Tag: SUNNAH

Grăbirea la fapte bune

  Dr. Yusuf Al-Qaradawi Pentru bunii musulmani care apreciaza valoarea timpului, este necesar ca acestia sa-l umple cu cat mai multe fapte bune posibil. Acest lucru nu trebuie facut in mod neglijent, nici amanat de pe o zi pe alta. Unele dintre invocarile pe care Profetul (s.a.s.) i-a invatat pe musulmani sa le recite in […]

Dr. Yusuf Al-Qaradawi

Pentru bunii musulmani care apreciaza valoarea timpului, este necesar ca acestia sa-l umple cu cat mai multe fapte bune posibil. Acest lucru nu trebuie facut in mod neglijent, nici amanat de pe o zi pe alta.
Unele dintre invocarile pe care Profetul (s.a.s.) i-a invatat pe musulmani sa le recite in fiecare dimineata si seara arata cat de urate sunt incetineala si lenea. De exemplu, el (s.a.s.) a spus intr-una din ele:
„O, Allah, la Tine caut adapost de suferinta si amaraciune, si la Tine caut adapost de neputinta si lene!”

De aceea Preaonoratul Quran le porunceste musulmanilor sa se grabeasca la fapte bune inainte ca sa fie impiedicati de orice ocupatie sau impediment:

Fiecare are o directie spre care se indreapta. Voi insa intreceti-va la faptele bune. Oriunde v-ati afla, Allah va va aduce pe toti [la judecata], caci Allah este peste toate cu putere. (Al-Baqarah 2:148)

Allah , Atotputernicul, mai spune:

…Daca ar fi voit Allah, v-ar fi facut o singura comunitate, dar El voieste sa va incerce in ceea ce v-a dat. Deci intreceti-va in plinirea de fapte bune, caci Allah este intoarcerea voastra, a tuturor,…  (Al-Ma’idah 5:48)

Cu alta ocazie, Allah (fie Preamarit si Proslavit) le starneste musulmanilor interesul pentru Paradis spunand:

Si grabiti-va spre iertarea Domnului vostru si spre Raiul cel intins cat cerurile si pamantul, pregatit pentru cei evlaviosi. (Aal ‘Imran 3:133)

Iar in alt verset El spune:

Grabiti-va, intrecandu-va, catre iertarea Domnului vostru si catre o Gradina intr-atat de larga, precum largirea cerului si a pamantului. (Al-Hadid:21)

Asadar, Allah ne indeamna in Cartea Sa, sa ne grabim catre iertarea Sa si catre Paradisul Sau. In alte cuvinte, sa ne grabim catre credinta, pietate, si fapte virtuoase, pentru ca acestea sunt mijloacele noastre pentru a ajunge la mila si iertarea Sa. Competitia este ceva necesar si demn de lauda, pentru ca Allah, Atotputernicul, spune,

…Si intru aceasta [se cuvine] sa se intreaca cei care se intrec. (Al-Mutaffifun:26)

El, Prea Inaltul, lauda de asemenea cativa dintre Profetii alesi de El, spunand:

Ei se intreceau in bine si Ne chemau cu dorinta si cu teama si erau evlaviosi fata de Noi. (Al-Anbiyaa’:90)

Unii dintre drepti spun ca timpul liber este o mare binecuvantare, pe care daca omul o iroseste lasandu-se condus de dorintele sale, atunci Allah il va deposeda de orice puritate sau transparenta pe care era obisnuit sa o simta in inima sa.

Un intelept a spus ca este o mare dezamagire a fi liber de orice ocupatie si a nu te refugia la Allah.
Cat despre predecesorii cei drepti, ei obisnuiau sa deteste un om fara ocupatie, pentru ca timpul liber se transforma astfel din binecuvantare in blestem. In acest caz, atat femeile cat si barbatii sunt egali, pentru ca timpul liber il conduce pe barbat la neglijenta si stimuleaza instinctele femeii.
Acest lucru este clar in povestea Profetului Yusuf (Iosif). Sotia stapanului lui Yusuf a fost atrasa de acesta si a incercat prin multe trucuri sa castige dragostea lui, dar a esuat. Ea a fost determinata sa faca acest lucru de viata tihnita pe care o ducea, iar aceasta ne conduce la concluzia ca timpul liber devine chiar mai periculos cand cineva e tanar si are dorinte sexuale puternice, cat si destui bani ca sa-si indeplineasca asemenea dorinte.

In acelasi mod, Cel Prea Inalt ii lauda pe cei drepti in alt verset, spunand:
Ei cred in Allah si in Ziua de apoi, poruncesc ceea ce este drep si opresc de la ceea ce este nedrept si se grabesc la faptele bune; acestia sunt printre cei cucernici.  (Aal ‘Imran 3:114)
Pe de alta parte, Allah ii respinge pe ipocriti, spunand:

Cei fatarnici incearca sa-L isele pe Allah, dar El intoarce inselatoria lor {impotriva lor insisi!] Cand se ridica pentru Rugaciune [As-Salat], se ridica ei cu lene, ca sa fie vazuti de oameni, si u pomenesc numele lui Allah decat foarte putin. (An-Nisaa’ 4:142)
Si inalt verset Cel Prea Inalt spune despre ei:

Ei nu vin la Rugaciune [As-Salat] decat numai cu lene si nu daruiesc decat obligati. (At-Tawbah: 54)
Profetul (pbuh), de asemenea, obisnuia sa-i indemne pe oameni ca acestia sa ia initiativa de a infaptui lucruri bune inainte ca obstacolele si incercarile sa se iveasca. El (pbuh) a spus:

„Asteptati voi numai bogatia care duce la asuprire, saracia care duce la uitare, boala distrugatoare, batranetea care duce la neghiobie, moartea care le culmineaza pe toate, Anti-Christul, care este un rau absent si asteptat, sau Ceasul (judecatii), iar acel ceas va fi cel mai cumplit si cel mai amar”.( hadis relatat de Al-Tirmidhi)

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 1

CE ESTE SUNNAH?

  Sunnah – tradi‏ţia Profetului – ceea ce a spus, a făcut sau aprobat Profetul Muhammad reprezintă a doua sursă sacră a Islamului. Sunna este alcătuită din hadisuri, care au fost transmise de la Profet către companioni; credinţa în sunna reprezintă o bază a credinţ‏ei în Islam. Exemple de hadisuri spuse de Profet: „Cel mai […]

Sunnah – tradi‏ţia Profetului – ceea ce a spus, a făcut sau aprobat Profetul Muhammad reprezintă a doua sursă sacră a Islamului. Sunna este alcătuită din hadisuri, care au fost transmise de la Profet către companioni; credinţa în sunna reprezintă o bază a credinţ‏ei în Islam.

Exemple de hadisuri spuse de Profet:

„Cel mai bun dintre credincioşi este cel cu un comportament bun şi cel mai bun dintre ei este cel care este cel mai bun cu soţiile lui.“

„Nimeni nu este credincios cu adevărat, dacă nu iubeşte pentru fratele său ce iubeşte pentru el însuşi.“

„Cel milostiv îşi arată milostenia prin intermediul lui Allah Preaînaltul. Arătaţ‏i-vă milostivi faţă‏ de alţ‏ii pe pământ şi Allah Preaînaltul va fi milostiv cu voi.“

„Zâmbetul adresat fratelui tău [întru credinţ‏ă] este milostenie.“

„Vorba bună este milostenie.“

„Cel care crede în Allah Preaînaltul şi în Ziua de Apoi trebuie să fie bun cu vecinul lui.“

„Dumnezeu nu te va judeca după înfă‏ţişarea sau sănătatea ta, dar El se va uita la inima şi la faptele tale.“

„Un om mergea pe o potecăşi îi era foarte sete. Ajungând la o fântână, a coborât, şi-a luat apăşi a băut. Apoi a văzut un câine care îşi scosese limba afară de sete, încercând să mănânce noroi pentru a-şi potoli setea. Atunci, omul a spus: «Acest câine a simţ‏it aceeaşi sete pe care o simţeam şi eu» şi i-a adus apă câinelui. Aşa că Allah Preaînaltul l-a iertat pentru păcatele lui şi a fost mulţ‏umit de el. Profetul a fost întrebat: «O, Profet al lui Allah, vom fi răsplăti‏ţi dacă suntem buni cu animalele?» El a spus: «Există o răsplată pentru fiecare animal sau fiinţ‏ă umană.»“

„Oricine crede în Allah şi în ultima zi (Ziua Judecăţ‏ii) ar trebui să fie bun cu vecinul său.“

„Plăteşte-l pe muncitor înainte de a i se usca sudoarea.“

Source Link

Views: 3

Luna Rajab

Luna Rajab Luna Rajab este a şaptea lună a calendarului Islamic şi, de asemenea, una dintre cele patru luni sfinte, alături de Dhul Qa’da, Dhul Hijja şi Muharram. Este numită şi Rajab Al-Haram (luna cea sfântă), pentru că, în timpul acesteia, este interzisă lupta, după cum Allah subhanahu wa ta’ala ne spune în Coranul cel […]

Luna Rajab

Luna Rajab este a şaptea lună a calendarului Islamic şi, de asemenea, una dintre cele patru luni sfinte, alături de Dhul Qa’da, Dhul Hijja şi Muharram. Este numită şi Rajab Al-Haram (luna cea sfântă), pentru că, în timpul acesteia, este interzisă lupta, după cum Allah subhanahu wa ta’ala ne spune în Coranul cel Nobil:

     „Numărul lunilor lui Allah este de douăsprezece luni, în Cartea lui Allah, din ziua când El a făcut Cerurile şi Pământul. Patru dintre ele sunt sfinte (49). Aceasta este religia cea dreaptă. Şi nu săvârşiţi în timpul lor nedreptate împotriva sufletelor vo astre! …” (Surat At-Tawba, 9:36)

     Explicaţia numărului din paranteză:

    49) Dhul Qa’da, Dhul Hijja, Rajab şi Muharram.

 

Abu Bakr, radhi Allahu anhu, a relatat că ProfetulMohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, a spus în Predica sa de Adio:

   „Timpul se schimbă la intervale regulate şi face aceasta la fel ca în Ziua în care Allah a creat Cerul şi Pământul. Anul este format din douăsprezece luni, din care patru sunt sfinte, trei dintre acestea sunt consecutive – Dhul Qa’da, Dhul Hijja şi Muharram – şi Rajab Mudar,  aflată  între  Jumada  şi Shaban.”         [relatat de Bukhari şi Muslim]  

Este numită şi luna Rajab Mudar, după numele tribului Mudar, care acorda un respect deosebit acestei luni şi obişnuia să îi păstreze ordinea exactă în calendar,  spre       deosebire  de restul arabilor, care obişnuiau să schimbe ordinea lunilor în funcţie de momentul în care se aflau, dacă erau în război sau nu. De aceea, Allah subhanahu wa ta’ala spune despre aceasta, în Coranul cel Glorios:

07 rajab texture Luna Rajab     „Schimbarea [lunilor] nu este altceva decât o sporire a necredinţei. Prin aceasta, cei care nu cred sunt duşi în rătăcire. Un an ei o îngăduiesc şi un an o socotesc sfântă, pentru ca să potrivească numărul [lunilor] pe care Allah le-a socotit sfinte. Astfel îngăduiesc ei ceea ce a oprit Allah. Faptele lor rele le sunt înfrumuseţate. Şi Allah nu călăuzeşte neamul de necredincioşi.” (Surat At-Tawba, 9:37)

Ibn Faris a spus în Mu’jam Maqayis Al-Lughah că numele de «rajab» înseamnă sprijinirea şi consolidarea unui lucru cu alt lucru. De asemenea, numele de «rajab» apare şi în expresia „Rajabtu’l-shay”, care înseamnă «a venera».

În timpul Jahiliyyei, oamenii obişnuiau să numească luna Rajab cu numele de Munassil Al-Asinnah, însemnând „cel care face vârfurile ascuţite ale armelor care urmează să fie ridicate”. În acest sens, Abu Raja Al-Ataridi a relatat:

   „Obişnuiam să luăm o piatră şi, dacă găseam o altă piatră mai bună, o aruncam pe prima şi o luam pe cea de a doua şi dacă nu găseam nicio piatră, făceam o grămadă din murdărie, apoi aduceam o oaie, al cărei lapte îl împrăştiam peste grămada de murdărie, după care făceam Tawaf în jurul acesteia. Când era luna Rajab, îi spuneam Munassil Al-Asinnah (însemnând „cel care face vârfurile ascuţite ale armelor care urmează să fie ridicate”) şi, deşi nu lăsam deoparte nicio suliţă sau săgeată, obişnuiam să scoatem capătul de metal şi să îl punem deoparte, pe parcur-sul lunii Rajab. …” [relatat de Bukhari]

Bayhaqi a relatat:

   „Oamenii din perioada Jahiliyyei obişnuiau să venereze aceste luni sacre şi în special luna Rajab şi nu se luptau în această perioadă.”

  Luna Rajab este o lună sfântă

Lunile sacre au un statut special, iar aceasta se aplică şi lunii Rajab, care, la rândul ei, este o lună sfântă. Allah subhanahu wa ta’ala spune în Coranul cel Nobil:

   „O, voi, cei care credeţi! Nu pângăriţi rânduielile lui Allah, nici luna sfântă (4), nici animalele de jertfă, nici zgărzile, nici pe cei care se îndreaptă spre Casa Sfântă, căutând har şi mulţumire la Domnul lor! …” (Surat Al-Ma’ida, 5:2)

  Explicaţia numărului din paranteză, din verset:

    4) Nu vă este îngăduit războiul în cele patru luni oprite: Dhul Qa’da, Dhul Hijja, Muharram şi Rajab.

Aceasta înseamnă să nu încălcaţi sacralitatea acestei luni, pe care Allah subhanahu wa ta’ala v-a poruncit-o şi să o respectaţi, iar această oprire se referă, de asemenea, şi la faptele josnice. Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Sfânt:

 „… Şi nu săvârşiţi în timpul lor nedreptate împotriva sufletelor voastre! …” (Surat At-Tawba, 9:36),

însemnând în timpul celor patru luni sacre. De aceea, trebuie avută o foarte mare grijă în privinţa acestor patru luni considerate sfinte, pentru că Allah subhanahu wa ta’ala le-a oferit un statut special, interzicând comiterea oricărei fapte josnice din această perioadă, tocmai pentru a respecta sanctitatea acestora. Orice păcat comis în aceste luni este mult mai grav şi mai mare decât orice alt păcat comis într-o cu totul altă perioadă.

 Lupta în timpul lunilor sfinte

Allah subhanahu wa ta’ala spune în Coranul cel Sfânt:

„Te întreabă despre luna cea sfântă şi lupta în timpul ei. Spune: «Lupta într-însa e mare păcat …»” (Surat Al-Baqara, 2:217)

Nu este permisă lupta în timpul lunilor sfinte, însă, dacă lupta a fost începută înainte de venirea acestora şi este vorba de apărarea propriilor case şi vieţi, atunci se continuă şi în timpul lunilor sacre. Astfel, atunci când este vorba de auto-apărare, lupta este permisă. Dacă teritoriul credincioşilor este atacat în această perioadă, este obligatoriu pentru aceştia să se apere, indiferent de momentul în care se află.

 

www.frumusetea-islamului.blogspot.ro

Source Link

Views: 0