Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Vicii periculoase – partea a doua

Vicii periculoase – partea a doua

Islamul îndeamnă musulmanul (si oamenii in general) să se abţină de la toate vicii precum:

Crima. Musulmanul nu trebuie să comită crime. Prin urmare, Islamul impune o pedeapsă aspră pentru crimă, deoarece, dacă criminalii nu sunt descurajaţi, crima s-ar răspândi şi viaţa ar deveni de nesuportat şi nesigură. Profetul Muhammad a spus: „Un credincios ar mai putea avea o şansă de iertare din partea lui Dumnezeu, doar dacă nu comite o crimă.”

 

Adulterul. Acest viciu pune în pericol căsnicia, familia, onoarea şi întreaga societate. Conduce la răspândirea bolilor venerice şi poate conduce la infracţiuni precum violul şi crima. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Şi nu vă apropiaţi de preacurvie, căci ea este o josnicie! Şi rău drum este ea!” (Al-‘Isra’: 32).

 

Consumul de alcool. Musulmanul nu are voie să bea alcool, nici măcar o picătură, pentru că aceasta îl face pe consumator incapabil să-şi controleze cuvintele şi faptele, ceea ce îl transformă într-o ameninţare pentru propria siguranţă şi pentru siguranţa altora. Profetul Muhammad a spus: „Dacă o cantitate mare din ceva intoxică, o picătură din acel ceva este interzisă.”

 

Jocurile de noroc. Viciul jocurilor de noroc implică însuşirea banilor altora pe nedrept, în mod necinstit. Conduce cu siguranţă la rezultate dezastruoase, faliment, ură, duşmănie şi cel mai probabil răzbunare. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] şi săgeţile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Şeitan. Deci feriţi-vă de ele ca să izbândiţi.” (Al-Mai’da: 90).

Y29udGVudC9jb250ZW50L2dvb29zLmpwZ3w2NjA Vicii periculoase - partea a doua

Bârfa. Musulmanul nu are voie să îi bârfească pe alţi oameni, pentru că, dacă toată lumea bârfeşte, oricine poate trage concluzia că este bârfit în absenţa sa. Rezultatul constă în neîncredere reciprocă. Coranul cel sfânt compară bârfa cu înfruptarea din carnea unui frate mort:

„Nu vă iscodiţi şi nu vă ponegriţi unii pe alţii!” (Al-Hujurat: 12).

 

Furia. Musulmanul trebuie să îşi controleze furia, pentru că o persoană furioasă nu-şi poate măsura cuvintele sau faptele foarte bine. Această lipsă de control poate cauza rău altor oameni şi poate înrăutăţi relaţiile dintre fraţi. Profetul Muhammad a spus: „Cel puternic nu este acela care câştigă o luptă, ci acela care se controlează atunci când este furios.”

Vicii periculoase – partea a doua

Extravaganţa. Musulmanul nu trebuie să fie risipitor. Nu trebuie să-şi cheltuiască banii pe haine sau mâncare scumpă sau obiecte de lux. Principiul islamic adiacent este acela că libertatea individului are limite pe care nu ar trebui să le depăşească. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Mâncaţi şi beţi, însă nu întreceţi măsura, fiindcă El nu-i iubeşte pe cei care întrec măsura!”

 

Pălăvrăgeala. Musulmanul nu are voie să se implice în pălăvrăgeală inutilă, pentru că un asemenea act atrage după sine bârfă, bătaie de joc, cuvinte urâte sau glume ofensatoare. Allah îi numeşte în Coranul cel sfânt pe credincioşi drept

„cei care rămân departe de vorbele deşarte”. (Al-Mu’minun: 3).

Source Link

Views: 4

Vicii periculoase – partea a doua

Vicii periculoase – partea a doua Islamul îndeamnă musulmanul (si oamenii in general) să se abţină de la toate vicii precum: Crima. Musulmanul nu trebuie să comită crime. Prin urmare, Islamul impune o pedeapsă aspră pentru crimă, deoarece, dacă criminalii nu sunt descurajaţi, crima s-ar răspândi şi viaţa ar deveni de nesuportat şi nesigură. Profetul […]

Vicii periculoase – partea a doua

Islamul îndeamnă musulmanul (si oamenii in general) să se abţină de la toate vicii precum:

Crima. Musulmanul nu trebuie să comită crime. Prin urmare, Islamul impune o pedeapsă aspră pentru crimă, deoarece, dacă criminalii nu sunt descurajaţi, crima s-ar răspândi şi viaţa ar deveni de nesuportat şi nesigură. Profetul Muhammad a spus: „Un credincios ar mai putea avea o şansă de iertare din partea lui Dumnezeu, doar dacă nu comite o crimă.”

 

Adulterul. Acest viciu pune în pericol căsnicia, familia, onoarea şi întreaga societate. Conduce la răspândirea bolilor venerice şi poate conduce la infracţiuni precum violul şi crima. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Şi nu vă apropiaţi de preacurvie, căci ea este o josnicie! Şi rău drum este ea!” (Al-‘Isra’: 32).

 

Consumul de alcool. Musulmanul nu are voie să bea alcool, nici măcar o picătură, pentru că aceasta îl face pe consumator incapabil să-şi controleze cuvintele şi faptele, ceea ce îl transformă într-o ameninţare pentru propria siguranţă şi pentru siguranţa altora. Profetul Muhammad a spus: „Dacă o cantitate mare din ceva intoxică, o picătură din acel ceva este interzisă.”

 

Jocurile de noroc. Viciul jocurilor de noroc implică însuşirea banilor altora pe nedrept, în mod necinstit. Conduce cu siguranţă la rezultate dezastruoase, faliment, ură, duşmănie şi cel mai probabil răzbunare. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] şi săgeţile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Şeitan. Deci feriţi-vă de ele ca să izbândiţi.” (Al-Mai’da: 90).

Y29udGVudC9jb250ZW50L2dvb29zLmpwZ3w2NjA Vicii periculoase – partea a doua

Bârfa. Musulmanul nu are voie să îi bârfească pe alţi oameni, pentru că, dacă toată lumea bârfeşte, oricine poate trage concluzia că este bârfit în absenţa sa. Rezultatul constă în neîncredere reciprocă. Coranul cel sfânt compară bârfa cu înfruptarea din carnea unui frate mort:

„Nu vă iscodiţi şi nu vă ponegriţi unii pe alţii!” (Al-Hujurat: 12).

 

Furia. Musulmanul trebuie să îşi controleze furia, pentru că o persoană furioasă nu-şi poate măsura cuvintele sau faptele foarte bine. Această lipsă de control poate cauza rău altor oameni şi poate înrăutăţi relaţiile dintre fraţi. Profetul Muhammad a spus: „Cel puternic nu este acela care câştigă o luptă, ci acela care se controlează atunci când este furios.”

Vicii periculoase – partea a doua

Extravaganţa. Musulmanul nu trebuie să fie risipitor. Nu trebuie să-şi cheltuiască banii pe haine sau mâncare scumpă sau obiecte de lux. Principiul islamic adiacent este acela că libertatea individului are limite pe care nu ar trebui să le depăşească. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Mâncaţi şi beţi, însă nu întreceţi măsura, fiindcă El nu-i iubeşte pe cei care întrec măsura!”

 

Pălăvrăgeala. Musulmanul nu are voie să se implice în pălăvrăgeală inutilă, pentru că un asemenea act atrage după sine bârfă, bătaie de joc, cuvinte urâte sau glume ofensatoare. Allah îi numeşte în Coranul cel sfânt pe credincioşi drept

„cei care rămân departe de vorbele deşarte”. (Al-Mu’minun: 3).

 

Source Link

Views: 3

Vicii periculoase, partea 1

Vicii periculoase, partea 1 Islamul îndeamnă musulmanul să se abţină de la toate viciile precum:   Trufia. Persoana trufaşă nu îi respectă pe alţii şi nici nu este respectată de către ei. Astfel, trufia conduce la ură reciprocă. Profetul Muhammad a spus: „În Ziua Învierii, Allah nu îşi va îndrepta privirea către cel care obişnuia […]

Vicii periculoase, partea 1

Islamul îndeamnă musulmanul să se abţină de la toate viciile precum:

 

Trufia. Persoana trufaşă nu îi respectă pe alţii şi nici nu este respectată de către ei. Astfel, trufia conduce la ură reciprocă. Profetul Muhammad a spus: „În Ziua Învierii, Allah nu îşi va îndrepta privirea către cel care obişnuia să îmbrace haina vanităţii.”

 

Nedreptatea. Viciile nedreptăţii implică încălcarea drepturilor altora. De asemenea, atrage după sine alte vicii precum minciuna sau transformarea adevărului în fals şi a falsului în adevăr. Sfârşeşte prin ură, gelozie şi cel mai probabil răzbunare. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Allah nu-i iubeşte pe cei nelegiuiţi!” (ʻAli ʻImran: 57).

 

Minciuna. Islamul îi previne pe musulmani cu privire la minciună, pentru că acest viciu face oricui viaţa de nesuportat. În afară de aceasta, minciuna atrage după sine alte vicii precum nesinceritatea, mărturisirea falsă, înşelătoria, trădarea şi ruperea promisiunilor. Profetul Muhammad a spus: „Trăsăturile ipocriţilor sunt trei: dacă vorbeşte, minte; dacă promite, îşi rupe promisiunea; dacă cineva are încredere în el, el îl trădează.”

 

Musulmanul nu ar trebui să fie invidios, pentru că acest viciu este împotriva bunăvoinţei şi a spiritului Islamului şi credinţei. Profetul Muhammad a spus: „Nu vă invidiaţi unii pe ceilalţi. Nu vă înşelaţi sau urâţi unul pe celălalt. Fiţi fraţi şi servitori ai lui Allah.”

 

Înşelăciunea. Musulmanul nu trebuie să-i înşele pe ceilalţi, pentru că aceasta facilitează falsitatea, frauda şi minciuna, distrugând încrederea reciprocă dintre oameni. În afară de aceasta, viciul distruge calitatea producţiei economice şi a tuturor tipurilor de servicii. Profetul Muhammad a spus: „Acela care ne înşală nu este unul dintre noi…”

Vicii periculoase, partea 1

Ipocrizia. Un musulman este avertizat împotriva viciului ipocriziei, pentru că aceasta implică minciuna, falsitatea şi înşelăciunea. Ipocritul distorsionează faptele pentru a-şi mulţumi şeful. El transformă viciile şefului său în virtuţi pentru a-i câştiga simpatia cu preţul tuturor valorilor morale. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Cei făţarnici vor ajunge în fundul cel mai de jos al Iadului şi nu vei afla ajutor pentru ei…” (An-Nisa’: 145).

Profetul Muhammad a spus: „Vei vedea că cel care se va afla în cea mai rea situaţie în Ziua Judecăţii este omul cu două feţe.”

 

A-i dispreţui pe ceilalţi. Musulmanul nu trebuie să-i dispreţuiască pe ceilalţi, pentru că o asemenea atitudine dă naştere unui sentiment de superioritate care poate degenera în discriminare rasială, tribală sau socială ce distruge unitatea socială şi solidaritatea.

 

Acuzaţiile aduse pe nedrept. Musulmanul nu trebuie să gândească rău despre alţii fără a deţine dovezi clare, pentru că toată lumea beneficiază de prezumpţia de nevinovăţie, până la proba contrară. Mai departe, un astfel de viciu implică nedreptate, acuzaţii false şi rănirea nedreaptă a sentimentelor celorlalţi. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Feriţi-vă cu străşnicie de bănuieli, ci unele bănuieli sunt păcat!” (Al-Hujurat: 12).

 

Calomnia. Musulmanul nu trebuie să-i acuze pe nedrept pe alţii de adulter, pentru că un astfel de viciu implică minciună, nedreptate şi distrugerea onoarei persoanelor nevinovate. Islamul propune o pedeapsă de intimidare pentru calomnie, pentru că Islamul protejează atât dreptatea, cât şi onoarea oamenilor. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Aceia care defăimează femei evlavioase, preacurate şi drept-credincioase vor fi blestemaţi atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi şi vor avea parte de chin mare.” (An-Nur: 23).

1392928598 7 ways steal boss Vicii periculoase, partea 1

Hoţia. Dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare, mâna hoţului este tăiată, potrivit legislaţiei islamice. Hoţia ameninţă dreptul la proprietate şi poate fi însoţită de crimă sau alte infracţiuni. Islamul susţine că omul are dreptul să se simtă în siguranță în ceea ce priveşte viaţa şi proprietatea sa. Profetul Muhammad a spus: „Proprietatea unui om este la fel de sacră precum sângele său.”

Source Link

Views: 4