Author: Vlad Stoica

Apa si rolul ei in coloritul rocilor – partea a 2-a

  Descifrarea paginilor cartii universului si a creatiei din acest univers nu poate fi facuta de orice om. De aceea, Allah Preainaltul a spus: « Acestea sunt miracole clare in mintile si in piepturile celor care au stiinta, de aceea cei care neaga miracolele noastre sunt numai cei nedrepti. » (Al-Ankabut 49) De aceea Allah […]

0Shares

 

Descifrarea paginilor cartii universului si a creatiei din acest univers nu poate fi facuta de orice om. De aceea, Allah Preainaltul a spus:

« Acestea sunt miracole clare in mintile si in piepturile celor care au stiinta, de aceea cei care neaga miracolele noastre sunt numai cei nedrepti. » (Al-Ankabut 49)
De aceea Allah facea din gandirea si examinarea miracolelor universului specialitatea oamenilor de stiinta. Rezulta din acest fapt in mod clar ca cercetarea subiectelor versetelor amintite anterior nu poate sa fie facuta decat de catre oamenii de stiinta , cei care au facut cercetari in aceste domenii, au acumulat si au imbogatit acest domeniu, neputand fi de folos o privire superficiala in cartea universului. De aceea, cercetarile axate pe studierea miracolului stiintific al Coranului si al surei din ultimii ani au avut drept scop aducerea la un loc a teologilor si a oamenilor de stiinta a universului in general,
cu ocayia dezbaterii unui subiect de acest gen, in scopul ridicarii nivelului discutiilor si a face adevarul sa iasa la lumina, de a aseza teoriile stiintifice intr-un cadru corect.
Atunci cand m-am gandit sa analizez cele doua versete ale Coranului din sura Fater, care fac mentiune despre apa si rolul ei important in ceea ce priveste formarea fructelor, a rocilor, a animalelor si a omului, fluxurile de idei au inceput
sa se invalmaseasca in mintea mea. Allah Cel Adevarat, Slava Lui!, spunea in cele doua versete:

« Oare nu vedeti ca Allah a facut sa picure apa din cer, si cu voia Noastra au iesit la iveala roade felurite, de culori variate, si a facut muntii albi si roscati si de culori diferite, munti inalti si negri. De asemenea, am facut si oameni si animale de diferite culori. Insa aceia dintre robii Lui care se tem de Allah sunt oamenii cu stiinta. Caci Allah  este Maret si Iertator. » (Fatir 27-28).

Si fiindca sunt unul dintre cei cei multi daruit de catre Allah cu modesta stiinta in domeniul geologiei, m-am oprit
insistand asupra celor amintite cu privire la rolul apei in coloritul rocilor cu culori foarte deosebite, cu ajutorul carora omul diferentiaza rocile din prima clipa.

rolul apeiCartile de geologie arata ca culoarea rocilor rezulta din culorile fibrelor metalelor cre alcatuiesc straturile rocilor, dupa cum sufera si influente meteorologice. De asemenea, putem spune ca culoarea metalului rezulta din compozitia sa chimica si a mediului ambiant in care s-a format, mediu oxidant sau reducator. Cartile de stiinta din domeniul metalelor explica motivele schimbarii culoarii metalelor prin fenomenul de absorbtie. Anumite metale absorb o parte a energiei sub forma de unde din fascicule ale razei vizibile. Cu aceasta  ocazie se formeaza o alianta noua de energie sau unde de culori cunoscute, de la violet pana la rosu. Insa unele carti explica faptul ca aceste culori se datoreaza miscarii de electroni intre nivelele energetice ordonate in interior, sub influenta fenomenului care poarta numele de camp teoretic cristalic. Si fiindca ionii anumitor metale, in special in combinatiile tranzitionale ale metalelor, ca de exemplu fierul, cromul si manganul, au un rol foarte important in acest domeniu, lucru cunoscut colegilor mei din domeniul fizicii si chimiei, m-am concentrat asupra faptului potrivit caruia continutul metalelor prezentate anterior joaca un rol important in determinarea culorii metalului. De asemenea, nu putem nega aceste explictii amanuntite cu privire la schimbarea culorii metalelor. Trebuie sa tinem cont de alte cauze amintite in acest domeniu, de pilda de existenta unor
impuritati, reziduuri si deteriorarea prin radiatii. Insa noi inca ne mai intrebam: oare care reste rolul apei si influenta sa aspra culorii metalelor?
Pot spune ca am facut multe cercetari in ceea ce priveste rolul apei in coloritul metalelor si al rocilor, insa nu am gasit in bibliografie decat anumite aluzii trecatoare, sporadice, fara nici o legatura intre ele, acestea nefiind prezentate intr-un articol anume. Indicatiile coranice, totusi, au demonstrat acest lucru prin intermediul revelatiilor lui Muhammad (pacea sa pogoare asupra Lui!), acum mai bine de patrusprezece secole. De aceea am vrut sa atrag atentia cu prilejul acestui articol asupra unui factor important si principal, care este apa.
Permiteti-mi sa va reamintesc rapid unele caracteristici si proprietati ale apei, in special in legatura cu subiectul nostru.

Source Link

Views: 1

0Shares

Luna

Adnan Ash-Shareef   Allah este Cel cu milă şi Îndurător cu oamenii [Ra’uf, Rahim]. (Al-Hajj: 65). De ce nu cade Luna pe Pământ? Învăţaţii astronomi s-au întrebat încă din vechime de ce nu cad Luna şi celelalte planete şi stele pe Pământ şi au încercat să dezlege această enigmă, fiecare în maniera sa şi în […]

0Shares

Adnan Ash-Shareef

 

Allah este Cel cu milă şi Îndurător cu oamenii [Ra’uf, Rahim]. (Al-Hajj: 65).

De ce nu cade Luna pe Pământ?

moretus_20120908Învăţaţii astronomi s-au întrebat încă din vechime de ce nu cad Luna şi celelalte planete şi stele pe Pământ şi au încercat să dezlege această enigmă, fiecare în maniera sa şi în conformitate cu credinţa sa: unii au născocit zeităţi care ţin planetele şi stelele, iar învăţaţii din Grecia Antică le-au aşezat pe nişte sfere uriaşe de cristal care le susţin.

Aceste convingeri au durat până în secolul al XVII-lea, când Newton a descoperit legea gravitaţiei şi a dezlegat enigma, afirmând că din rotirea Lunii în jurul Pământului apare pe Lună o forţă egală opusă forţei de gravitaţie a Pământului − forţa centrifugă; în felul acesta, Luna continuă să plutească în jurul Pământului fără să cadă peste el.

Meteoriţii şi asteroizii

De am voi Noi, am face ca Pământul să se scufunde cu ei sau am face să cadă asupra lor bucăţi din cer. Întru aceasta se află semn pentru orice rob care se căieşte. (Saba’: 9).

Până în secolul al XVIII-lea, unele societăţi ştiinţifice au respins ideea căderii unor bucăţi din cer pe Pământ.

Academia de Ştiinţe din Paris a aruncat la gunoi o mare colecţie de meteoriţi care se aflau printre achiziţiile sale, întrucât unii dintre membrii săi au considerat că aceşti meteoriţi sunt de fapt pietre adunate de pe pământ. Aceasta a fost atitudinea până în anul 1802, când savantul Biot a ajuns la concluzia existenţei unor bucăţi care cad cu adevărat din cer, Pământul fiind expus neîntrerupt unui bombardament cu bucăţi de diferite dimensiuni, structuri şi forme, provenite din cer; unele dintre ele, mai mici, numite meteoriţi, ard şi se dispersează în momentul intrării în atmosfera terestră, ajungând pe Pământ sub formă de cenuşă şi praf, iar altele mari, numite asteroizi, ajung pe suprafaţa Pământului, producând distrugeri şi incendii uriaşe.

Unii asteroizi au greutatea de zeci de tone, cum a fost cel care a căzut în deşertul Arizona (în greutate de şaizeci şi cinci de tone), în urmă cu circa patruzeci de mii de ani, formând un crater cu diametrul de o mie de metri şi cu adâncimea de două sute de metri, devenind un loc turistic de larg interes în Statele Unite. Unii savanţi apreciază că dispariţia dinozaurilor şi a altor şaizeci la sută dintre speciile de animale dispărute cu şaizeci şi cinci de milioane de ani în urmă s-ar datora căderii unui asteroid de dimensiuni uriaşe pe Pământ. De asemenea, savanţii apreciază că ciocnirea Pământului de către un asteroid cu dimensiunile de un kilometru pătrat ar avea o forţă de distrugere egală cu explozia produsă de o sută de mii de bombe cu hidrogen cu puterea de o megatonă. Astronomii socotesc că sursa asteroizilor şi a meteoriţilor sunt cometele şi Centura de Asteroizi, descoperită în secolul al XIX-lea, situată între planetele Marte şi Jupiter, alcătuită din patruzeci şi cinci de mii de asteroizi, diametrul celui mai mare dintre ei nedepăşind o mie de kilometri. Cu câţiva ani în urmă, s-a observat pe cer, în plină zi, în Vestul Statelor Unite, o piatră mare a cărei greutate a fost estimată la mii de tone. Acest asteroid s-a apropiat până la înălţimea de şaizeci de kilometri de suprafaţa Pământului, dar nu s-a ciocnit de el, ci s-a închis, întorcându-se în spaţiul extraterestru în zona graniţei cu Canada. Asteroizii sunt corpuri solide, cu diverse structuri şi diverse greutăţi, semănând cu nişte pietre mari, unii dintre ei fiind alcătuiţi din fier în proporţie de până la 90%, omul folosind acest material în vechime la confecţionarea topoarelor. Savanţii apreciază că în fiecare zi cad pe pământ milioane de tone de fier, sub forma unor bucăţi mici, adeverindu-se cuvintele lui Allah Preaînaltul:

Şi am făcut să coboare fierul în care se află putere mare şi foloase pentru oameni. (Al-Hadid: 25).

Este demn de menţionat aici faptul că Sfântul Coran s-a referit la căderea unor bucăţi din cer şi a stabilit şi sursa lor în asteroizii pe care i-a numit „lămpi” în următoarele versete:

Noi am împodobit cerul cel mai apropiat cu podoaba stelelor (adică am făcut asteroizii pentru a ţine cerul) care apără împotriva oricărui şeitan răzvrătit. Ei nu vor putea să tragă cu urechea la căpeteniile preaînalte şi vor fi loviţi din toate părţile pentru a fi alungaţi şi ei vor avea parte de pedeapsă veşnică, afară de acela care prinde din zbor şi care este urmărit de oastea căzătoare, lucitoare. (As-Saffat: 6-10);

Şi am împodobit Noi cerul cel mai de jos cu candele, în chip de strajă. Aceasta este orânduiala Celui Puternic şi Atoateştiutor [Al-Aziz, Al-Alim]. (Fussilat: 12);

Noi am împodobit cerul cel mai de jos cu candele şi le-am făcut pietre pentru lovirea şeitanilor. (Al-Mulk: 5).

Coranul a făcut, de asemenea, o distincţie clară între planetă (kawkab), stea (najm) şi Lună (qamr), dând numele de „stea” oricărui corp care îşi extrage energia şi lumina din sine, aşa cum este Soarele,şi dând numele de „Lună” (qamr) oricărui corp care depinde, în sistemul său de rotaţie, de o anumită planetă (kawkab), aşa cum se poate constata din următoarele versete:

Când Iosif i-a zis tatălui său: «O, tată! Eu am văzut în vis unsprezece planete şi Soarele, şi Luna! Eu le-am văzut prosternându-se dinaintea mea!» (Yusuf: 4).

Savanţii au descoperit până în momentul de faţă nouă planete şi s-ar putea ca în viitor să mai descopere încă două planete, adeverind viziunea lui Iosif.Allah ştie cel mai bine!

Şi când stelele se vor risipi… (At-Takwir: 2);

Şi când stelele vor cădea… (Al-Infitar: 2);

Când stelele se vor stinge… (Al-Mursalat: 8);

El este Cel care a făcut Soarele ca o lumină strălucitoare şi Luna ca o lumină. (Yunus: 5);

Şi a făcut Luna să le fie lor lumină şi a făcut Soarele ca o candelă. (Nuh: 16).

 

 

Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 3

0Shares

Apa si rolul ei in coloritul rocilor – partea a 3-a

  Culorile metalelor si rocilor in legatura dintre coloritul acestora si apa   Cunoastem cu totii rolul important pe care-l joaca apa in procesele geologice –atat externe cat si interne. Din aceste procese rezulta metale diferite, care dau in acelasi timp culorile deosebite ale rocilor. Sa incepem cu procesele si actiunile apei externe. Actiunile externe ale apei: Aceste […]

0Shares

 

Culorile metalelor si rocilor in legatura dintre coloritul acestora si apa

 

Cunoastem cu totii rolul important pe care-l joaca apa in procesele geologice –atat externe cat si interne. Din aceste procese rezulta metale diferite, care dau in acelasi timp culorile deosebite ale rocilor. Sa incepem cu procesele si actiunile apei externe.

Actiunile externe ale apei:

Aceste procese se alimenteaza cu energie solara pentru ca sa poata avea loc, si sub aceste procese se incadreaza doua actiuni principale:

-eroziunea
-sedimentareaSDC15701

In cazul eroziunii, experinta chimica are un rol important  asupra ceea ce se intampla la roci. Apa are un rol mare in schimbarea compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei facandu-le simultan cu modificarea culorii. Putem observa de exemplu:

a) Schimbare feldspatiilor, fie bazice, fie acide sau neutre.

Aceste zacaminte sunt cele mai raspandite , formand mineralele rocilor. Din categoria acestor minerale fac parte: minerale argiloase sau cele hidrate de silicat de aluminiu, care au culoarea alb intens.

b) Schimbarea mineralelor de culoare inchisa sau cele amorfe, ca de exemplu piroxenul, hornblenda si mica in minerale amorfe in stare lichida, mineralele hidrat de feromagneziu, precum cloritul si talcul. Degradeurile culorilor depind de permeabilitatea rocii la eroziune datorita componentei minereurilor din ele sau cantitasi apei sau umiditatii atmosferei.

c) Oxidarea minereurilor ferometalice se transforma in pirita si altele din categoria mineralelor chipiritate economice, ca numitul gosans din categoria oxizilor de fier ai apei. In prezenta acestora, se schimba culoarea rocii care contine acest metal, intr-un mod vizibil. Desi cantitatea de apa la cesti oxizi joaca un rol important in apariti culorii, insasi clarificarea zacamintelor se datoreste aparitiei acestei culori, adica rosul, maronul si galbenul, cum ar fi goethitul si limonitul (oxizi de fier aposi). La ora acutala exista multe planuri de folosire a culorilor la clasificarea rocilor din punct de vedere economic.

d) Un alt exemplu al efectului apei in tranformarea zacamintelor primare in altele secundare sau derivate, de componenta chimica variata: elementul uraniu se dizolva din elementul lui de baza in uranitul negru inchis, din cauza apei, si se unifica cu alti ioni ca sa formeze mai mult de doua sute de componente secundare care se deosebesc prin culorile lor atractive care-i incanta pe toti oamenii.

e) Apa solubilizeaza multe componente ale fierului si ale magneziului, si le repartizeaza din nou la suprafata cristalelor, le coloreaza cu rosu, maron si violet.

f) Rezulta din operatiunile de inlaturare si spalare datorate eroziuni chimice in zonele umede, bogate in ploi, lucru cunoscut sub numele de depuneri reziduale, alcatuite din hidrosilicatisi alte reziduuri de fier si nichel.

Si acum, daca ne uitam la procesele de depuneri, care reprezinta al doilea tip de actiune externa, gasim ca aceste  actiuni au loc in permanenta intr-un mediu apos. Atunci cand apa folosita in procesele de eroziune, sau apa curgatoare, se aduna in lacurile de acumulare, se formeaza diferite roci de depunere.

 

De exemplu:

a) formarea celor evaporitice, cand se cristalizeaza mineralele in urma actiunii de evaporares atunci vedem efectul apei asupra diversitatii culorilor, cum este cazul anhidritului si gipsului, si diversitatea culorilor acestora depinde de cantitatea de apa pe care o contin.

b) formarea sedimentelor coloidale are loc in urma actiunii de eroziune, iar cand circula in apa curgatoare si se depun dupa ce sunt atrase si combinate cu ionii dominanti, si din cauza ca exista mult fier, magneziu si silicati, depunerile care rezulta capata un colorit deosebit.

c) formarea mai multor tipuri de materiale cimentoase care fac legatura intre granulele transportate in lacurile de acumulare da rocilor culori deosebite, cum este cazul pietrei nisipoase feruginoase.

Procesele endogene se alimenteaza cu energia necesara pentru a se forma cu ajutorul caldurii interne a pamantului si in timpul acestor procese se formeaza mineralele din magma.
Apa este considerata una din componentele magmei, care are un efect mare asupra procesului de cristalizare pe parcursul tuturor etapelor acestui proces.
Primul efect al apei se observa in temperatura de cristalizare, datorita faptului ca existenta acesteia, indiferent de cantitate, duce la reducerea sau scaderea temperaturii de cristalizare in mod evident. Totodata, apa afecteaza consistenta magmei si in acelasi timp si capacitatea de miscare, facand-o mai usoara sau mai grea in drumul ei spre suprafata pamantului, formand roci vulcanice sau ramanand in adancul pamantului, unde se cristalizeaza.

In cazul rocilor vulcanice, componentele gazoase si apa dispar, dar in cazul rocilor minerale apa ramane ca una din componentele mai multor minerale.

In ambele situatii se formeaza roci de diferite culori din cauza formarii diferitelor minerale.

Apa aflata in adancul pamantului influenteaza gradul de oxidare a fierului. Exista o legatura directa intre cantitatea de apa si cantitatea partiala de oxigen.

Procentul de fier are un rol foarte mare in colorarea rocilor vulcanice atunci cand creste si se schimba in feros, culoare devine din ce in ce mai rosie. La fel si culoarea rosie pe care o dobandeste feldspatul de potasiu din cauza existentei reziduurilor de fier: aceasta dispare in cazul in care acest fier se transforma in feros. In ambele cazuri este importanta cantitatea de oxigen si apa care influenteaza aceste procese. Existenta acestui mediu oxidant ajuta la patrunderea elementelor considerate colorante, a minereurilor precum cromul.

In timpul cristalizarii magmei in adancul pamantului, apa este unul din elementele care intra in compozitia multor cristale care s-au desprins din magma.

Existenta apei in magma, in cantitati mari, duce la formarea mineralelor apartinand grupei de amfiboliu si mica, ce se deosebesc nu numai prin culorile lor vizibile, ci si prin fenomenul schimbarii culorilor odata aflate sub microscop. In timpul avansarii procesului de critalizare, apa care exista in magma se concentreaza si extrage odata cu ea multe elemente cu valoare economica, iar pe aceste elemente apa le transforma in ape termale. Din aceste solutii hidrotermale se depun minerale de culori diferite, proces care are loc in urmatoarele etape ale procesului de cristalizare. Cu toate ca apa nu intra in compozitia acestor minerale, observam ca ea joaca un rol important in procesul de formare a culorii mineralelor.

Aceste solutii hidrotermale joaca un rol important in alterare, angajand schimbari in compozitiile chimice ale mineralelor si rocilor prin care trece, ducand la schimbari vizibile in culoarea lor. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “alterare hidrotermala”, in urma careia rezulta multe minerale cunoscute. Multe studii de cercetare arata ca multe minerale primare au in compozitie lichide, precum si cuart si feldspatii. Aceste compozitii lichide, care sunt incarcate cu reziduuri in majoritatea cazurilor, au un rol foarte mare in coloritul mineralelor.

Cele mentionate anterior constituie exemplu care ne arata cum este modificata culoarea mineralelor sau care vorbesc despre cum apa primara, care se separa de magma, are un rol in ceea ce priveste schimbarea culorii mineralelor. Rolul pe care il joaca apa in diversitatea mineralelor formate si culorii rocilor este unul esential si important.

 

sursa: islamulazi.ro

Source Link

Views: 3

0Shares