Culorile metalelor si rocilor in legatura dintre coloritul acestora si apa
Cunoastem cu totii rolul important pe care-l joaca apa in procesele geologice –atat externe cat si interne. Din aceste procese rezulta metale diferite, care dau in acelasi timp culorile deosebite ale rocilor. Sa incepem cu procesele si actiunile apei externe.
Actiunile externe ale apei:
Aceste procese se alimenteaza cu energie solara pentru ca sa poata avea loc, si sub aceste procese se incadreaza doua actiuni principale:
-eroziunea
-sedimentarea
In cazul eroziunii, experinta chimica are un rol important asupra ceea ce se intampla la roci. Apa are un rol mare in schimbarea compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei facandu-le simultan cu modificarea culorii. Putem observa de exemplu:
a) Schimbare feldspatiilor, fie bazice, fie acide sau neutre.
Aceste zacaminte sunt cele mai raspandite , formand mineralele rocilor. Din categoria acestor minerale fac parte: minerale argiloase sau cele hidrate de silicat de aluminiu, care au culoarea alb intens.
b) Schimbarea mineralelor de culoare inchisa sau cele amorfe, ca de exemplu piroxenul, hornblenda si mica in minerale amorfe in stare lichida, mineralele hidrat de feromagneziu, precum cloritul si talcul. Degradeurile culorilor depind de permeabilitatea rocii la eroziune datorita componentei minereurilor din ele sau cantitasi apei sau umiditatii atmosferei.
c) Oxidarea minereurilor ferometalice se transforma in pirita si altele din categoria mineralelor chipiritate economice, ca numitul gosans din categoria oxizilor de fier ai apei. In prezenta acestora, se schimba culoarea rocii care contine acest metal, intr-un mod vizibil. Desi cantitatea de apa la cesti oxizi joaca un rol important in apariti culorii, insasi clarificarea zacamintelor se datoreste aparitiei acestei culori, adica rosul, maronul si galbenul, cum ar fi goethitul si limonitul (oxizi de fier aposi). La ora acutala exista multe planuri de folosire a culorilor la clasificarea rocilor din punct de vedere economic.
d) Un alt exemplu al efectului apei in tranformarea zacamintelor primare in altele secundare sau derivate, de componenta chimica variata: elementul uraniu se dizolva din elementul lui de baza in uranitul negru inchis, din cauza apei, si se unifica cu alti ioni ca sa formeze mai mult de doua sute de componente secundare care se deosebesc prin culorile lor atractive care-i incanta pe toti oamenii.
e) Apa solubilizeaza multe componente ale fierului si ale magneziului, si le repartizeaza din nou la suprafata cristalelor, le coloreaza cu rosu, maron si violet.
f) Rezulta din operatiunile de inlaturare si spalare datorate eroziuni chimice in zonele umede, bogate in ploi, lucru cunoscut sub numele de depuneri reziduale, alcatuite din hidrosilicatisi alte reziduuri de fier si nichel.
Si acum, daca ne uitam la procesele de depuneri, care reprezinta al doilea tip de actiune externa, gasim ca aceste actiuni au loc in permanenta intr-un mediu apos. Atunci cand apa folosita in procesele de eroziune, sau apa curgatoare, se aduna in lacurile de acumulare, se formeaza diferite roci de depunere.
De exemplu:
a) formarea celor evaporitice, cand se cristalizeaza mineralele in urma actiunii de evaporares atunci vedem efectul apei asupra diversitatii culorilor, cum este cazul anhidritului si gipsului, si diversitatea culorilor acestora depinde de cantitatea de apa pe care o contin.
b) formarea sedimentelor coloidale are loc in urma actiunii de eroziune, iar cand circula in apa curgatoare si se depun dupa ce sunt atrase si combinate cu ionii dominanti, si din cauza ca exista mult fier, magneziu si silicati, depunerile care rezulta capata un colorit deosebit.
c) formarea mai multor tipuri de materiale cimentoase care fac legatura intre granulele transportate in lacurile de acumulare da rocilor culori deosebite, cum este cazul pietrei nisipoase feruginoase.
Procesele endogene se alimenteaza cu energia necesara pentru a se forma cu ajutorul caldurii interne a pamantului si in timpul acestor procese se formeaza mineralele din magma.
Apa este considerata una din componentele magmei, care are un efect mare asupra procesului de cristalizare pe parcursul tuturor etapelor acestui proces.
Primul efect al apei se observa in temperatura de cristalizare, datorita faptului ca existenta acesteia, indiferent de cantitate, duce la reducerea sau scaderea temperaturii de cristalizare in mod evident. Totodata, apa afecteaza consistenta magmei si in acelasi timp si capacitatea de miscare, facand-o mai usoara sau mai grea in drumul ei spre suprafata pamantului, formand roci vulcanice sau ramanand in adancul pamantului, unde se cristalizeaza.
In cazul rocilor vulcanice, componentele gazoase si apa dispar, dar in cazul rocilor minerale apa ramane ca una din componentele mai multor minerale.
In ambele situatii se formeaza roci de diferite culori din cauza formarii diferitelor minerale.
Apa aflata in adancul pamantului influenteaza gradul de oxidare a fierului. Exista o legatura directa intre cantitatea de apa si cantitatea partiala de oxigen.
Procentul de fier are un rol foarte mare in colorarea rocilor vulcanice atunci cand creste si se schimba in feros, culoare devine din ce in ce mai rosie. La fel si culoarea rosie pe care o dobandeste feldspatul de potasiu din cauza existentei reziduurilor de fier: aceasta dispare in cazul in care acest fier se transforma in feros. In ambele cazuri este importanta cantitatea de oxigen si apa care influenteaza aceste procese. Existenta acestui mediu oxidant ajuta la patrunderea elementelor considerate colorante, a minereurilor precum cromul.
In timpul cristalizarii magmei in adancul pamantului, apa este unul din elementele care intra in compozitia multor cristale care s-au desprins din magma.
Existenta apei in magma, in cantitati mari, duce la formarea mineralelor apartinand grupei de amfiboliu si mica, ce se deosebesc nu numai prin culorile lor vizibile, ci si prin fenomenul schimbarii culorilor odata aflate sub microscop. In timpul avansarii procesului de critalizare, apa care exista in magma se concentreaza si extrage odata cu ea multe elemente cu valoare economica, iar pe aceste elemente apa le transforma in ape termale. Din aceste solutii hidrotermale se depun minerale de culori diferite, proces care are loc in urmatoarele etape ale procesului de cristalizare. Cu toate ca apa nu intra in compozitia acestor minerale, observam ca ea joaca un rol important in procesul de formare a culorii mineralelor.
Aceste solutii hidrotermale joaca un rol important in alterare, angajand schimbari in compozitiile chimice ale mineralelor si rocilor prin care trece, ducand la schimbari vizibile in culoarea lor. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “alterare hidrotermala”, in urma careia rezulta multe minerale cunoscute. Multe studii de cercetare arata ca multe minerale primare au in compozitie lichide, precum si cuart si feldspatii. Aceste compozitii lichide, care sunt incarcate cu reziduuri in majoritatea cazurilor, au un rol foarte mare in coloritul mineralelor.
Cele mentionate anterior constituie exemplu care ne arata cum este modificata culoarea mineralelor sau care vorbesc despre cum apa primara, care se separa de magma, are un rol in ceea ce priveste schimbarea culorii mineralelor. Rolul pe care il joaca apa in diversitatea mineralelor formate si culorii rocilor este unul esential si important.
sursa: islamulazi.roSource Link
Views: 1
Oamenii de stiinta arabi si musulmani din vechime au avut un rol evident in progresul stiintelor universului si a materiilor in general, si multi oameni de stiinta din vest i-au apreciat pentru acest lucru. Exista multe carti care trateaza in mod special acest domeniu, dar eu aici ma multumesc sa citez spusele lui Franz Rosental din cartea sa: “Metoda oamenilor de stiinta musulmani in cercetarea stiintifica”, preluate de Von Kramer, care descria activitatea stiintifica a oamenilor de stiinta musulmani, spunand: “Cea mai importanta activitate de creatie intelectuala pe care au desfasurat-o arabii este vizibila in domeniul stiintei experimentale, acestia facand un efort foarte mare si admirabil in domeniul observatiei si cercetarii, prin adunarea rezultatelor din experinte sau obtinute de pe urma discutiilor si imitatiilor. De asemenea, metodele lor de studiu dau un rezultat mai evident atunci cand sunt corelate cu ceea ce acestia povestesc si descriu. Datorita reflexiilor si inventiilor acestor oameni de stiinta extrem de productivi, lucruri minunate au fost aduse in domeniul matematicii, astronomiei, precum si in alte domenii ale cunoasterii”.
