Libertatea conștiinței în Islam

Libertatea conștiinței în Islam Dan Michi Da. Coranul prevede acest lucru fără urmă de îndoială : Nu este silire la credință! Răzvedită este deosebirea dintre calea cea dreaptă și rătăcire…  (Al-Baqarah 2 : 256)  Libertatea conștiinței este un garant nezdruncinat pentru Islam. Adevărul poate fi descoperit numai dacă nu este rezultatul coerciției. Respectarea drepturilor nemusulmanilor […]

0Shares

Libertatea conștiinței în Islam

Dan Michi

Da. Coranul prevede acest lucru fără urmă de îndoială :
Nu este silire la credință! Răzvedită este deosebirea dintre calea cea dreaptă și rătăcire… 
(Al-Baqarah 2 : 256)
 fae386e559083bb7137a59ec942f193bLibertatea conștiinței este un garant nezdruncinat pentru Islam. Adevărul poate fi descoperit numai dacă nu este rezultatul coerciției. Respectarea drepturilor nemusulmanilor constituie un domeniu intrinsec al sistemului legislativ islamic. S-a relatat că profetul Muhammed a spus :
“Mă voi opune celui care va răni un cetățean nemusulman aflat pe teritoriul unui stat islamic, iar în Ziua Judecății îi voi fi adversar.”
“Temeți-vă, când în Ziua Judecății mă voi ridica împotriva celui care a rănit un locuitor nemusulman (dintr-un stat islamic) sau care i-a impus o responsabilitate peste puterile sale sau care l-a lipsit de orice îi aparținea.”
Istoria ne oferă multe exemple ale respectului arătat de musulmani celorlalte credințe. Unul este cel al Spaniei guvernată de secole de musulmani. Altul este binecunoscutul gest al lui Omar, cel de-al doilea succesor al profetului Muhammed, odată cu intrarea în Ierusalim. El a refuzat să se roage într-una dintre sfintele biserici, motivând că previne astfel posibilul gest viitor al unor musulmani zeloși care ar fi putut să demoleze biserica și să construiască pe locul său o moschee, în amintirea sa.
sursa: descopera-islamul.blogspot.ro
Source Link

Views: 1

0Shares

Arzachel – Fauritorul de metale

Arzachel – Fauritorul de metale Al-Zarqali, cunoscut în latina medievală sub numele de Arzachel sau Arsechieles, a fost un celebru meșter în instrumente astronomice și astronom arab musulman. El a trait intre anii 1029 – 1087, iar numele sau complet era Abū Isḥāq Ibrāhīm ibn Yaḥyā al-Naqqāsh al-Zarqālī.   Craterul lunar Arzachel (crater)⁠(en) poartă numele său. […]

0Shares

Arzachel – Fauritorul de metale

Al-Zarqali, cunoscut în latina medievală sub numele de Arzachel sau Arsechieles, a fost un celebru meșter în instrumente astronomice și astronom arab musulman. El a trait intre anii 1029 – 1087, iar numele sau complet era Abū Isḥāq Ibrāhīm ibn Yaḥyā al-Naqqāsh al-Zarqālī.

 
Craterul lunar Arzachel (crater)⁠(en) poartă numele său.
Al-Zarqālī (Ibn Zarqala) s-a născut într-o familie vizigotă convertită la islam în apropiere de Toledo, oraș din Andaluzia.
 
În secolul al XII-lea Gerard din Cremona a tradus în limba latină operele sale, numindu-l astronom și magician.
 
În secolul al XVI-lea savantul Nicolaus Copernicus îl menționează în lucrarea “De Revolutionibus Orbium Coelestium”.
 
A fost supranumit Al-Nekkach (făuritor de metale), căci, după cum se spune, a fost mecanic și artizan de metale.
 
Inițial construia instrumente astronomice pentru alți savanți, însă când aceștia au observant calitățile sale intelectuale, au devenit interesați de el.
 
În acest sens, i-au pus la dispoziție cărți pentru a studia astronomie, căci nu avea studii de specialitate în acest domeniu.
 
azarquielÎn scurt timp, el devine membru al unui cerc de savanți, ajungând chiar să dețină titlul de director al grupului.
 
Al-Zarqali continuă să construiască instrumente pentru ceilalți savanți, dar în scurt timp ajunge să îi învețe el pe maeștrii lui anumite lucruri.
 
 
În 1050 el construiește la Toledo, centru major de transmitere a științei musulmane în Europa, două ceasuri uriașe cu apă care se alimentau din bazine săpate pe malurile râurilor Tajo, pentru a determina fazele lunii și orele diurne și nocturne.
 
Ceasurile din Toledo au fost folosite până în 1135 când, în urma deciziei regelui Alfonso VI, Hamis Ibn Zabara le-a demontat pentru a descoperi cum funcționează.
 
O dată demontate, acestea nu au mai fost asamblate niciodată.
 
Fiind cel mai important observator din epocă, construiește un nou instrument, asemănător unui astrolab, numit safiḥa.
 
Astrolabul conținea un cerc zodiacal, un disc cu proiecția Ecuatorului, a Tropicelor și a orizontului (conceput pentru o latitudine geografică anume).
 
Acesta soluționa diverse probleme ale astronomiei sferice și permitea măsurarea (calcularea) orelor zilei.
 
Utilizând modelul ptolemaic, a construit un aparat (“Ecuatorial”) pentru măsurarea poziției unei stele.
 
Totodată, acesta permite să se determine prin mijloace mecanice la orice moment longitudinea celestă a unei planete.
 
 
Al-Zarqālī (Ibn Zarqala) operează unele corecții cu privire la unele informații consemnate de Ptolemeu și Al Khawarizmi, legate mai ales de lungimea Mării Mediterane.
 
De asemenea, Al-Zarqali descrie mișcarea planetelor și a Soarelui astfel încât Copernicus, influențat de teoriile sale, va promova teoria heliocentristă în lucrarea “De Revolutionibus Orbium Coelestium”.
 
Al-Zarqali a fost primul care a dovedit deplasarea apogeului solar față de stele.
 
Opere cunoscute:
1 – Tabelele toledane cuprind o sumă de tabele astronomice alcătuite de Al-Zarqālī (Ibn Zarqala) în scopul prezicerii mișcării Soarelui, Lunii, planetelor și stelelor.
De asemenea, acestea cuprindeau și unele informații geografice preluate de la Ptolemeu și al-Khwārizmi.
 
Includ ecuații ale Soarelui, Lunii, planetelor.
 
Ulterior, toate tabelele astronomice din Europa au fost construite pornind de la modelul lui Al Zarqali.
 
2 – Almanahul conține tabele trigonometrie, autorul descriind aici descoperirea mișcării seculare a unui plan ecliptic care induce trepidația. A demonstrat matematic teoria trepidației pornind de la idea că mișcarea stelelor fixe este determinată de mișcarea unei linii drepte care se intersectează cu centrul Pământului într-un punct mobil.
 
Capitolele introductive cuprind diverse teorii trigonometrice și computații.
 
Secțiunile dedicate trigonometriei conțin tabele cu sinusuri, cosinusuri, secante, tangente etc.
 
A fost tradus în latină de italianul John din Pavia în 1154 și de William de St. Cloud în 1296.
 
De asemenea, a fost tradus și în ebraică de către Jacob Ibn Tibbon în 1301.
 
Traducerile în alte limbi, precum portugheză, catalană, castiliană etc., dovedesc o largă circulație a operei sale în epocă.
 
3 – Tratatul asupra mișcării stelelor teoretizează determinarea valorii poziției stelelor.
4 – Despre anul solar (Tratat comprehesiv despre soare) cuprinde observații asupra a 25 de ani solari.
5 – Tratat asupra mișcării planetelor (Risāla fī Ḥarakāt al‐kawākib al‐sayyāra wa‐tadbīri‐hi) este o lucrare de magie și conține indicații în privința creării talismanelor.
 
Numeroși savanți musulmani au fost influențați de Al Zarqali: Ibn al-Kammad, Al-Bitruji, Abu Hasan al-Murrakushi, Ibn al-Banna.
 
Nicolaus Copernicus îl citează în lucrarea De Revolutionibus, iar Abraham Zacut are în vedere teoria sa asupra mișcării Soarelui și a planetelor în tratatul referitor la astrolab.
 
Opera lui Al Zarqali a fost intens tipărită în întreaga Europă până în secolul XVII.
Source Link

Views: 2

0Shares

Tratarea bolilor psihice

Tratarea bolilor psihice În anumite texte, „afecțiunile spirituale” au fost separate de „afecțiunile fizice”.[1] Astfel, Al-Razi a adăugat la cartea de medicină pe care a alcătuit-o pentru stăpânul său, Abu Salih Al-Mansur, guvernatorul din Rayy, altă carte referitoare la „medicina spirituală”, care începe după cum urmează: „Acum că am terminat să descriu remediile fizice, le […]

0Shares

Tratarea bolilor psihice

În anumite texte, „afecțiunile spirituale” au fost separate de „afecțiunile fizice”.[1] Astfel, Al-Razi a adăugat la cartea de medicină pe care a alcătuit-o pentru stăpânul său, Abu Salih Al-Mansur, guvernatorul din Rayy, altă carte referitoare la „medicina spirituală”, care începe după cum urmează:

„Acum că am terminat să descriu remediile fizice, le voi menționa acum pe cele spirituale. Știu că afecțiunile mentale cedează la tratament. Dar tratamentul lor este îndeplinit cu ajutorul instrumentelor muzicale care transmit sufletului prin auz, sunetele armonioase create prin mișcări și contacte cu sferele cerești în mișcarea lor naturală, care influențează percepțiile corecte…”

Doctorul grec, Rufus din Efes,  a dedicat un text întreg tratamentelor pentru melancolie, ale cărui fragmente au supraviețuit în lucrările medicale arabe.

Tratarea bolilor psihice

În lumea arabă, efectele muzicii au fost incluse într-o știință a terapiei muzicale. Tonurile variate (numite maqamat) în care erau compuse melodiile, care difereau prin modelele ritmice și melodice, erau aduse în linie cu cuaternarele umorale descrise mai sus. La cel mai simplu nivel, maqamat-urile „reci” puteau fi folosite să reîmprospăteze pacienții de-a lungul zilei, pe când cele „calde” erau potrivite pentru seară și timpul nopții.

Un scriitor din secolul X, Ibn Hindu descrie cum aceste teorii pot fi puse în practică:

„Există un maqam care trezește tristețe, altul care aduce bucurie, unul care relaxează și altul care dezleagă limba și incită, unul care ține persoana trează și unul care induce somnul. Oricând le prescriem celor care suferă de melancolie să se trateze cu tonurile respective, îi ajută. Nu este nevoie ca medicul să fie un interpret de tobă, flaut sau dansator, așa cum nu trebuie să fie un farmacist sau un expert în flebotomie, ci mai degrabă îi angajează pe acești oameni să îl ajute în terapia lui.”

Acrylic Pour Pop Up Tratarea bolilor psihiceLa mijlocul secolului XVII, sultanul turc Baiazid angajase zece muzicieni pentru tratarea bolnavilor, pentru întărirea spiritului celor bolnavi și pentru reducerea bilei negre. Trei dintre ei erau cântăreți, restul erau interpreți care cântau la flaut, violină, țambal, harpă și lăută. Ei veneau de trei ori pe săptămână și interpretau o piesă pentru cei bolnavi, iar mulți se simțeau ușurați înțelegând majoritatea melodiilor. Când cele Rast, Busalik și Zankula erau cântate, ele insuflau viață pacienților. El termină spunând că „toate instrumentele și toate maqamat-urile oferă hrană sufletului”.

Ca și în clasificarea gusturilor, indienii oferă și în cazul maqamat-urilor o paralelă apropiată în doctrina lor de raga.

 

 

[1] Pentru mai multe detalii referitor la terapia muzicală vezi C. Burnett, Medicina Spirituală: Muzica și vindecarea în Islam și influența în Medicina Occidentală în Musical Healing in Cultural Contexts, ed. P. Gouk, Aldershot, 2000, pp. 85–91, și J. Christoph Bürgel, The Feather of Simurgh: The “Licit Magic” of the Arts in Medieval Islam, New York: New York University Press, 1988.

Source Link

Views: 2

0Shares