Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Category: Islam

Islam

Vindecarea febrei – 3

 

 

18b90394b6d20c3a735d4da03e573811 Vindecarea febrei - 3Ibn Majah a relatat că Abu Hureira a spus că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a zis: „Febra este o izbucnire a fierbinţelii Iadului, aşadar îndepărteaz-o cu apă rece!”.

De asemenea, în Sunan ni se spune că Abu Hureira a spus: „Febra a fost menţionată în prezenţa Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi un om a blestemat-o. Trimisul lui Allah a spus: «Nu o blestema, deoarece înlătură păcatele aşa cum focul îndepărtează impurităţile fierului!»” (Vezi şi Sahih Muslim).

Febra este de obicei urmată de o dietă în care sunt eliminate alimentele nepotrivite şi care necesită consumarea hranei şi a medicamentelor benefice. Corpul persoanei bolnave va fi curăţat de toate impurităţile, elementele şi substanţele toxice, febra având un efect purificator precum cel al focului care îndepărtează impurităţile fierului. Beneficiile febrei sunt deja cunoscute în lumea autorităţilor medicale.

În ce priveşte purificarea inimii de toate bolile şi impurităţile, doar „doctorii” inimii au acces la acest tip de cunoaştere. Aceşti experţi vor descoperi că tot ceea ce Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a declarat referitor la acest subiect este purul adevăr. Totuşi, atunci când bolile inimii devin cronice, există puţine speranţe că inima va mai fi vindecată vreodată.

Aşadar febra ajută corpul şi inima. A blestema un astfel de proces benefic reprezintă o nedreptate şi un păcat. Abu Hureira a spus: „Nicio boală care m-ar putea afecta nu-mi este mai dragă ca febra, deoarece pătrunde în fiece organ al corpului meu, iar Allah îi dă fiecărui organ partea cuvenită de răsplată.”

A folosi apă rece pentru a potoli febra în timpul verii şi în zonele afectate de caniculă este benefic, deoarece apa cea mai protejată de razele soarelui (cea mai rece) este cea utilizată chiar înaintea venirii zorilor. Pe de altă parte, chiar înainte de venirea zorilor, corpul manifestă cea mai mare putere, dat fiind că a beneficiat de partea sa de somn şi relaxare. În plus, atunci aerul este cel mai puţin poluat. Puterea corpului va potenţa puterea medicamentelor – apa în acest caz – şi împreună vor ameliora febra ce nu apare ca rezultat al tumorilor maligne sau al substanţelor toxice. Allah va stinge apoi fierbinţeala febrei prin Voinţa Sa.

 

 

sursa: femeiamusulmana.blogspot.comSource Link

Views: 4

0Shares

O altă presupusă formă tranziţională: Archaeopteryx

O altă presupusă formă tranziţională: Archaeopteryx

 

Evoluţioniştii mentioneaza fosila unei păsări denumite Archaeopteryx, una dintre cele mai cunoscute forme aşa-zis tranziţionale din rândul celor foarte puţine pe care evoluţioniştii le apără. Archaeopteryx, acest aşa-numit strămoş al păsărilor din zilele noastre, conform evoluţioniştilor, a trăit acum aproximativ 150 de milioane de ani. Teoria susţine că anumiţi dinozauri pitici precum Velociraptors sau Dromeosaurs, ar fi evoluat prin faptul că au dobândit aripi şi apoi au început să zboare. Astfel, Archaeopteryx este cel care se presupune că ar fi forma tranziţională care s-a detaşat de strămoşii săi dinozauri şi a început, pentru prima oară, să zboare.
 
Cu toate acestea, ultimele studii asupra fosilelor lui Archoeopteryx arată că această creatură nu este deloc o formă tranziţională, ci o specie de păsări dispărută, care prezenta nişte diferenţe nesemnificative faţă de păsările din zilele noastre.
 
Teza ce susţine că Arcaoeopteryx era „pe jumătate pasăre“ şi că nu putea să zboare perfect a fost foarte răspândită în cercurile evoluţioniste, până nu cu multă vreme în urmă. Absenţa unui stern (osul pieptului) în cazul acestei creaturi a fost susţinută drept cea mai importantă dovadă că această pasăre nu putea în fapt să zboare . (Sternul este un os localizat sub torace şi de care sunt ataşaţi muşchii necesari zborului. În zilele noastre, acest os al pieptului este observat la toate păsările zburătoare şi nezburătoare, şi chiar şi la lilieci, un mamifer zburător care aparţine de o familie cu totul diferită.)
 
Totuşi, cea de-a şaptea fosilă a lui Archaeopteryx, care a fost descoperită în anul 1992, a generat o mare surprindere în rândul evoluţioniştilor. Motivul a fost faptul că în recent descoperita fosilă, sternul, considerat până atunci de către evoluţionişti ca neexistând, s-a dovedit că era cu toate acestea la locul lui. Această fosilă a fost descrisă de revista Nature după cum urmează:
 
„Recent descoperitul specimen de Archaeopteryx, cel de-al şaptelea, păstrează un stern parţial, rectangular, care se presupunea că ar fi existat, dar a cărui existenţă nu a fost niciodată dovedită anterior. Acest lucru atestă faptul că pasărea avea muşchi pentru zbor extrem de puternici.“
 
Această descoperire invalidează susţinerea afirmaţiilor că Archaeopteryx era doar pe jumătate pasăre şi că nu putea zbura perfect.
 
archaeopteryx missing link 5113 600x450 O altă presupusă formă tranziţională: ArchaeopteryxMai mult, structura penelor acestei păsări a devenit unul dintre cele mai importante argumente care confirmă că Arcaoeopteryx era o pasăre zburătoare în adevăratul sens al cuvântului. Structura asimetrică a penei lui Archaeopteryx nu este diferită de cea a păsărilor din zilele noastre, şi indică de asemenea că ea putea să zboare. Aşa cum eminentul paleontolog Carl O. Dunbar spunea: „datorită penelor sale [Archaeopteryx] este clasificată în mod clar ca fiind pasăre.“
 
Un alt fapt care a fost revelat de structura penelor lui Archaeopteryx, a fost metabolismul său bazat pe sânge cald. Aşa cum s-a menţionat anterior, reptilele şi dinozaurii sunt animale cu sânge rece, a căror temperatură corporală variază mai degrabă în funcţie de temperatura mediului, decât să fie reglată hemostatic. O funcţie foarte importantă a penelor la păsări este menţinerea unei temperaturi constante a trupului. Faptul că Archaeopteryx avea pene, arată că era o pasăre adevărată, cu sânge cald, ce avea nevoie să-şi regleze căldura corporală, spre deosebire de dinozauri.
Source Link

Views: 7

0Shares

Primul sistem de tipul “Braille”

Primul sistem de tipul “Braille”
Este interesant de stiut ca cu 600 de ani inaintea lui Braille, un sirian musulman pe nume Ali Ibn Ahmad Al Amidi (decedat in anul 1314) era un expert in citirea unui asemenea sistem. El era orb inca din copilarie. Sistemul folosit de el ii permitea nu doar sa localizeze cartile de pe raft prin folosirea simtului tactil, dar il ajuta sa determine si numarul de pagini al fiecarei carti in parte. De asemenea, avea capacitatea de a constata valoarea cartilor plecaand de la spatierea dintre linii. Ori de cate ori mergea sa cumpere o carte, el obisnuia sa ruleze o bucata de hartie in forma unei litere a alfabetului pe care mai apoi o lipea pe coperta cartii. Litera folosita avea sa fie parte a unui cod pe care el il adoptase pentru categorisirea cartilor. La o data ulterioara, el era capabil sa identifice carti, titluri, preturi, numer de pagini, doar prin atingerea acelei litere. Primul sistem de tipul "Braille"

Acesta era de fapt inceputul scrierii de tip “Braille” folosita de nevazatori, iar acest sistem a fost inventat de Al-Amidi cu 600 de ani inaintea nasterii lui Luis Braille.

Alfabetul Braille este un sistem de scriere folosit de cei cu deficiențe de vedere. Literele sunt compuse din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul degetelor. Literele de la A la Z au fiecare semne corespunzătoare în Braille.
 
Sistemul a fost creat de Louis Braille în 1825.Sistemul se bazează pe o matrice de șase puncte aranjate pe două coloane de câte trei puncte.
Pentru a atinge un număr cât mai mare de caractere și simboluri reprezentate, sistemul apelează la numeroase aranjamente ale celor 63 de combinații de puncte ale grupului fundamental. Cele 63 de combinații posibile din acest tipar alcătuiesc litere, numere, semne de punctuație, cuvinte obișnuite precum și, un, o. Se pot reprezenta un număr mult mai mare de semne din diverse sisteme cum ar fi cel matematic, logic, muzical, etc. Sistemul Braille se folosește de asemenea de context pentru a conferi aceluiași aranjament de semne sau combinație de puncte semnificații multiple.
 
Codul Braille pentru limba engleză a fost adoptat abia în anul 1932.
 
Braille poate fi scris de mână – de la dreapta la stânga – cu ajutorul unui punctator pe hârtie. Când foaia este întoarsă pe dos, punctele ies în relief, iar textul poate fi citit de la stânga la dreapta; se poate realiza și cu ajutorul instrumentelor clasice, tăbliță și punctator, cu mașini de scris (analoage celor de dactilografiat) sau cu ajutorul tehnologiei de acces (imprimante Braille analoage celor standard).
Source Link

Views: 10

0Shares