Primul invatat care a scris despre Andromeda ‘Abd al-Rahman al-Sufi a fost un astronom musulman, cunoscut în Vest și ca Azophi. El s-a nascut la 12 decembrie 903 in Ray si a decedat la 30 mai 986 in Shiraz. El este cunoscut și ca ‘Abd ar-Rahman as-Sufi, ‘Abd al-Rahman Abu al-Husayn, ‘Abdul Rahman Sufi […]
0Shares
Primul invatat care a scris despre Andromeda
‘Abd al-Rahman al-Sufi a fost un astronom musulman, cunoscut în Vest și ca Azophi. El s-a nascut la 12 decembrie 903 in Ray si a decedat la 30 mai 986 in Shiraz. El este cunoscut și ca ‘Abd ar-Rahman as-Sufi, ‘Abd al-Rahman Abu al-Husayn, ‘Abdul Rahman Sufi sau ‘Abdurrahman Sufi.
A întocmit un catalog stelar în care a înscris unele date interesante referitoare la poziția și la mărimea corpurilor cerești. Un catalog stelar este un catalog astronomic care listează stele. Există un număr mare de diferite cataloage stelare care au fost produse pentru diferite motive de-a lungul anilor. Primele au apărut de la popoarele antice, printre care babilonienii, grecii, chinezii, perșii și arabii.Un catalog stelar este un catalog astronomic care listează stele. Există un număr mare de diferite cataloage stelare care au fost produse pentru diferite motive de-a lungul anilor. Primele au apărut de la popoarele antice, printre care babilonienii, grecii, chinezii, perșii și arabii.
Craterul lunar Azophi si planeta pitica 12621 Alsufi sunt numite dupa el. Al-Sufi si-a publicat cartea faimoasa Cartea Stelelor Stabilite in 964, descriind mare parte din munca lui, atat in descrieri textuale, cat si in imagini. Al-Biruni afirma ca lucrarea si cercetarile lui au fost facute in Shiraz. El a trait la curtea Buyid din Isfahan.
Al-Sufi a fost cel care a identificat Marele nor al lui Magellan care este vizibil din sudul Peninsulei Arabe si nu din Isfahan unde se afla Al-Sufi. Europenii nu l-au putut vedea pana la calatoria lui Magellan. Tot Al-Sufi este cel care a facut cele mai timpurii observatii scrise despre Galaxia Andromeda (in 964), descriind-o drept “norul mic”. Acestea au fost primele galaxii observate de pe Pamant, in afara Caii Lactee.
El a observat ca planul eliptic este inclinat in raport cu ecuatorul ceresc, iar lungimea anului tropical calculat cu mai mare acuratete. Al-Sufi a observat si descris stelele, pozitiile lor, magnitudinile si culoarea lor, stabilind rezultatele lui pentru fiecare constelatie in parte. Pentru fiecare dintre acestea el a adus doua desene, una din exteriorul unui glob celest, iar altul din interior.
Al-Sufi a scris despre astrolab, adaugandu-i o multime de alte intrebuintari: el a descris peste 1000 de utilizari diferite, in domenii diverse precum astronomia, astrologia, horoscopurile, navigatia, in topografie, cronometraj, Qiblah, cele cinci rugaciuni zilnice ale musulmanilor, etc.
Cartea animalelor si primul zoolog Al-Jahiz/Al-Ğahiz a rămas în istorie drept cel mai mare prozator pe care l-a dat literatura arabă clasică. S-a născut la Basra dintr-o familie săracă, iar bunicul lui era sclav negru. A avut ocazia să-i cunoască pe beduinii care veneau la târgul din apropiere de Basra, Mirbad care-i vorbeau în limba […]
0Shares
Cartea animalelor si primul zoolog
Al-Jahiz/Al-Ğahiz a rămas în istorie drept cel mai mare prozator pe care l-a dat literatura arabă clasică. S-a născut la Basra dintr-o familie săracă, iar bunicul lui era sclav negru. A avut ocazia să-i cunoască pe beduinii care veneau la târgul din apropiere de Basra, Mirbad care-i vorbeau în limba lor pură despre tradițiile lor. A cunoscut însă și învățați care studiaseră această limbă și tradițiile. A mai cunoscut centrele de cultură ale Imperiului Arab, printre care și Damasc, iar la vârsta de cinzeci de ani s-a mutat la Bagdad, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Aici a fost căutat de oameni din toate colțurile Imperiului Arabo – Islamic, care auziseră de el și îi citiseră cărțile. Citea cu mare pasiune tot ce-i cădea în mână și astfel a ajuns să cunoască în traducere cărți indiene, grecești și persane. Era o epocă în care se traducea mult, iar al-Jahiz lăuda traducătorii și cărțile care s-au arătat demne de a fi traduse în cartea sa Kitab al-hayawan (Cartea Animalelor, sau in alta traducere posibila, Cartea despre animal).
Această carte n-a beneficiat decât de traduceri parțiale; fragmente au apărut și în română. Lucrarea e o adevărată enciclopedie a culturii arabe din secolul lui al-Ğahiz și din cele care l-au precedat. În ea este vorba despre oameni, animale, politică, filozofie, teologie și lupta dintre diversele orientări, beduini și arabi în general. Cartea conține teologie și folclor dar e considerată și primul tratat arab de zoologie. Cartea, în care autorul pornește de la Aristotel, cuprinde în stadiu embrionar teoria evoluției, a adaptării și psihologiei animalelor. Al-Ğahiz știa să obțină amoniac din resturi de animale prin distilare uscată. Este evidentă influența lui asupra unor zoologi ulteriori precum persanul arabofon al-Qazwini și egipteanul al-Damiri.
Distilarea este procesul de trecere a unui amestec lichid în stare de vapori prin fierbere urmată de condensarea vaporilor obținuți.
Distilarea este un procedeu fizic de purificare, care se produce în 2 etape:
etapa I: trecerea din stare lichidă în stare gazoasă;
etapa II: trecerea din stare gazoasă în stare lichidă.
Distilarea este folosită în special pentru a separa un component lichid dintr-un amestec de lichide cu puncte de fierbere diferite.
Alături de acestea, ne-au mai parvenit de la marele scriitor Al-Jahiz, un număr mare de „epistole” (rasa’il), un fel de eseuri.
Doctorul secolului X Abu’l-Qasim al-Zahrawi, din Spania islamică, a fost foarte frustrat de statutul artei în chirurgie la acea vreme. Pentru a avansa în știința chirurgiei, el a scris o carte care descria procedurile chirurgicale și a ilustrat detaliat instrumentele chirurgicale necesare – multe dintre ele au fost concepute de el – împreună cu […]
0Shares
Doctorul secolului X Abu’l-Qasim al-Zahrawi, din Spania islamică, a fost foarte frustrat de statutul artei în chirurgie la acea vreme. Pentru a avansa în știința chirurgiei, el a scris o carte care descria procedurile chirurgicale și a ilustrat detaliat instrumentele chirurgicale necesare – multe dintre ele au fost concepute de el – împreună cu observațiile și comentariile bazate pe experiența lui. Lui Al-Zahrawi îi datorăm faptul că, chirurgia a fost integrată în medicina științifică în loc să fie lăsată ca o practică a celor care pun ventuze și a bărbierilor.[1][2]
Munca lui Al-Zahrawi a avut o influență marcantă în apariția științei medicale în Europa Medievală și Europa modernă timpurie, unde autorul era cunoscut drept Abulcasis sau Albucasis. Însă, timp de secole calitatea traducerilor din arabă în latină și a ilustrațiilor prevăzute au fost mai mult decât nesatisfăcătoare. De exemplu, tratatul lui Al-Zahrawi conținea o ilustrație a unui specul vaginal și 2 tipuri de forceps pentru extragerea unui fetus mort. Speculul era acționat de un mecanism cu șurub și avea cuțite funcționale. Comentariul pozei din limba arabă ne informează că partea care arată ca o suliță suspendată în spatele părții drepte a speculului este un instrument separat, adică un scalpel cu două tăișuri (prin urmare nefiind legat de specul). O copie latinească din sec. XIV a cărții lui Al-Zahrawi, însă, dovedește că ilustratorul occidental era complet nefamiliar cu speculul și principiile sale mecanice. El l-a desenat cu susul în jos, cu lamele fiind descrise în mod eronat ca o bară decorativă. Paleta de forma cifrei 6 din josul ilustrației, care era de fapt șurubul, nu avea nici o funcție mecanică. Dispozitivul în formă de lanternă suspendat prezintă în mod eronat scalpelul, care acum a fost integrat în specul.[3][4]Asemenea denaturări arată că, în sec XIV, Occidentul a avut mult de învățat de la musulmani.
În introducerea cărții sale, Al-Zahrawi a punctat faptul că o bună practică în chirurgie necesită o cunoaștere bună a anatomiei.[5] El și-a accentuat de asemenea, convingerile lui religioase ca un credincios musulman. Al-Zahrawi, ca și mulți dintre colegii lui, au considerat studiul anatomiei nu doar un lucru indispensabil pentru avansarea lor profesională, ci și ca un mijloc de a înțelege înțelepciunea divină a modelării omului și, în special, perfecțiunea ființei umane, creația supremă a Divinității.[6] Acest mod de gândire a fost cel mai bine exprimat de medicul și filosoful secolului XII din Spania islamică, Ibn Rushd, cunoscut sub numele latinesc de Averroes. Acesta a afirmat: „Celui care este implicat în știința anatomiei, îi va spori credința în Dumnezeu”.[7] Însă, studiul anatomic al corpului uman era problematic, deoarece necesita disecția. Un număr de învățați – mai ales cei religioși – s-au opus practicii, deoarece acest lucru implica mutilarea celei mai nobile creații a Divinității. Pe de altă parte, textele medicale – în special cele din sec. XII, XIII – fac frecvent referire la disecție, atât animală cât și umană, și includ descrieri detaliate a practicilor folosite.
Punctul important aici este că disecția corpului uman pare să fi fost un subiect controversat, însă cei implicați în dezbatere nu au simțit nevoia de a-și ascunde părerile lor. Acesta este doar un exemplu a minții deschise a intelectualilor din vremurile islamice timpurii. Receptivitatea la noile idei au inclus și moștenirea lumii preislamice, cum au fost scrierile lui Galen, care au intrat în sfera Islamului din secolul XIX prin traduceri sistematice în limba arabă. În același mod în care moștenirea anticilor era studiată cu un respect deosebit, oamenii de știință, în special evrei și creștini, au jucat un rol important în comunitatea științifică. Atmosfera deschisă, adogmatică a fost cea care a încurajat oamenii să se implice în dezbateri, să împărtășească idei și să caute mai multă știință prin întrebări și examinarea dovezilor.
[1] Hamarneh, S., „Ilustrații și farmacie în tratatul chirurgical al lui Al-Zahrawi din secolul X”. United States National Museum Bulletin vol. 228, 1963, pp. 81-94.
[2] Ullmann, M., Medicina islamică. Edinburgh: University Press; 1997. pag. 44.
[3] Jones, P. M., Miniaturi medicale medievale. Londra: Biblioteca britanică, în asociație cu Institutul Wellcome pentru Istoria Medicinii, 1984, pp. 27-29.
[4] [8] Savage-Smith, E. „Europa și Islamul” Loudon I, Western medicine. Oxford și New York: Oxford University Press, 1997, pp. 40-53.
[5] Al-Zahrawi, Spink, M. S., și Lewis, G. L., editori și traducători. Albucasis on surgery and instruments. (publicații ale Institului Wellcome al Istoriei Medicinii). Londra: Institulul Wellcome al Istoriei Medicinii, 1973, pp. 2-5.
[6] Nasr, SH. Islamic science. An illustrated study. Westerham, Kent (UK): World of Islam Festival Publishing Company, 1976, p. 162.
[7] Ibn Abi Usaybi’a,. Müller A, editor. Uyun al-anba’ fi tabaqat al-atibba. Cairo și Königsberg: Selbstverlag, 1882-84, vol. 2, p. 77, rândurile 13-14.
Manage cookie consents/Administrează consimțămintele pentru cookie-uri.
To provide the best experience, we use technologies such as cookies to store and/or access device information. Consent to these technologies allows us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not giving your consent or withdrawing your consent may negatively affect certain functionalities and features.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale/Functional
Always active
Technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by a subscriber or user or for the sole purpose of executing the transmission of a communication over an electronic communications network. Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici/Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Technical storage or access is necessary to create user profiles to which we send advertising or to track the user on a website or across multiple websites for similar marketing purposes. . Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
‘Abd al-Rahman al-Sufi a fost un astronom musulman, cunoscut în Vest și ca Azophi. El s-a nascut la 12 decembrie 903 in Ray si a decedat la 30 mai 986 in Shiraz. El este cunoscut și ca ‘Abd ar-Rahman as-Sufi, ‘Abd al-Rahman Abu al-Husayn, ‘Abdul Rahman Sufi sau ‘Abdurrahman Sufi. 
Craterul lunar Azophi si planeta pitica 12621 Alsufi sunt numite dupa el. Al-Sufi si-a publicat cartea faimoasa Cartea Stelelor Stabilite in 964, descriind mare parte din munca lui, atat in descrieri textuale, cat si in imagini. Al-Biruni afirma ca lucrarea si cercetarile lui au fost facute in Shiraz. El a trait la curtea Buyid din Isfahan.
