Tag: companioni

Respectul fata de Profet

 

Respectul fata de Profet

O inimă lipsită de respect față de Profet ( صلى الله عليه وسلم) este o inimă lipsită de taqwa. La această „examinare” au fost supuse și generațiile de musulmani ulterioare perioadei vieții Profetului صلى الله عليه وسلم, și suntem supuși și noi în prezent, deoarece islamul ne învață că trebuie să fim purtători demni ai aceste credințe, iar „nota” acestui examen trebuie să reflecte evlavia (taqwa) din inima noastră.
Iertarea مغْفِرَةٌ ? despre care vestește Allah subhanahu wa ta’ala credincioșilor ce vor arăta respect față de Profet صلى الله عليه وسلم, este acea iertare despre care am discutat și la celelalte lecții, când am spus că acest tip de iertare يغفر înseamnă că El PreaÎnaltul iartă absolut toate păcatele, ștergându-le ca și când ele nu ar fi existat, iar aceasta este răsplata promisă de Allah subhanahu wa ta’ala în acest verset – iertarea tuturor păcatelor, in shaa Allah.

 

Aceia care te cheamă din afara odăilor tale, cei mai mulți dintre ei nu au judecată. (Al-Hujurat 49:4)

إِنَّ الَّذِينَ يُنَادُونَكَ مِنْ وَرَاءِ الْحُجُرَاتِ أَكْثَرُهُمْ لَا يَعْقِلُونَ

Motivul de revelare al acestui verset este cel pe care l-am exemplificat la versetul 2.

Miracles Respectul fata de ProfetSura poartă numele de “Odăile” după acest verset, unde حجرات înseamnă odăi (camere).
Cei care îl strigau pe Profet صلى الله عليه وسلم cu un ton ridicat, îl chemau cu apelativul “Ya, Muhammed! sau “O, Muhammed!”, ceea ce nu găsim în Coran, în adresarea lui Allah subhanahu wa ta’ala către Profet صلى الله عليه وسلم.

De câte ori Allah se adresează Profetului صلى الله عليه وسلم în Coran, îi spune “O, Trimis al lui Allah!” sau “O, Profet al lui Allah!” Referitor la ceilalți profeți, Allah subhanahu wa ta’ala i-a chemat pe nume, de exemplu pe Adam (alaihi sallem), “O, Adam!”, sau “O, Idris!” etc.

Respectul fata de Profet

Dacă ar avea ei răbdare până ce tu ieși la ei, ar fi mai bine pentru ei. Însă Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim]. (Al-Hujurat 49:5)

وَلَوْ أَنَّهُمْ صَبَرُوا حَتَّىٰ تَخْرُجَ إِلَيْهِمْ لَكَانَ خَيْرًا لَهُمْ ۚ وَاللَّهُ غَفُورٌ رَحِيمٌ

Versetul scoate în evidență Iertarea Lui Allah subhanahu wa ta’ala față de comportamentul lipsit de respect al celor care nu au avut răbdare ca Profetul صلى الله عليه وسلم să iasă din casă pentru a discuta cu ei.

 

______________________________
Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic “Islamul azi” – “Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin, lectie redactata si editata de doamna Camelia H.Source Link

Views: 1

Companionii Profetului Muhammad

Companionii Profetului Muhammad

 

Fiecare musulman isi doreste sa calce pe urmele profetului Muhammad, sa fie un urmas demn al lui si un bun musulman. Dar, fireste ca lucrul acesta nu se intampla doar cu oamenii din prezent, ci inca de la inceputul perioadei de profetie a lui Muhammad, musulmanii incearca sa faca ce face el, ce spune el si ce recomanda. Astfel, au existat cea mai buna generatie de musulmani din toate timpurile.

Cu siguranta aceasta a fost prima generatie. Aceasta a fost compusa din oameni care au crezut intru totul, care au facut fata unor provocari si incercari extrem de grele. Sigur ca de-a lungul timpului au mai existat musulmani care au avut credinta neclintita in fata oricaror greutati cu care s-au confruntat. Insa, acestea au fost personalitati aparte, deosebite, dar care nu alcatuiau o intreaga generatie de exceptie.

branches bright colors 957024 1024x1024 Companionii Profetului MuhammadAstfel, si Profetul Muhammad a spus ca cei mai buni si de urmat sunt cei cu care el a impartasit bune si rele, cei care au construit primele caramizi ale Islamului, cei carora le datoram atat de multe. Ei sunt cunoscuti drept ashab, sau sahaba – companionii Profetului Muhammad. Gradual, urmatorii cei mai buni sunt cei care au urmat dupa acestia, cunoscuti drept tabi’un… si asa mai departe cu generatiile care au urmat.

Companionii Profetului Muhammad au ales sa fie musulmani in ciuda intregii societati, in ciuda mpotrivirii, de multe ori, a familiei si comunitatii lor. Ei sunt cei care au fost inspirati direct de spusele si actiunile profetului Muhammad, iubindu-l foarte mult, mai mult decat pe ei insisi. Ei si-au parasit la nevoie casele si au emigrat in necunoscut. Impreuna cu Profetul, au intemeiat la Medina o civilizatie de la zero. Au fost cei care au raspandit dreptatea intr-o societate inchistata in obiceiuri si nedreptati, cei care i-au readus pe cei din Peninsula Arabica la esenta adevarului si la monoteism.

Ei l-au văzut împărtăşind necazurile şi foametea care s-a abătut asupra oamenilor, impunându-şi sieşi şi semenilor săi un principiu veşnic valabil: „A fi primul care simte foame dacă oamenilor le este foame şi ultimul care să-şi potolească foamea când oamenii sunt înfometaţi.”

Da, primii credincioşi au fost mai recunoscători pentru discernământul lor, prin care au perceput lucrurile adecvat încă dinainte de venirea lor pe lume, mulţumindu-I lui Allah care i-a îndrumat către credinţă.

 

Source Link

Views: 2

Personalitatea Profetului

Personalitatea Profetului   Omul şi Profetul au coexistat în persoana lui Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) într-un mod minunat. Cei care au avut îndoieli cu privire la mesajul său nu au avut niciun dubiu în ceea ce priveşte distincţia sa, puritatea fiinţei sale sau puritatea omeniei sale. Allah a ştiut unde […]

Personalitatea Profetului

 

Omul şi Profetul au coexistat în persoana lui Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) într-un mod minunat. Cei care au avut îndoieli cu privire la mesajul său nu au avut niciun dubiu în ceea ce priveşte distincţia sa, puritatea fiinţei sale sau puritatea omeniei sale. Allah a ştiut unde să plaseze mesajul Său şi l-a ales pe acela care reprezenta maximum pe care omenirea îl putea atinge în privinţa măreţiei, nobleţei şi onestităţii. Oamenii l-au auzit dojenindu-i pentru orice exagerare de a-l glorifica sau a-i afirma supremația. Le-a interzis chiar să se ridice în picioare atunci când intra într-o încăpere. El a spus: „Nu vă ridicaţi precum fac nearabii atunci când vor să se slăvească unul pe celălalt.”

 

Când s-a petrecut eclipsa de soare în ziua în care fiul său, Ibraahiim, a decedat, musulmanii au spus că aceasta a fost determinată de tristeţea pentru pierderea lui. Dar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), onest, s-a grăbit să respingă şi să nege această presupunere, înainte ca ea să devină o legendă. A stat printre musulmani şi li s-a adresat după cum urmează: „Soarele şi luna sunt două semne ale lui Allah. Eclipsa nu este determinată niciodată de moartea sau naşterea cuiva.”

 

Oamenii aveau încredere în el şi realizarea a ceea ce i-a fost încredinţat merita mai mult decât gloria întregii lumi. Era sigur că a venit pentru a schimba modul de viaţă al omenirii şi că nu era un Profet doar al tribului Quraish sau doar al arabilor, ci era Profetul lui Allah trimis tuturor oamenilor de pe pământ!

 

Preamilostivul Allah a descris cât de departe va ajunge misiunea Profetului şi cât de departe va flutura stindardul său. Muhammad a înţeles adevărul credinţei pe care a afirmat-o, nemurirea de care va avea parte cât timp Allah va moşteni pământul şi pe cei care îl ocupă. Cu toate acestea, nu a văzut în sine, în religia sa, sau în succesul său fără precedent mai mult decât o cărămidă din construcţia noii lumi! Acest bărbat puternic s-a ridicat pentru a evidenţia această idee într-una dintre afirmaţiile sale: „Relaţia dintre profeţii care au venit înaintea mea şi mine este precum aceea a unui om care a construit o casă şi a decorat-o adecvat, fără a pune însă o cărămidă într-unul dintre colţurile sale. Acest lucru i-a făcut pe oameni să meargă în jurul ei şi să îşi exprime uimirea, spunând: «Nu va fi aşezată această cărămidă?» Eu sunt o astfel de cărămidă şi eu sunt ultimul dintre Profeţi.”

 

Toată viaţa sa, toate luptele, eroismul său, toată gloria şi puritatea sa, victoria obţinută pentru religia sa şi aceea de după moartea sa, nu erau decât o cărămidă, dar care era cheia de boltă a construcţiei noii lumi. El a fost cel care a subliniat acest lucru şi l-a repetat. În plus nu a susţinut un astfel de discurs dintr-o modestie calculată, pentru a hrăni foamea de glorie. A evidenţiat doar situaţia de fapt. Transmiterea a reprezentat o parte din chintesenţa mesajului. Deşi modestia era una dintre trăsăturile esenţiale ale lui Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), aceasta nu era unicul semn al măreţiei sale; el a atins un nivel neegalat de excelenţă şi de superioritate, devenind un semn şi simbol în sine.

brush colorado colt forney Personalitatea Profetului

Acesta a fost învăţătorul omenirii şi ultimul dintre profeţi. El a fost o lumină văzută de către oameni, a trăit printre ei ca fiinţă umană şi apoi, după plecarea sa din această lume, a fost perceput de către întreaga lume drept adevăr şi amintire.

Scopul vieţii companionilor lui a fost să urmeze lumina adusă de Muhammad, Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Preamilostivul Allah a contopit în el esenţa adevărului şi a demnităţii care i-au onorat astfel viaţa şi a luminat destinul omenirii.

Source Link

Views: 3