Dragostea pentru umanitate – p. 1

 

 

Doi îngeri a căror poveste este spusă în Coran (2:102).

Și au urmat ceea ce șeitanii (aici prezicătorii și oamenii răi) au născocit în timpul împărăției lui Solomon, dar nu a fost necredincios Solomon, ci șeitanii au fost necredincioși. Ei i-au învățat pe oameni vrăjitoria și ceea ce a fost trimis celor doi îngeri din Babel, lui Harut și Marut. Dar ei doi nu învățau pe nimeni înainte de a-i spune: „Noi suntem o ispită, deci nu fi necredincios!” Și au învățat de la ei doi (chiar și) cum să semene dezbinare între bărbat și soața lui. Însă ei nu puteau să facă rău nimănui, fără îngăduința lui Allah. Ei au învățat ceaa ce le aduce rău și nu le folosește și totuși au știut că cei care vor dobândi aceasta nu vor avea parte în Viața de Apoi. Ce lucru de nimic au dobândit în schimbul vinderii sufletelor lor! Dacă ei ar fi știut! 

Ei  i-au învăţat pe oameni fundamentele magiei şi i-au avertizat cu privire la abuzarea ei.

dragostea pentru umanitateDragostea este un elixir; omul trăiește cu dragoste, este făcut fericit cu dragoste și îi face pe cei din jur fericiți cu dragoste. În vocabularul umanității, dragostea este viață; ne simțim și ne percepem unul pe celălalt prin dragoste. Dumnezeu Atotțiitorul nu a creat nicio altă relație mai puternică decât dragostea, acest lanț care leagă oamenii. În fapt, pământul nu ar fi decât o ruină fără dragostea care îl face să se mențină proaspăt și viu. Spiritele (jinn) și oamenii au sultani; albinele, furnicile și termitele au reginele lor; iar pentru fiecare dintre aceștia există un tron. Regii și reginele vin la putere în moduri diferite și apoi se urcă pe tronul lor. Dragostea este sultanul care domnește pe tronul inimilor noastre, fără să implice niciun fel de luptă pentru putere. Limba și buzele, ochii și urechile au valoare doar dacă ele poartă steagul dragostei, chiar dacă doar dragostea în sine este valoroasă. Castelele pot fi cucerite fără vărsare de sânge doar prin fluturarea steagurilor dragostei în fața lor. Sultanii devin soldați ai afecțiunii atunci când sunt cuceriți de soldații dragostei.

Noi am fost crescuți într-o atmosferă în care victoriile dragostei se află înaintea ochilor noștri, iar sunetul tobelor dragostei răsună în inimile noastre. Ele bat cu putere atunci când vedem fluturându-se steagul dragostei. Suntem atât de legați de dragoste, încât suntem pur și simplu dependenți de ea și ne dedicăm sufletele ei. Atunci când trăim, trăim cu dragoste, iar atunci când murim, murim cu dragoste. O simțim cu toată ființa noastră, la fiecare respirație. Este căldura noastră pe timp de frig și oaza noastră pe timp de caniculă.

În această lume foarte poluată, unde răul există pretutindeni, dacă există ceva care a fost lăsat neatins și curat, aceea este dragostea; în fața tuturor ornamentelor vremelnice ale vieții, dacă există o frumusețe care și-a menținut măreția și farmecul, aceea este tot dragostea. Nu există în nicio națiune sau societate a lumii nimic mai real sau mai durabil decât dragostea. Acolo unde se aude dulcele și caldul sunet al dragostei, toate celelalte voci, toate celelalte instrumente tac și i se alătură într-o contemplare a liniștii cu cele mai melodice note.

Creația este rezultatul aprinderii fitilului candelei dragostei, fitilul stării „de a fi cunoscut și văzut”. Dacă Dumnezeu nu ar fi iubit creația, atunci nu ar fi existat nicio lună, niciun soare și nicio stea. Raiul este și el o poezie a dragostei, Pământul fiind ritmul ei. În natură este resimțită răsuflarea puternică a dragostei, iar în relațiile dintre oameni putem vedea cum flutură steagul dragostei. Dacă există o monedă în societate care își menține valoarea, aceea este dragostea, și, din nou, trebuie spus că dragostea este o valoare în sine. Dragostea cântărește mai mult decât cel mai pur aur. Atât aurul cât și argintul își pot pierde valoarea pe diferitele piețe și în diferitele locuri ale lumii, însă ușile dragostei sunt închise pentru orice tip de pesimism și nu există nimic ce ar putea să îi altereze stabilitatea și armonia interioară. Până în acest moment, doar cei care se află cufundați în ură, furie și dușmănie plănuiesc să reziste și să lupte împotriva dragostei. În mod ironic, singurul remediu care poate să calmeze aceste suflete brutale este dragostea. Dincolo de efectul comorilor lumești, există alte probleme care pot fi depășite doar cu cheile mistice ale dragostei. Lingourile de aur sau argint, banii sau orice alte obiecte de valoare sunt aproape mereu învinse în acest maraton de cei care se devotează afecțiunii și dragostei. Atunci când va venit timpul, în ciuda tuturor bogățiilor și a stilului de viață bogat, oamenii care dețin o avere considerabilă vor avea cuferele goale, iar focurile lor se vor stinge; cu toate acestea, lumânările dragostei vor arde în permanență, oferind lumină și transmițând-o sufletelor și inimilor noastre.

 

 – sfârșitul primei părți –

sursa: publicația Zaman

Source Link

Views: 0

Moartea – partea 1

Moartea – partea 1

 Al-Mawt din punct de vedere semantic

 

Viaţa şi moartea sunt opuse precum lumina şi întunericul, frigul şi căldura. Astfel, dicţionarele de limba arabă definesc fiecare termen cu ajutorul opusului său. Definiţia cuvântului al-Hayaat (viaţă) este:” al-Hayaat (viaţă) reprezintă opusul cuvântului al-mawt (moarte); cuvântul hayy (viu) este opusul cuvântului mawt (mort); pluralul cuvântului hayy este ahyaa‘.”

Definiţia morţii este:” Al-Mawt este opusul cuvântului al-Hayyat.” Semnificaţia de baza a cuvântului mawt în limba arabă este nemişcare; tot ce s-a oprit din mişcare este mort. Astfel arabii sunt des auziţi spunând: „Maatat an-naar mawtan” adică „focul a murit (s-a stins)” atunci când cenuşa s-a răcit şi nu a mai rămas nici un tăciune aprins. Aceştia mai spun: „Maat al-harr wal-bard” adică „căldura şi frigul au murit” folosit cu sensul de a o lăsa mai moale, „Maatat ar-reeh” adică „vântul a murit” cu sensul că vijelia s-a oprit şi „Maatat al-khamr” adică „vinul a murit” însemnând că vinul a devenit insipid, fără gust. Al-Mawt reprezintă toate lucrurile care nu au suflet.

ws Charming Green Hills Way Trees 1920x1200 Moartea - partea 1

Dacă semnificaţia de bază a cuvântului al-mawt în limba arabă este nemişcarea atunci mişcarea reprezintă semnificaţia de bază a cuvântului al-Hayaat. În cartea Lisaan Al-Arab se spune că „al-hayy (viu, care trăieşte) reprezintă tot ceea ce este capabil să vorbească şi să se exprime. Făcând referinţă la plante al-hayy reprezintă tot ceea ce este proaspăt şi care creşte.”10 Viaţa omenească ia naştere atunci când sufletul este răsuflat asupra corpului fetusului aflat în pântecul mamei iar moartea reprezintă „ruperea legăturii dintre suflet şi corp, o schimbare de situaţie prin care sufletul este separat de corp şi călătoreşte dintr-un tărâm într-altul.”Source Link

Views: 0

Religia Islamului – partea 1

Religia Islamului – partea 1

 

Cel mai complet sistem de adorare disponibil fiinţelor umane în ziua de azi este cel islamic. Tocmai numele „islam” înseamnă „supunere în faţa voinţei lui Dumnezeu”. Deşi este considerată „a treia dintre cele trei credinţe monoteiste”, nu este nicidecum o nouă religie. Este religia adusă omenirii de către toţi profeţii lui Dumnezeu.

Islamul a fost religia lui Adam, a lui Avraam, a lui Moise şi a lui Iisus. Dumnezeu face referire la acest lucru în revelaţia finală cu privire la profetul Avraam, spunând:

,,Avraam nu a fost nici iudeu, nici creştin. El a fost credincios adevărat şi întru totul supus lui Allah [musulman], şi nu a fost dintre cei care-I fac semeni.” (Coran 3: 67).

islam Religia Islamului - partea 1De vreme ce există doar un singur Dumnezeu, iar omenirea este constituită dintr-o singură specie, religia pe care Dumnezeu a poruncit-o pentru fiinţele umane este una. El nu a prescris o religie pentru evrei, alta pentru indieni, alta pentru europeni etc. Nevoile spirituale şi sociale ale omului sunt uniforme, iar natura umană nu s-a schimbat din vremea în care bărbatul şi femeia au fost creaţi. În consecinţă, nicio altă religie nu este acceptată de către Dumnezeu, în afara Islamului, după cum s-a afirmat clar în capitolul ʻAli ʻImran al revelaţiei finale:

,,[Unica] religie acceptată de Allah este Islamul.” (Coran 3: 19);

,,Acela care doreşte o altă religie decât Islamul, nu-i va fi acceptată, şi el se va afla în Lumea de Apoi printre cei pierduţi.(Coran 3: 85).

Orice act reprezintă adorare

În sistemul islamic, fiecare act uman poate fi transformat într-un act de adorare. De fapt, Dumnezeu le porunceşte credincioşilor să-şi dedice viaţa Lui. În capitolul Al-ʻAn’am, Allah spune:

 ,,Într-adevăr, rugăciunea mea, actele mele de devoţiune, viaţa mea şi moartea mea Îi aparţin lui Allah, Stăpânul lumilor!” (Coran 6: 162).

Pentru ca această ofrandă să fie acceptată de către Allah, fiecare act trebuie să îndeplinească două condiţii de bază.

Prima: Actul trebuie să fie făcut cu sinceritate pentru mulțumirea lui Dumnezeu şi nu pentru obținerea recunoaşterii sau aprecierii fiinţelor umane. Credinciosul trebuie să aibă conştiinţa de Dumnezeu în ceea ce face pentru a se asigura că nu face ceva interzis de către Allah sau de către ultimul Profet.

Pentru a facilita această transformare a faptelor lumeşti în acte de adorare, Allah l-a desemnat pe ultimul Profet să prescrie scurte rugi care să fie rostite înaintea chiar şi a celor mai simple acte. Cele mai scurte rugi care pot fi folosite pentru orice circumstanţe sunt:

În numele lui Allah.

Source Link

Views: 0