Existenta umana

Sulaiman Alashqar Lăudat fie Allah, Cel Care dă şi ia Viaţa, Cel Care aşează sufletele în corp şi apoi le ia, Cel Care ne-a creat pe noi din ţărână şi ne întoarce pe noi în ţărână şi Care, atunci când va dori El, ne va aduce înapoi din ţărână şi ne va învia! Şi fie […]

Sulaiman Alashqar

Lăudat fie Allah, Cel Care dă şi ia Viaţa, Cel Care aşează sufletele în corp şi apoi le ia, Cel Care ne-a creat pe noi din ţărână şi ne întoarce pe noi în ţărână şi Care, atunci când va dori El, ne va aduce înapoi din ţărână şi ne va învia!

Şi fie binecuvântările şi pacea asupra Profetului Ales care a vorbit foarte mult despre moarte şi despre cât de grea este ea, despre Ziua Învierii cu chinurile şi terorile ei, despre Foc şi chinurile sale, despre Paradis şi bucuriile lui, care a trezit oamenii din ignoranţa lor, scăpându-i de confuzie şi îndrumându-i pe calea cea dreaptă! Şi fie binecuvântările şi pacea asupra familiei sale pure şi asupra companionilor săi nobili, asupra celor care îl urmează în adevăr, asupra celor care trăiesc în această lume în timp ce inimile lor tânjesc după Viaţa de Apoi, străduindu-se astfel să ajungă în acel loc etern, străduindu-se în continuare până în ziua în care Îl vor întâlni pe Domnul lor, Allah să fie mulţumit de ei!

road season summer winter tree Existenta umanaAm fost aduşi în această viaţă cu voia Celui Care este Originea vieţii şi Dătătorul de viaţă şi vom părăsi această viaţă când Cel Care ne-a dat nouă sufletul se va decide să ni-l ia. Unii oameni se nasc, iar alţii pleacă din această lume. Aceştia sunt precum valurile mării care vin unul după altul; de fiecare dată când un val se sparge de mal, el este urmat de un alt val. Oamenii sunt precum un râu care curge neîncetat, deşi apa pe care o vedem în faţa noastră acum nu este aceeaşi apă pe care am văzut-o în urmă cu o secundă. Ei sunt precum un câmp plin de plante, de-a pururi verde; de fiecare dată când ceva se ofileşte şi moare în acel câmp, altceva îi ia locul. Ei sunt precum un panou iluminat de sute de mii de lumânări; îl vezi pururi strălucitor, dar, când te uiţi de aproape, descoperi secretul continuităţii sale − de fiecare dată când o lumânare se stinge, în locul ei se aprinde alta.

Această lungă şi continuă existenţă umană se va sfârşi într-o zi. Va veni o zi când omenirea nu va mai exista, iar întregul univers va fi distrus. Toate stelele se vor stinge, iar valurile mării se vor opri. Toată vegetaţia se va usca, iar râurile vor seca. Totuşi această distrugere nu va reprezenta sfârşitul, ci doar unul dintre stadiile prin care omul va trece. Va veni o zi când vom fi înviaţi şi vom da socoteală pentru faptele noastre din viaţa pământească.

 

sursa: Centrul Cultural Islamul Azi

Source Link

Views: 2

Aristotel (384-322 î.e.n.) a fost cel mai mare gânditor al antichităţii, spiritul enciclopedic al lumii vechi.

busturi filozofi greci Aristotel (384-322 î.e.n.) a fost cel mai mare gânditor al antichităţii, spiritul enciclopedic al lumii vechi.

Influenţa sa asupra dezvoltării ştiinţei şi filosofiei a fost enormă şi ea continuă să-şi manifeste prezenţa şi în cultura modernă, întemeietor al logicii şi metafizicii sistematice, precursor al fizicii, biologiei, psihologiei, economiei politice etc. el a lăsat urme adinci în istoria filosofiei şi a ştiinţei, cărora le-a deschis perspective nebănuite. Aristotel a fost cel care, în maniera cea mai înaltă a gândirii metodice a dat expresie desăvârşită problematicii filosofice a timpului său. El a fost unul dintre cele mai bogate şi cuprinzătoare (profunde) genii ştiinţifice care au apărut vreodată; a fost un bărbat alături de care nici o epocă nu poate pune unul care să-l egaleze.

„Despre suflet”, mai ales sub aspectul istoriei teoriei
cunoaşterii şi al istoriei filosofiei ocupă o poziţie deosebită
în opera Stagiritului şi în istoria cugetării umane. Dacă preţuim ştiinţa printre
îndeletnicirile frumoase şi respectate, scrie Aristotel, pe una mai mult decât
alta, fie pentru exactitatea ei, fie pentru că este printre preocupările mai alese
şi rnai admirate, atunci din ambele consideraţii, pe drept cuvânt, se cade să
situăm cercetarea despre suflet printre cele mai de seamă. Aristotel exprimă
aici, totodată, o profundă apreciere a muncii creatoare de ştiinţă şi a cercetării
riguroase pe baza observării şi investigării, manifestând şi cu acest prilej
complexitatea puternicei sale personalităţi.

”Despre suflet” (De Anima, cum este îndeobşte cunoscut) cuprinde trei
cărţi, deosebit de dense sub aspectul conţinutului de idei şi probleme, ceea ce a
şi determinat o preocupare intensă pentru comentarea şi explicitarea lor.
Lucrarea constituie fundamentul operei biologice. Este mai întâi un tratat de
metafizica, care studiază sufletul ca formă a corpului viu, dar şi o lucrare de
biologie, bogată în remarci, adesea foarte juste, ieşite din observaţiile unui
filosof care era totodată un savant. Aristotel opune un tip de cunoaştere
biologic celui matematic al lui Platon. El si-a elaborat concepţia într-o
perspectivă biologică, configurativistă. Configuraţiile vii sunt de fapt izvorul cel mai important al filosofici şi ştiinţei aristotelice. Prin aceasta el angajează un calitativism opus carititativisrnului pithagoreico-platonic, în raport cu şcolile empiriste şi hedoniste, Aristotel vede clar că în depăşirea percepţiei îşi află ştiinţa prima ei posibilitate, spiritul fiind fundamentul originar al ştiinţei, care este cunoaşterea universalului. Teoria generală a vieţii, care face obiectul
tratatului, este încoronarea întregii filosofii aristotelice a naturii. După
Aristotel, matematica studiază forma imobilă şi neseparată de sensibil; fizica
studiază forma mobilă şi neseparaţă; metafizica studiază forma care este
totodată imobilă şi separată. Doctrina despre suflet intră deci în ştiinţa
generală a naturii, întrucât sufletul este angajat în sensibil. De aici, unii autori
au considerat că una dintre fiinţele zoologice pe care el le cunoştea cel mai
bine este omul.

Views: 9

Notițe fără sens, posibil eronate, pagina 1


A patra dimensiune Să cun0ști un 0biect trecand prin eI,
Simțurie Percepție cu ajut0ruI simțuriI0r,
Iuna, s0areIe și steIeIe,
SufetuI nu m0are,
PIasma,
CeIe patru eIemente,
Henri Bergs0n,
Arist0teI,
ImmanueI Kant,
Critica rațiunii pure,
Dumnezeu,
Cauză și efect,
MateriaIitatea,
Eternitatea,
ReaIitatea,
Senzații,
Activitate cerebraIa după m0arte,
Iumina,
ReaItatea nu e ceea ce percepem, percepem 0 refIexie a reaIității,
ReaItatea e în spateIe a ceea ce percepem,
Nu atribui nimic șansei,
Nu atribui nimic n0r0cuIui,
Cauza mișcării,
ReaIitatea nu p0ate fi cun0scută cu ajut0ruI rațiunii,
Aband0nează judecata,
Nu te baza pe experiență sau practică,

Views: 7