Tag: gavriil

Explicarea hadisului lui Gavriil

  Demirel Gemaledin   ‘Umar ibn al-Khattab (Allah sa-l aiba în mila Sa!) a relatat: Sedeam odata în compania Trimisului lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), când în fata noastra a aparut o persoana învesmântata în haine de un alb stralucitor si cu un par negru ca si pana corbului. Fata […]

 

Demirel Gemaledin

 

‘Umar ibn al-Khattab (Allah sa-l aiba în mila Sa!) a relatat: Sedeam odata în compania Trimisului lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), când în fata noastra a aparut o persoana învesmântata în haine de un alb stralucitor si cu un par negru ca si pana corbului. Fata lui nu purta nici un semn de oboseala de pe urma calatoriei si nici unul dintre noi nu l-a recunoscut pâna când nu s-a asezat în apropierea Profetului. Apoi a îngenuncheat în fata lui, si-a pus mâinile pe coapse si a zis: O, Muhammad, vorbeste-mi despre Islam. El a raspuns: Islamul înseamna sa marturisesti ca nu exista alt Dumnezeu decât Allah si ca Muhammad este Trimisul lui Allah, sa faci Salat (rugaciuni), platesti Zakat (milostenie), tii post de Ramadan si faci Hajj (pelerinaj) la Casa, daca ai posibilitatea materiala sa sustii calatoria pâna acolo. El a raspuns: Ai grait adevarul. Noi am fost uimiti sa vedem ca l-a cercetat si apoi i-a confirmat spusele. Dupa care a cerut: Vorbeste-mi despre credinta. Profetul a zis: Aceasta înseamna sa crezi în Allah si în Scripturile Sale, în Apostolii Sai si în Ziua de Apoi, precum si în predestinare – atât în rau cât si în bine. El a zis: Ai grait adevarul. Apoi a cerut: Vorbeste-mi despre Ihsan (faptele bune). Profetul a zis: aceasta înseamna sa-l slujesti pe Allah, deopotriva daca Îl poti vedea sau daca nu Îl poti vedea. Allah te vede cu siguranta. El a cerut: Vorbeste-mi de Ziua Judecatii. Profetul a raspuns: Cel întrebat nu stie mai multe decât cel care întreaba. El a zis: Vorbeste-mi despre câteva din semnele sale. El a zis: Acestea sunt – ca o slujitoare îsi va initia stapânul si cei desculti, dezbracati si saraci vor stapâni în lacasuri minunate. Apoi el a plecat. Trimisul lui Allah a tacut o buna bucata de vreme, apoi mi-a zis: O, ‘Umar! Stii cine a fost cel care m-a cercetat? Eu am raspuns: Allah si Trimisul Sau stiu mai bine. Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: Fara îndoiala ca este Gavriil; el a venit la noi sa va învete despre religia noastra. (Muslim)

 

Source Link

Views: 5

VESTEA CEA BUNĂ PE CARE GAVRIIL A ADUS-O MARIEI

VESTEA CEA BUNĂ PE CARE GAVRIIL A ADUS-O MARIEI    Cand a devenit femeie, Maria a văzut o dată, pe când stătea în singurătatea ei, o imagine de care s-a speriat: a văzut un bărbat apropiindu-se de ea şi i-a fost teamă să nu-i pricinuiască un rău şi a cerut apărare de la Allah împotriva […]

surahalikhlash1 VESTEA CEA BUNĂ PE CARE GAVRIIL A ADUS-O MARIEI

VESTEA CEA BUNĂ PE CARE GAVRIIL A ADUS-O MARIEI 

 

Cand a devenit femeie, Maria a văzut o dată, pe când stătea în singurătatea ei, o imagine de care s-a speriat: a văzut un bărbat apropiindu-se de ea şi i-a fost teamă să nu-i pricinuiască un rău şi a cerut apărare de la Allah împotriva lui. Dar el i-a spus că este îngerul Gavriil şi că l-a trimis Allah pentru a-i vesti că va avea parte de un prunc curat.

S-a minunat şi a refuzat să creadă că ar putea avea un prunc de vreme ce nu are un soţ şi nu este nici târfă. Dar Gavriil – pacea asupra lui! – i-a spus că Allah este cu putere peste toate. Iată ce relatează Coranul în legătură cu această întâmplare:

“Pomeneşte în Carte [Coranul] şi de Maria, când ea s-a retras de la neamul ei într-un loc spre răsărit / şi a pus între ea şi între ei un văl! şi atunci am trimis la ea Duhul Nostru, care i s-a arătat cu infăţişarea unui om adevărat. / A zis ea: “Caut apărare la Cel Milostiv faţă de tine! Dacă tu eşti cuvios, [nu te apropia de mine]!” / I-a răspuns el: “Eu sunt numai un trimis al Domnului tău, ca să-ţi vestesc un prunc curat!” / Însă ea a zis: “Cum să am eu un prunc, dacă nu m-a atins nici un bărbat şi nici târfă nu sunt?” / Ia răspuns el: “Aşa este! Dar Domnul tău a zis: “Aceasta pentru Mine-i [un lucru] uşor! şi-l vom face Noi un semn pentru oameni şi o îndurare din partea Noastră! Acesta-i un lucru [de mult] hotărât!” (Maryam 19 : 16-21).

Gavriil i-a vestit printre altele că fiul ei se va numi Mesia Isus, fiul Mariei, şi că el va avea mare faimă, atât în această lume, cât şi în Lumea de Apoi, şi că el va fi dintre cei apropiaţi de Allah, că le va vorbi oamenilor atât atunci când se va afla în leagăn, cât şi atunci când va fi bărbat în toată firea, că Allah îl va învăţa pe el cartea, înţelepciunea şi Tora, şi-i va dărui lui Evanghelia, că îl va face pe el să se nască fără să aibă un tată, astfel încât să fie un semn pentru lume.

Source Link

Views: 3

Ce este Coranul?

Ce este Coranul?   Coranul (în arabă : Qur’an) este cartea sfântă a islamului. În original se numește قرآن și înseamnă “recitare”. Deși este numit “carte”, când un musulman se referă la Coran, se referă la text, la cuvinte, nu la lucrarea tipărită. Coranul a fost păstrat de-a lungul timpului prin memorarea întregului text, cuvânt […]

Ce este Coranul?

 

Coranul (în arabă : Qur’an) este cartea sfântă a islamului. În original se numește قرآن și înseamnă “recitare”. Deși este numit “carte”, când un musulman se referă la Coran, se referă la text, la cuvinte, nu la lucrarea tipărită. Coranul a fost păstrat de-a lungul timpului prin memorarea întregului text, cuvânt cu cuvânt. Coranul a fost revelat, conform tradiției islamice, profetului Muhammad de către îngerul Gabriel (Gavriil; ar.: Ğibrīl) în numeroase ocazii între anii 610 și moartea lui Muhammad în 632. Pe lângă faptul că îi memorau revelațiile, unii dintre însoțitorii săi le-au notat, sporadic, pe pergamente, pietre, omoplați de cămilă.
 
Schematic, versiunea tradiției a faptelor, spune că după moartea profetului Muhammad (632), Abu-Bekr, primul calif, i-a poruncit lui Zayd bin Thabit să strângă și să înregistreze toate versetele autentice ale Coranului, după cum erau păstrate în forma scrisă sau orală. Exemplarul lui Zayd, păstrat de văduva profetului Muhammad, Hafsa bint Umar, stă la baza textului coranic întocmit în vremea celui de-al treilea calif, Usman, între anii 650 și 656, care a poruncit alcătuirea unui exemplar model, care să înlăture toate diferențele survenite cu timpul între versiuni, acest exemplar rămânând fundamental până acum. El a trimis copii ale acestui exemplar în toate provinciile califatului și a ordonat ca toate celelalte variante să fie distruse, fiind considerate de atunci ca inexacte. Istoricii Coranului vorbesc însă de un proces mai gradual chiar decât cel prezentat de tradiție, Coranul fiind rodul unei munci redacționale ale cărturarilor islamici aflați în slujba puterii califale contemporane lor, o muncă întinsă pe o perioadă de mai bine de un secol.
 
 
Pagină din Coran
Versiunea lui Uthman (cunoscută sub numele Mushaf ‘Uthmān “Vulgata lui Osman”) organizează revelațiile în ordinea lungimii, cu cele mai lungi capitole (sura) la începutul Coranului și cele mai scurte la sfârșit. În viziunea conservatorilor ordinea capitolelor este stabilită de divinitate. Mai târziu specialiștii au încercat să așeze capitolele în ordine cronologică, și printre musulmani există un consens privind împărțirea capitolelor în cele revelate la Mecca și cele revelate la Medina. Unele sure (de exemplu Sura XVII – Al-Isrā‘) au fost revelate în mai multe locuri, în perioade diferite.
 
coranulDeoarece Coranul a fost scris într-un sistem grafic ce nota doar consoanele și care nu poseda încă un sistem de puncte diacritice care să diferențieze literele izomorfe, și deoarece existau tradiții diferite ale recitării, pe măsură ce persoane care nu vorbeau limba arabă se converteau la islam, exista o neînțelegere privind lectura exactă a anumitor versete. Până la urmă s-au dezvoltat forme de scriere care folosesc “puncte” pentru a indica vocalele. Sute de ani după Uthman, cărturarii musulmani au încercat să determine aplicarea punctelor și citirea corectă în textul nevocalizat al lui Uthman. În urma cercetărilor, au fost acceptate șapte variante canonice de citire a Coranului (acestea se referă doar la intonare și la decuparea textului – scris fără punctuație – în propoziții), diferențele dintre acestea fiind considerate minore, fără să afecteze textul.
 
Forma Coranului cea mai răspândită astăzi este textul publicat de Universitatea-moschee Al-Azhar din Cairo, în 1923.
 
Coranul, încă de la începuturile sale, a devenit centrul devotamentului islamic și până la urmă subiectul controverselor teologice. În secolul 8, mu’taziliții au susținut crearea Coranului de-a lungul timpului. Oponenții lor, din diferite școli, au pretins eternitatea și perfecțiunea Coranului, existent în ceruri înainte să fie revelat lui Muhammad. Teologia aș’arită (care a devenit predominantă) susține eternitatea Coranului și faptul că el nu a fost creat. Totuși, unele mișcări moderne din cadrul islamului se apropie de poziția mu’tazilită.
 
Cei mai mulți musulmani privesc Coranul cu venerație, înfășurându-l într-o pânză curată, păstrându-l pe un raft înalt și spălându-se ca pentru rugăciuni înainte de a citi din Coran. Vechile exemplare ale Coranului nu sunt distruse ca hârtia obișnuită, ci arse sau depozitate în cimitire pentru Coran. Coranul este, pentru musulmani, o călăuză infailibilă pentru pietatea personală și viața în comunitate, un adevăr istoric și științific.
Source Link

Views: 3