Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

CIFRELE ARABE

Sevinci Gemaledin   Când socotim câţi bani de buzunar mai avem, noi folosim un sistem numeric bazat pe cifre arabe. Sistemul zecimal şi folosirea zeroului vin tot din această parte a lumii. Acest sistem provine din India, dar în Europa a fost adus de arabi. În Evul Mediu, În Europa erau folosite cifrele romane; de […]

Sevinci Gemaledin

cifre arabe

Când socotim câţi bani de buzunar mai avem, noi folosim un sistem numeric bazat pe cifre arabe. Sistemul zecimal şi folosirea zeroului vin tot din această parte a lumii. Acest sistem provine din India, dar în Europa a fost adus de arabi. În Evul Mediu, În Europa erau folosite cifrele romane; de aceea operaţiile matematice erau foarte greu de efectuat.

Un Italian pe nume Leonardo Fibonacci a învăţat de la arabii din nordul Africii cifrele arabe şi sistemul de calcul şi a fost cel care le-a adus în Europa. Cuvântul zero vine din limba arabă. Matematicienii arabi foloseau un punct sau un mic cerc pentru a desemna cifra zero. În anul 976, un învăţat persan pe nume AL-KHAWARIZMI a notat în culegerea lui că dacă la n calcul în coloana zecilor nu există un număr, atunci trebuie pus un cerculeţ. El spunea că trebuie să se facă aceasta pentru a păstra rândurile. Acest cerculeţ a fost numit de arabi sifr, ceea ce însemna gol. Mai târziu acest cuvânt arab a fost tradus prin zero. Deşi cifrele arabe erau mult mai uşor de folosit decât cele romane, mulţi europeni nu le-au folosit de la început.

Numere scrise cu cifre  arabe 8 27 78 888
Numere scrise cu cifre romane VIII XXVII LXXVIII DCCCLXXXVIII

Matematicienilor musulmani le plăcea să compună pătrate magice. Acestea erau tabele în care suma numerelor de pe linii, coloane şi diagonal este aceeaşi. Multe dintre cladirile construite de musulmani in anii aceia aveau la bază jocuri matematice gândite de ei.

Algebra este o parte din matematică. Şi ea este tot o invenţie a musulmanilor arabi. Cel care a elaborat sistemul algebric a fost Al-Khawarizmi, cunoscut sub numele de Algorismus. Sistemul s-a numit Al-Gebr (pronunţaţi-l cu voce tare!), iar cartea lui Al-Khawarizmi a fost tradusă în secolul al 12-lea.

Source Link

Views: 0

Mari matematicieni ai lumii

  Muhammad ibn Musa Al- Khwarizmi (780 – 850)   Muhammad ibn Musa Al- Khwarizmi, sau simplu,  Al Khwarizmi, este fără îndoială primul mare matematician arab şi în acelaşi timp şi cel mai cunoscut şi îşi merită cu prisosinţă celebritatea  ca „părinte al algebrei”. După nume s-ar părea că el sau strămoşii săi ar fi originari din […]

 

Muhammad ibn Musa Al- Khwarizmi (780 – 850)

 

Muhammad_ibn_Musa_al-KhwarizmiMuhammad ibn Musa Al- Khwarizmi, sau simplu,  Al Khwarizmi, este fără îndoială primul mare matematician arab şi în acelaşi timp şi cel mai cunoscut şi îşi merită cu prisosinţă celebritatea  ca „părinte al algebrei”. După nume s-ar părea că el sau strămoşii săi ar fi originari din Khwarizm, undeva în sudul mării Aral.  În acea regiune la Khiva, Uzbekistan se află o statuie modernă a lui Al – Khwarizmi, lucru în esenţă deosebit, ştiut fiind că în conformitate cu normele Coranului niciunde nu pot apărea picturi sau statui înfăţişând animale sau chipuri de oameni.
A trăit în Bagdad în timpul înfloritoarei dinastii abbaside, şi anume chiar în timpul marelui Harun al Rashid şi al fiului acestuia, Al Mamun. Cum aceştia stăpâneau ţinuturile de la marea Mediterană până în India, Casa înţelepciunii fondată de Al Mamun concentra înţelepţi din toată această lume, biblioteca imensă adunase mii de lucrări pe care le traduceau în şi din arabă, la Observatorul astronomic lucrau savanţi din tot orientul.
Al Khwarizmi a scris aici celebrele sale lucrări, exlusiv în arabă,  două dintre ele fiind dedicate suveranului Al Mamun (cea de algebră şi cea de astronomie)
Al Khwarizmi este cel care  a introdus în studiile sale o mare parte din cunoştinţele matematice ale Indiei (a studiat lucrările lui Brahmagupta). A fost totodată un bun cunoscător al lucrărilor lui Ptolemeu, în epocă studiindu-seAlmagest, lucrarea de căpătâi a acestuia.
  El a scris un tratat, care nu s-a păstrat, dar care este cunoscut prin traducerea sa în latină, în care expune sistemul zecimal indian, metodele de calcul în acest sistem (adunarea, scăderea, înmulţirea), fracţiile, rădăcina pătrată. Pe de o parte el a dat arabilor cunoştinţele indiene, dar se poate spune că a dat occidentalilor cunoştinţele arabe,  prin intermediul traducerilor în latină. Acestea nu au apărut decât în secolul al XIII-lea sub titlul semnificativ Dixit Algorezmi (Al Khwarizmi a spus că…) sau în altă traducere De numero indorum, sau Liber Alchoresmi. Acest nou sistem de calcul a fost desemnat de europeni cu numele de algoritm, în onoarea autorului.
 A avut preocupări în domeniul opticii şi a scris despre natura luminii. A coordonat  şi scrierea unei cărţi de geografie, Kitab –Surat Al- Ard, şi se spune că pentru aceasta a avut în subordinea sa 70 de geografi. Cartea conţine coordonatele a 2402 oraşe.  Astăzi se mai păstrează un singur exemplar în arabă la Biblioteca Universităţii din Strasbourg şi unul în latină la Biblioteca Naţională din Madrid.
Al Khwarizmi este celebru şi printr-un tratat asupra ecuaţiei de gradul al II-lea. Acestea erau cunoscute de babilonieni, iar metode de rezolvare a unor cazuri particulare erau date de Euclid, dar Al Khwarizmi a elaborat primul, o clasificare a ecuaţiilor de gradul al II-lea, dovedind o viziune globală asupra problemei. El nu utilizează nici o notaţie literală, folosind pentru necunoscută termenul rădăcină. Rezolvarea se face nu prin calcul algebric, ci prin construcţii geometrice, în stil euclidian. Lucrarea, considerată pe drept cuvânt, cea mai bună carte de algebră a timpului,  se intitulează Kitâb al-jabr wa al-muqâbalah  şi a fost tradusă în latină sub titlul Algebra. Astfel este justificată originea unuia dintre cele mai importante cuvinte din matematică.
 Fig 2. Coperta al jabr
 Succesorii săi arabi au studiat de asemenea ecuaţia de gradul al II-lea, ba chiar şi de grad mai mare (vezi Omar Khayyam) fără însă a le generaliza. Abia în timpul renaşterii, Cardan a dat soluţiile ecuaţiei algebrice de gradul al III-lea.
Pentru a-şi susţine calculele Al Khwarizmi a justificat mai întâi câteva formule, care astăzi sunt elementare, dar care în acele vremuri erau chiar şi pentru iniţiaţi adevărate pietre de încercare. El a dat  demonstraţiile geometrice ale acestor formule, aşa cum era încetăţenit de la Euclid.
Astfel el a demonstrat că:
 Fig. 3. form calc presc
Desenele sunt sugestive.
 Fig.4. desene calc presc png
Al Khwarizmi a enunţat regulile algebrice ale rezolvării ecuaţiei de gradul al II-lea având una dintre formele:
 fig.5. tipuri de ecuatii
adică pătratul rădăcinii este egal cu un număr, pătratul rădăcinii este un multiplu al său,  pătratul rădăcinii adunat cu un multiplu al său dau un altnumăr,  pătratul rădăcinii este egal cu un multiplu al său plus un număr, şi  pătratul rădăcinii adunat cu un număr dau un multiplu al său.
 Fig.6. forma canonica desen
Încă sub influenţa matematicii antice greceşti, arabii nu utilizau numere negative, ceea ce explică diferitele cazuri studiate. Pentru o scădere (adică un termen negativ) Al Khwarizmi a stabilit regulile trecerii termenilor dintr-un membru în altul al ecuaţiei. Nici nu se punea problema unei soluţii negative.
Rezolvarea dată de el semăna cu ceea ce astăzi numim trecerea polinomului de gradul al II-lea la forma canonică:
 fig.7. forma can. ec.
Evident nu se foloseau fracţiile! Însă totul era explicat mai pe larg cu ajutorul figurilor geometrice. Pătratul mare de latură x+2a/4 este format din patru pătrate de latură a/4, patru dreptunghiuri de laturi şi a/4 şi un pătrat de latură x.
Aşa de exemplu ecuaţia
 fig.8. x2+12x=133
se scrie:
 Fig.9. rez ec 8
Încă odată spunem că nu se punea problema soluţiilor negative.
 În acelaşi mod Al Khwarizmi a rezolvat ecuaţiile
 Fig. 10. ec partic
Iată cum a făcut rezolvarea ecuaţiei Fig. 11. x2+10x=39
.
 Se construieşte un pătrat cu latura x, apoi se adaugă acestuia pe laturi în exterior patru dreptunghiuri de laturi şi respectiv 5/2 şi la final patru pătrate de latură 5/2. În final avem un pătrat cu latura 8, sau,
 Fig 12 (x+5)2+..
 Fig.12. -ec gr 2.ggb
Mai mult,  Al Khwarizmi s-a ocupat de construcţii geometrice, aşa cum rezultă din următoarea problemă: se dă un triunghi cu laturile 10,10,20 şi în interiorul său se înscrie un pătrat astfel încât două din vârfuri să fie pe o  bază iar celelalte două pe câte una din celelalte două laturi. Cât este  latura pătratului?.
Este uşor de sesizat că triunghiul BED  este asemenea cu triunghiul BAM.
 fig. 13. calcul
Aşa cum se obişnuia în acel timp, din textul  paginii de manuscris se vede că explicaţia este dată în cuvinte, nu în relaţii matematice. Aceasta este chiar o dovadă a faptului că Elementele lui Euclid îi erau cunoscute.
 Fig. 14. patr inscr
          Fig. 15 pag manuscris
    Chiar dacă nu are „spiritul” euclidian (nu dă nici o definiţie, nici o axiomă, nici vreo demonstraţie de genul euclidian), originalitatea concepţiei şi  profunzimea remarcabilă de care dă dovadă îl fac să bine-merite numele de „părintele algebrei”.
sursa: simina-harmonie.blogspot.com
Source Link

Views: 6

Al-Khwarizmi, matematica și geografia

Al-Khwarizmi, matematica și geografia Contribuția lui Al-Khwarizmi la matematică și geografie Islamul a dat naștere unei civilizații noi care s-a răspândit din China în est, din India în sud-est, din Rusia în nord și din Anatolia în vestul Asiei, în Africa de Est și de Nord până la regiunile mediteraneene ale Europei de Sud. Această […]

Al-Khwarizmi, matematica și geografia

Contribuția lui Al-Khwarizmi la matematică și geografie

alkhwarizmiIslamul a dat naștere unei civilizații noi care s-a răspândit din China în est, din India în sud-est, din Rusia în nord și din Anatolia în vestul Asiei, în Africa de Est și de Nord până la regiunile mediteraneene ale Europei de Sud. Această civilizație a fost marcată de un interes profund în știință. În centrul tradiției științifice islamice se află regina științelor, matematica, unde savanții din ținuturile Islamului au excelat în toate ramurile sale practicate în vremurile pre-moderne.

Una dintre cele mai stralucite minți ale procesului matematic timpuriu în arabă a fost Abu Abdullah Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi (născut înainte de 800 și decedat după 847 în Bagdad) care a fost matematician, astronom, cât și geograf și istoric. Se spune că este autorul în arabă al unuia dintre cele mai vechi tabele astronomice, a uneia dintre cele mai vechi lucrări din aritmetică, și a celei mai vechi lucrări din algebră; unele dintre contribuțiile sale științifice au fost traduse în limba latină și au fost folosite până în secolul al XVI-lea ca și cărți principale de matematică în universitățile europene. De fel era din Khwarazm (Khiwa modernă) situată în Turkistan, dar și-a desfășurat cariera științifică în Bagdad, iar toate lucrările sale sunt în limba arabă. El a fost chemat la Bagdad de către califul Abbasid Al-Ma`mun (213-833), care era protectorul cunoașterii și învățării. Al-Ma`mun a stabilit faimoasa Bayt al-Hikma (Casa Înțelepciunii) care funcționa sub modelul unei biblioteci și a unei academii de cercetare. Avea o bibliotecă mare și bogată (Khizânat Kutub al-Hikma) și învățați distinși de diferite credințe au fost adunați pentru a produce capodopere științifice și pentru a traduce cu fidelitate aproape toate lucrările importante și mărețe antice din limba greacă, sanscrită, pahlawi și altele, în limba arabă. Muhammad al-Khwarizmi, conform lui Ibn Al-Nadim și Ibn Al-Qifti ( și așa cum este citat de Aydin Sayili), s-a dedicat complet acestei biblioteci, Khizânat al-Hikma. Se spune că a fost numit astronomul Curții califului Al-Ma`mun care l-a însărcinat să pregătească rezumate dintr-o carte indiană intitulată Surya Siddhanta care a fost numită al-Sindhind în arabă. Numele lui Khwarizmi este legat de traducerea în limba arabă a anumitor opere grecești și de realizarea propriilor lucrări erudite nu doar pe astronomie și matematică, ci și pe geografie și istorie. Pentru califul Al-Ma`mun Khwarizmi și-a compus tratatul său astronomic și și-a dedicat cartea sa Algebrei.

 


[1] Fihrist al-Ulûm, editat de Flügel, vol. 1, 1871, p. 274.

[2] Tarikh al-Hukama, editat de Lippert, Berlin 1903 (ediția Cairo, 1326 H), p. 286.

[3] Aydin Sayili, The Observatory in Islam, Ankara 1960, p. 55.

[4] Abdulhak Adnan Adivar, “Harizmi” in Islam Ansiklopedisi, vol. 4, p. 261.

[5]  A fost prima dată introdusă în Bagdad de un călător indian în 771 e.n., care a fost tradusă în arabă la ordinul lui Al-Mansur de Muhammad ibn Ibrahim al-Fazârî între anii 796 și 806 pentru prima dată.

[6] Stephen și Nandy Ronart, Concise Encyclopaedia of Arabic Civilization, New York I960, p. 295.

Source Link

Views: 3