Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

A cere iertare pentru cel decedat

  A te ruga pentru decedat şi a cere iertare pentru el  Enghin Cherim   Şi acelora care au venit după ei şi au zis: «Doamne, iartă-ne nouă şi fraţilor noştri care ne-au luat-o înainte întru credinţă şi nu ne lăsa în sufletele noastre niciun fel de pizmă faţă de aceia care au crezut! Doamne, […]

A te ruga pentru decedat şi a cere iertare pentru el

 Enghin Cherim

Şi acelora care au venit după ei şi au zis: «Doamne, iartă-ne nouă şi fraţilor noştri care ne-au luat-o înainte întru credinţă şi nu ne lăsa în sufletele noastre niciun fel de pizmă faţă de aceia care au crezut! Doamne, Tu eşti Iertător, Îndurător.»  (Al-Hașr 59:11).

… Doamne, fii îndurător cu ei, căci ei m-au crescut când am fost mic…  (Al-‛Israa’ 17: 24).

„Când împliniţi rugăciunea de înmormântare, rugaţi-vă cu devotament pentru cel decedat!” (Hadis relatat de Abu Daud, Ibn Majeh şi Ibn Habban).

Awf ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: „Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a împlinit rugăciunea de înmormântare și am reţinut de la el următoarea rugăciune, în timp ce el o spunea: «O, Allah, iartă-l și îndură-te de el, dăruiește-i un loc generos și mărește-i intrarea (în mormânt), spală-l cu apă și grindină, curăță-l de păcate așa cum ai curățat haina albă de impurități, înzestrează-l cu o casă mai bună decât a lui și cu o familie mai bună decât a lui, cu o soție mai bună decât a lui şi dăruiește-i Paradisul! Îi cer adăpost lui Allah pentru el de pedeapsa din mormânt și de pedeapsa focului!” (Hadis relatat de Muslim).

Wasile ibn El-Esqaa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a împlinit rugăciunea de înmormântare a unuia dintre musulmani și s-a rugat astfel: „O, Allah, cutare, fiul lui cutare, se află în voia și mila Ta, scapă-l de încercările mormântului și de pedeapsa focului! Tu ești Cel Drept, iartă-i lui și îndură-te de el, căci Tu ești Iertător și Cel Îndurător!”  (Hadis cules de Abu Daud şi Ibn Majeh).

Bureide ibn Khasib (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îi învăța să spună următoarele atunci când vizitau mormintele: „Pacea lui Allah fie asupra voastră, locuitori drept-credincioși și musulmani ai acestei lumi, noi, cu voia lui Allah, vă vom urma! Îi cerem lui Allah iertare atât pentru noi, cât și pentru voi!” (Hadis cules de Muslim).

Osman ibn Affan (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), atunci când termina de înmormântat un om, se oprea deasupra mormântului și spunea:  „Cereți statornicie de la Allah pentru fratele vostru, căci acum el este tras la socoteală!” (Hadis cules de Abu Daud și Al-Bayhaki).

Legitimitatea rugii pentru cei decedați este evidentă în Coran. De asemenea, atitudinea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), a companionilor și a urmașilor lor, secol după secol, este o confirmare a Coranului în ceea ce privește permisiunea.

A cere iertare pentru cel decedat este unul dintre primele sfaturi date de către profetul Muhammed (Pacea și  binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) la înmormântarea unuia dintre companioni.

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus companionilor: „Cereţi statornicie de la Allah pentru fratele vostru, căci acum el este tras la socoteală!”. Aşadar primul lucru pe care trebuie să-l faci pentru cel decedat este ruga, căci ruga are o importanţă foarte mare în Islam, fiind denumită de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) „creierul Islamului”. În Coranul cel Sfânt găsim multe versete din care reiese importanţa rugii.

Spune Allah Preaînaltul:

Şi a spus Domnul vostru:  «Cereţi-Mi ca Eu să vă răspund vouă!»  (Ghafir 40:60);

… Îi răspund rugii celui care se roagă dacă Mă cheamă… (Al-Baqara 2:186).

Putem observa că răspunsul la rugă nu a fost legat de persoana care se roagă, ceea ce înseamnă că ruga poate fi făcută atât pentru propria persoană, cât şi pentru celelalte persoane, aşa cum ne învaţă să ne rugăm Allah Preaînaltul în Sfântul Coran:

Și acelora care au venit după ei și au zis: «Doamne, iartă-ne nouă şi fraţilor noştri care ne-au luat-o înainte întru credință și nu ne lăsa în sufletele noastre niciun fel de pizmă față de aceia care au crezut! Doamne, Tu ești Iertător, Îndurător.» (Al-Haşr 59:10).

Mai mult decât atât, celui care se roagă pentru ceilalţi, Allah îi acceptă şi lui ruga, conform unei relatări a profetului Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Când un musulman se roagă pentru fratele lui, un înger de deasupra capului lui îi spune:  «Să ai şi tu parte de acelaşi lucru!»”.

Astfel, când musulmanul Îi cere lui Allah iertare pentru fratele său musulman, îngerul se roagă pentru el aşa cum s-a rugat el pentru fratele său. Iar timpul cel mai bun pentru rugăciune este atunci când eşti în poziţia de prosternare, în miezul nopţii, departe de ochii lumii.

Printre momentele recomandate în ceea ce priveşte îndeplinirea rugăciunii mai sunt: atunci când plouă, înainte de deschiderea postului, înainte de începerea rugăciunii etc.

De asemenea, se recomandă ca rândurile de la rugăciunea de înmormântare să fie făcute în funcţie de apropierea de cel decedat, căci ruga celor apropiaţi din familie și, în special, ruga copiilor sunt cele mai folositoare pentru cel decedat. În Islam nu se condiționează primirea rugii de intermedierea prin „oamenii religiei”, așa cum se întâmplă în alte religii. A plăti pe cineva pentru a se ruga nu este permis în Islam, însă este de dorit ca acela care este mai învățat dintre ei să conducă rugăciunea.

De asemenea, se recomandă ca rudele precum şi cei care au fost apropiați decedatului să rămână lângă mormânt după terminarea înmormântării și să se roage. În acest sens, unul dintre companionii Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), anume Amr ibn Aas (Allah să fie mulţumit de el!), a cerut pe patul de moarte ca, după ce va fi îngropat, să rămână cei apropiați la mormântul lui atât timp cât este necesar sacrificării și împărțirii unui animal.

Ni se mai recomandă, conform tradiției Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ca musulmanii să viziteze mormintele pentru a se ruga la Allah pentru rudele lor decedate și pentru a-și aduce aminte de moarte.

sursa: IslamulAzi

Source Link

Views: 7

Călătoria sufletului după moarte – 4

  Pedeapsa mormântului   Referitor la pedeaspa din mormânt, Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Umma aceasta va fi încercată încă din mormânt. Şi dacă nu mi-ar fi teamă că voi nu vă veţi mai îngropa morţii, m-aş fi rugat lui Allah (swt) să vă lase să auziţi […]

Pedeapsa mormântului

Referitor la pedeaspa din mormânt, Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:

„Umma aceasta va fi încercată încă din mormânt. Şi dacă nu mi-ar fi teamă că voi nu vă veţi mai îngropa morţii, m-aş fi rugat lui Allah (swt) să vă lase să auziţi ceea ce am auzit eu.”

Sahiih Muslim.

De câte ori se reculegea în faţa unui mormânt, Uthmaan bin Affaan (Allah să fie mulțumit de el!) plângea de i se înnodau lacrimile în barbă şi, din acest motiv, el a fost interpelat: «Ne vorbeşti despre Rai şi Iad şi nu plângi, dar când vorbeşti despre mormânt izbucneşti în lacrimi.» El a răspuns: «L-am auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) zicând:

„Mormântul este prima etapă a Vieţii de Apoi, cine trece de încercarea lui, îi va fi foarte uşor după aceea, iar dacă nu trece, acela va ajunge în cea mai grea şi urâtă stare.” Şi tot Profetul a mai zis: „Niciodată nu am văzut ceva mai oribil decât mormântul. ”

Pentru cel în viaţă, mormântul este doar o groapă întunecată, însă pentru cel mort este fie fereastra către Paradis, fie uşa spre Iad, şi în el însuşi experimentează realitatea Lumii de Apoi.

Mormântul este cel mai însingurat loc şi nu există singurătate mai mare decât în el. Şi nimeni şi nimic nu îl însoţeşte pe cel mort decât numai faptele lui.

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis:

„Trei lucruri îl vor conduce pe cel mort, două se vor întoarce, iar al treilea va rămâne alături de el. Neamul, agoniseala şi faptele sale îl vor însoţi , dar rudele şi agoniseala lui se întorc, şi numai faptele lui rămân cu el. ”

Sahiih Al-Bukharii

De aceea este foarte important şi mai presus de orice împlinirea de fapte bune:

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ne-a sfătuit:

„Feriţi-vă de Focul Iadului chiar şi cu o jumăte de curmală (dată ca milostenie).”

– In sensul că nu contează valoarea materială a ceea ce dăruieşti ci intenţia de a ajuta, indiferent de starea materială personală, cum de asemnea nu contează mărimea darului, ci perseverenţa în a dărui şi a ajuta.

Allah (swt) a delimitat limpede pentru toţi ceea ce este bine şi ceea ce este rău, ceea ce este pemis şi ceea ce este interzis, ceea ce este adevăr şi cea ce este nălucire, şi a lăsat omului posibilitatea de a alege între acestea, dar numai pe parcursul acestei vieţi lumeşti. După moarte e deja imposibil de ales.

De aceea, a fi pe calea cea bună este în beneficiul celui care o alege pe aceasta, cum şi făcătorii de rău vor fi dezavantajaţi de răul pe care l-au ales.

La venirea morţii, omul este fără de ajutor şi slab, iar după moarte el trebuie să fie ajutat de alţii, trebuie îmbăiat, învelit în giulgiu, îngropat şi trebuie să fie invocată iertarea lui Allah (swt) pentru el.

Profetul a zis:

„Când coşciugul e gata, si este ridicat pe umeri, cel mort, dacă a fost credincios va zice: «Continuaţi!», iar dacă a fost păcătos va zice: «Vai mie! Unde mă duceţi voi pe mine!». Şi vocile lor vor fi auzite de toţi, numai de oameni nu vor putea fi auzite, căci de le-ar auzi ar cădea la pământ, fără conştiinţă.”

Sahiih Al-Bukharii

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 0

Călătoria sufletului după moarte – 5

  Barzakh face imposibilă orice întoarcere   Perioada cuprinsă între momentul morţii şi Viaţa de Apoi se numeşte barzakh. Ad litteram: «برزخ‎ – barzakh» înseamnă «piedică, barieră, stavilă, separator a două lucruri»   Ibn Abas(ra) a făcut o paralelă între barzakh şi hijab (văl) – adică barzakh este ca o cortină între lumea aceasta şi […]

Barzakh face imposibilă orice întoarcere

Perioada cuprinsă între momentul morţii şi Viaţa de Apoi se numeşte barzakh.

Ad litteram: «برزخ‎ – barzakh» înseamnă «piedică, barieră, stavilă, separator a două lucruri»

Ibn Abas(ra) a făcut o paralelă între barzakh şi hijab (văl) – adică barzakh este ca o cortină între lumea aceasta şi Lumea de Apoi.

Al-Qurtubii a explicat: „Barzakh este o barieră între două lucruri. Este starea intermediară dintre această lume şi Lumea de Apoi, din momentul morţi şi până în Ziua Invierii. Oricine moare intră în barzakh.”

In Quran, în sura Mu’uminuun, verstele 99-100 Allah Preainaltul spune despre sufletele celor necredincioşi « Abia când vine moartea la unul dintre ei, zice el: “Doamne, adu-mă pe mine înapoi, / pentru ca eu să fac bine, în cele pe care le-am lăsat!” “Nicidecum!” Acesta este un cuvânt pe care el îl va rosti. Iar în urma lor este o despărţire (barzakh), până în Ziua când vor fi sculaţi [din morţi].»

In acest verset este clar statuat că este imposibilă întoarcerea în viaţa lumească, pentru că respingerea cererii celui necredincios de întoarcere în lumea pământească din Barzakh pentru a-şi corecta greşelile este categorică: Allah Preainaltul spune: «Nicidecum!». Evadarea din barzakh este imposibilă pentru că este străjuită de un puternic înger păzitor.

Sălaşul celui drept-credincios este Paradisul, pentru că Rasuūl_Allah Preainaltul a zis:

„Sufletul drept-credinciosului este o pasăre care se hrăneşte din copacii Paradisului, până ce Allah Preainaltul îl va trimite înapoi în trupul său în Ziua Invierii.”

Ibn Maājah şi alţii

De aceea, sufletul celui credincios nu se întoarce, pentru că el se desfată cu favorurile şi binecuvântările dăruite de Allah Preainaltul şi aici nu cunoaşte nici un fel de mâhnire sau durere.

Trimisul lui Allah  a zis:

„Nici un rob cu agoniseală de fapte bune făcute respectând Legea lui Allāh nu vrea să se mai întoarcă vreodată în viaţa lumească, după ce a murit, nici dacă ar fi proprietarul lumii întregi cu toate bogăţiile ei, decât numai cei care s-au martirizat şi aceasta numai pentru nobleţea pe care i-o conferă martiriul, căci, cu adevărat, martirul vrea să se întoarcă în acestă lume numai pentru a mai fi încă odată martirizat. ”

At-Tirmizii

Profetul (saas) a spus despre dorinţa martirilor de a se întorce în aceasta lume.:

«….- Noi dorim să ne trimiţi înapoi, în lumea pământească, ca să luptăm din nou pentru gloria Ta, până ce vom fi ucişi iarăşi. Şi aceasta pentru că lor le place răsplata primită pentru martiriu…..».

Insă, chiar şi martirilor le este refuzată întoarcerea: pentru că Allah Preainaltulle răspunde: « – Am scris ca ei să nu se reîntoarcă în ea »

Aceasta este o parte din hadith-ul colecţionat de Muslim, redat integral în tafsirul versetului 154 sura Al-Baqara

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 2