Exista un verset despre violenta domestica? – 1

Zainab Alwani   În acest context, Coranul îndrumă cum să se răspundă unei conduite indecente a soției în versetul 4: 34.[1] Pe când acest verset a fost subiectul unei mari controverse din cauza cuvântului folosit daraba, care este tradus greșit prin „a bate”, acest verset în nici un caz nu aprobă violența domestică. În înțelegerea […]

Zainab Alwani

 

În acest context, Coranul îndrumă cum să se răspundă unei conduite indecente a soției în versetul 4: 34.[1] Pe când acest verset a fost subiectul unei mari controverse din cauza cuvântului folosit daraba, care este tradus greșit prin „a bate”, acest verset în nici un caz nu aprobă violența domestică.

În înțelegerea acestui verset și a altor versete din Coran, este important de înțeles sursele și metodele de interpretare a Coranului folosite de către savanți. Principalul mijloc al interpretării Coranului aplicat de savanți este de citire a Coranului intertextual, cunoscut ca tafsir al-Qur’an bil Qur’an (permiterea Coranului să se interpreteze prin sine). Așadar, este critic să înțelegem versetul 4: 34 în lumina paradigmei de gen a Coranului în sine. Prin examinarea numeroaselor versete referitoare la relațiile conjugale, devine clar că Nobilul Coran prescrie ambilor parteneri să se trateze cu respect, dreptate și bunăvoință.[2]

 

A doua cea mai importantă sursă pe care exegeții o folosesc să interpreteze Coranul este exemplul Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), a cărui viață, cuvinte și fapte sunt considerate comentariul viu al Coranului și oferă cadrul în care să fie exercitat tafsirul. Această metodă este cunoscută ca tafsir bil-ma’thur (interpretări transmise prin tradițiile Profetice, sau hadis). Când acest verset este pus în fața exemplului Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), care a condamnat violența domestică atât în fapte cât și vorbe, devine limpede că acest verset nu permite violența domestică, ci o condamnă.

 

Sunt multe hadisuri în care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a interzis violența domestică. De exemplu, Profetul a zis, „Niciodată nu le bateți pe roabele lui Allah (femeile credincioase).[3] Referitor la bărbații care folosesc violența acasă, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis, „Cum poate cineva să își lovească soția ca și cum ar bate o sclavă, apoi să doarmă cu ea noaptea?”.[4] Se știe că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) niciodată nu a lovit vreo femeie sau vreun copil. A fost raportat că Aișa (Allah să fie muțumit de ea!) a zis, „Profetul niciodată nu și-a lovit vreo soție sau servitorii; de fapt el nu a lovit nimic cu mâna lui, doar dacă se lupta pentru cauza lui Allah.[5] El a fost un bărbat pe care soția sa, Aișa, l-a descris că își însumase învățăturile Coranului în caracter și personalitate.

Dacă Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) trăia după învățăturile Coranului[6] și niciodată nu a ridicat mâna să lovească vreo femeie sau vreun copil, cum poate Coranul să aprobe violența domestică? Profetul a fost pus în multe situații în care ar fi putut să-și lovească soțiile dacă el ar fi înțeles versetul 4: 34 ca permisiunea bărbatului de a-și lovi soția. Când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a avut dispute conjugale serioase cu soțiile lui, el niciodată nu a apelat la violență, sub nici o circumstanță. În schimb, le-a oferit opțiunea de a-l părăsi sau de a rămâne cu el, cum este explicat în Surat Al-Ahzab: 28-29.

 

„O, Profetule! Spune soțiilor tale: «De voiți voi această viață și podoabele ei, atunci veniți, căci eu vă voi da vouă mijloacele cele necesare și vă voi da vouă dezlegare [prin divorț], după cuviință. Iar de Îl voiți voi pe Allah, precum și pe Trimisul Său și Casa de Apoi, atunci Allah a pregătit pentru cele binefăcătoare dintre voi răsplată mare.»”

Quran and ring Exista un verset despre violenta domestica? – 1

De aceea cercetătorul contemporan Abdul-Hamid Abu Sulayman notează că cea mai corectă înțelegere a cuvântului daraba în versetul 4: 34 (adesea tradus ca a bate) este înțelesul de a separa. După o analiză amănunțită a celor șaptesprezece cazuri în care Coranul folosește termenul daraba, el concluzionează că înțelesul general al cuvântului rădăcină daraba este de a separa, distanța, pleca, abandona șamd.[7]

 

 

 

____________________________________________

[1] „Pe acelea de a căror neascultare vă temeți, povățuiți-le, părăsiți-le în paturi și loviți-le! Dar dacă ele [revin și] ascultă de voi, atunci nu mai căutați pricină împotriva lor. Allah este Cel mai Înalt, Măreț [‘Aliyy, Kabir]. Dacă vă temeți de o pricină între ei doi [cei doi soți], atunci trimiteți un arbitru din neamul lui și un arbitru din neamul ei. Dacă voiesc ei [arbitrii] împăcarea, Allah va readuce înțelegerea între ei [cei doi soți]. Allah este Atoateștiutor, Bineștiutor [‘Alim, Khabir].” (An-Nisa: 34-35).

[2] De exemplu: „Și printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat din voi înșivă soaþe, pentru ca voi să trăiți în liniște împreună cu ele. Și El a pus între voi dragoste și îndurare și întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc.”(Ar-Rum: 21).

[3] Muhammad Asad, (1980), Mesajul Coranului, Gibraltar, Dar al-Andaluz, p. 110, ref. Nr. 45, citat de Asad.

[4] Relatat de Bukhari și Muslim.

[5] Fath al-Bari, vol. 9, p. 249.

[6] Soția sa Aișa (Allah să fie mulțumit de ea!) l-a descris pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ca întruchiparea Coranului pe acest pământ.

[7] Abu Sulayman, Abdulhamid A., Discordia conjugală: Recăpătarea întregului Spirit Islamic al Demnității Umane, Londra, Institutul Internațional de Gândire Islamică, 2006, p. 19.

Source Link

Views: 5

Cum mi-am marturisit credinta – 1

Cum mi-am marturisit credinta partea intai –   At-Tufail a crescut in ţinutul Daws într-o nobilă şi respectată familie. A fost înzestrat cu talent poetic, faima şi excelenţa sa răspândindu-se printre triburi. În timpul sezonului ’Ukaadh, când poeţii arabi veneau de peste tot iar oamenii se adunau pentru a-şi face cunoscute poeziile, At-Tufail obişnuia să […]

Cum mi-am marturisit credinta

  • partea intai –

 

At-Tufail a crescut in ţinutul Daws într-o nobilă şi respectată familie. A fost înzestrat cu talent poetic, faima şi excelenţa sa răspândindu-se printre triburi. În timpul sezonului ’Ukaadh, când poeţii arabi veneau de peste tot iar oamenii se adunau pentru a-şi face cunoscute poeziile, At-Tufail obişnuia să îşi ocupe locul printre primii.

 

Obişnuia să meargă în Mekka şi în alte momente decât cu ocazia ’Ukaadh-ului. Odată a vizitat Mekka atunci când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) de abia începuse să îşi declare misiunea, iar tribului Quraish i-a fost frică de faptul că At-Tufail îl va întâlni şi va fi determinat să se convertească la Islam, iar apoi îşi va pune talentul poetic în serviciul Islamului. Acesta ar fi constituit un blestem asupra tribului Quraish şi asupra idolilor lor. Din această cauză, ei s-au adunat în jurul său şi l-au tratat cu ospitalitate, asigurându-i tot confortul necesar. Apoi l-au avertizat în privinţa întâlnirii cu Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Ei i-au spus: „El are un discurs fermecător asemeni magiei şi desparte un om de fiul său, un altul de fratele său şi un altul de soţia sa. Mi-e frică de el pentru tine şi pentru oamenii tăi. Deci nu vorbi cu el şi nici nu asculta nicio discuţie despre el.”

 

Să îl ascultăm pe însuşi At-Tufail istorisind restul poveştii: „Astfel, pe Allah, ei insistau încontinuu să nu ascult nimic de la el şi să nu îl întâlnesc. Când am mers la Ka’bah, mi-am umplut urechile cu vată pentru a nu auzi nimic din ce avea de spus, atunci când a vorbit. L-am găsit acolo, rugându-se la Ka’bah şi am stat aproape de el. Allah nu a refuzat nimic, însă m-a determinat să aud o parte din ceea ce citea el. Am auzit un discurs plăcut şi mi-am spus: «O, pot să îmi pierd mama! Într-adevăr, sunt un poet inteligent. Nu aş eşua în a distinge binele de rău. Ce mă împiedică să îl ascult pe acest om şi ceea ce spune? Dacă ceea ce aduce el este bun, voi accepta, iar dacă este rău…»

 

Am rămas până când Muhammad a plecat acasă. L-am urmat până când a intrat în locuinţa sa şi am intrat după el şi i-am spus: «O, Muhammad, cu adevărat, oamenii tăi mi-au spus multe lucruri despre tine. Pe Allah, au tot încercat să mă determine să îmi fie frică de tine, într-atât încât mi-am astupat urechile cu vată pentru a nu-ţi auzi cuvintele. Însă Allah a voit ca eu să îţi aud cuvintele, deci am auzit un discurs plăcut. Vorbeşte-mi despre mesajul tău.»

semilla 960x623 Cum mi-am marturisit credinta – 1

Astfel, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a prezentat Islamul şi mi-a recitat din Coran. Pe Allah, nu am auzit niciodată nişte vorbe mai bune decât acestea sau o chestiune mai dreaptă decât aceasta! Astfel că m-am supus şi am mărturisit adevărul.

 

Am spus: «O, Profet al lui Allah, într-adevăr, sunt un om de încredere printre oamenii mei şi mă întorc la ei pentru a-i invita la Islam, de aceea invocă-L pe Allah pentru a face pentru mine un semn care mă va ajuta pentru a-i chema.» El a spus: «Fă un semn pentru el!»”

 

Source Link

Views: 3

Musulmanii romani

Musulmanii romani Malina Draghici   Mi-am propus sa scriu acest scurt articol pentru Ziua Nationala a Romaniei, desi de doi ani locuiesc in strainatate. Pe cand eram in tara, mama obisnuia sa imi reproseze extrem de urat faptul ca am renuntat la religia crestina, dar adauga spunand ca mi-am abandonat ”neamul” si ”românitatea”. Oricat as […]

Musulmanii romani

Malina Draghici

 

Mi-am propus sa scriu acest scurt articol pentru Ziua Nationala a Romaniei, desi de doi ani locuiesc in strainatate. Pe cand eram in tara, mama obisnuia sa imi reproseze extrem de urat faptul ca am renuntat la religia crestina, dar adauga spunand ca mi-am abandonat ”neamul” si ”românitatea”. Oricat as fi incercat sa ii explic ca eu ca sunt acelasi copil al lor care ii iubeste cel putin la fel de mult, care isi iubeste la fel de mult tara si neamul, parea ca ii spun in zadar. Astfel, am hotarat sa scriu aceste randuri care sper ca vor fi lamuritoare pentru cei care le vor citi.

Musulmanii romani

Islamul ne invata ca iubirea si respectul fata de poporul, de comunitatea din care facem parte, de tara noastra, sunt indatoriri ale fiecarui musulman. Sa ne ingrijim de bunastarea patriei noastre, sa ne simtim responsabili de situatia ei. Plecand de la premisa ca tara noastra este precum caminul nostru (dupa cum chiar este), casa noastra, ar trebui sa ne purtam cu grija in toate privintele. Si spun asta gandindu-ma la aspecte precum securitate, sanatate, educatie, dar si la unele banale (desi si ele de importanta maxima), cum ar fi grija in fata poluarii, degradarii mediului natural… si altele asemanatoare.

Profetul Muhammad  (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) ne-a invatat ca:

“Toate fapturile se afla in grija lui Allah si cel mai drag Ii este acela care este mai folositor celor aflati in grija sa.”

Astfel, este important pentru caracterul drept-credinciosului sa fie de folos celorlalti, sa fie de ajutor atat cat ii sta in putinta celorlalti, sa fie bun si respectuos cu toti ceilalti, indiferent de statutul lor social, de etnia sau credinta lor.

“Intrajutorati-va in plinirea faptelor bune si in evlavie, dar nu va ajutati la pacat si la nedreptate!” 

Islamul ne invata ca musulmanul bun este cel care nu asteapta neaparat o rasplata pentru ceea ce face, cel care stie si constientizeaza spusele Profetului Muhammad:  “Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi”.

Musulmanii romani

0d0cBD0 Musulmanii romaniDupa cum am explicat si mamei mele de atatea ori, convertirea la Islam nu inseamna in niciun fel renuntarea la sentimentul patriotismului. Musulmanii isi iubesc tara, isi respecta si isi iubesc parintii, colegii… acestea sunt invataturile Profetului Muhammad. Musulmanii invata de mici sa fie prietenosi si drepti cu cei alaturi de care traiesc, dar si loiali fata de patria lor. Din ceea ce am citit in istoria recenta a tarii noastre, musulmanii din Romania au luptat pentru ea, si-au dat viata pentru Romania, au flamanzit si au fost luati prizonieri pentru Romania, dar au ramas loiali acestei tari, interesele ei fiind mai presus chiar decat viata lor. Sigur ca ei nu sunt cu nici un procent mai putin romani din cauza religiei lor. Ei sunt romani, dar sunt musulmani.

In concluzie, vreau sa subliniez faptul ca apartenenta la religia islamica nu scade cu nimic romanitatea din nimeni. Exista romani care s-au convertit la Islam, dar exista si o comunitate mai veche in Dobrogea. Sunt cetateni romani cu aceleasi drepturi ca si ceilalti, cu aceeasi cultura ca si ceilalti, insa ei se roaga diferit – aspect care tine de sfera spiritualitatii individuale.

Acum, cand sunt departe de tine si cunosc popoare care au depasit gandiri limitate ca acestea, imi doresc sa fii din ce in ce mai bine si sa ai parte de oameni mai buni! La multi ani, patrie! La multi ani, Romania! La multi ani, romani!

Source Link

Views: 10