Condițiile sacrificării animalelor

Condițiile sacrificării animalelor Yusuf Al-Qardawi   Sacrificarea legală a animalelor domestice este o condiţie necesară   Animalele de uscat a căror carne este îngăduită se împart în două categorii: 1.- Categoria celor aflate în stăpânirea omului, cum sunt cămilele, bovinele, ovinele şi alte animale domestice, precum şi păsările crescute în gospodărie şi cele asemenea lor. […]

Condițiile sacrificării animalelor

Yusuf Al-Qardawi

 

Sacrificarea legală a animalelor domestice este o condiţie necesară

 

Animalele de uscat a căror carne este îngăduită se împart în două categorii:

1.- Categoria celor aflate în stăpânirea omului, cum sunt cămilele, bovinele, ovinele şi alte animale domestice, precum şi păsările crescute în gospodărie şi cele asemenea lor.

2.- Categoria celor care nu se află în stăpânirea omului.

În privinţa acestei categorii, Islamul a condiţionat îngăduirea acestor animale şi păsări de sacrificarea lor legală.

 

 

 

Condiţiile sacrificării legale

Sacrificarea legală presupune întrunirea următoarelor condiţii:

 

qurban1. Animalul să fie junghiat cu un obiect ascuţit care să facă sângele să ţâşnească şi să despice venele jugulare, chiar dacă este vorba de piatră sau de lemn ascuţit. Se relatează că ’Udai bin Hatim at-Ta’i a spus: Am zis: “O, Trimis al lui Allah, noi prindem un vânat şi nu găsim niciun cuţit, afară de o piatră sau de o aşchie. Atunci, el a răspuns: ’’Fă să curgă sângele, cu ce voieşti şi pomeneşte numele lui Allah asupra lui ’’.

 

2. Animalul să fie junghiat printr-o tăietură la gât cauzatoare de moarte sau printr-o lovitură pătrunzătoare în gât cauzatoare de moarte.

Junghierea ideală constă în tăierea gâtlejului, împreună cu esofagul şi traheea, şi a celor două vene jugulare (cele două vene groase de pe cele două părţi ale gâtlejului ).

Această condiţie este anulată dacă nu este posibilă junghiarea animalului în locul indicat, ca urmare a prăbuşirii lui într-un puţ cu capul în jos, încât nu se poate ajunge la gâtul lui, sau ca urmare a scăpării animalului supus sacrificării. În asemenea cazuri el este tratat asemenea vânatului şi este suficientă tăierea lui cu un obiect ascuţit în orice zonă la care se poate ajunge.

În cele două Sahih-uri se relatează că Rafi’ bin Khadij a zis: Eram împreună cu Profetul -Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!- într-o călătorie şi a fugit o cămilă, iar ei nu aveau cai ca să o prindă. Atunci, un bărbat a slobozit o săgeată care a lovit-o şi a oprit-o. Trimisul lui Allah -Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!- a zis: ’’ Aceste dobitoace se poartă uneori ca animalele sălbatice. Aceluia dintre ele care face aşa ceva, faceţi-i aşa!’’.

 

3. Să nu fie rostit asupra animalului care este junghiat decât numele lui Allah. Există un consens în această privinţă, întrucât în perioada anterioară Islamului, păgânii se apropiau de zeii sau idolii lor când le aduceau ofrande, fie rostind numele lor la sacrificarea animalelor, fie junghiindu-le pe altarele monumentelor, în vreme ce Coranul a interzis toate lucrurile acestea, aşa după cum am menţionat.

’’Cele asupra cărora a fost pomenit numele altcuiva decât al lui Allah (…) – ca şi vitele junghiate pe pietrele înălţate [ale idolilor] ’’ ( Al-Ma’ida 5:3 ).

 

4. Să fie folosit numele lui Allah asupra animalului sacrificat, acest lucru fiind exprimat explicit în textul Coranului:

’’Mâncaţi [numai] din cele peste care s-a pomenit numele lui Allah, dacă voi sunteţi încrezători în versetele Lui. ’’ ( Al-’An’am: 118 ).

 

Şi mai departe adaugă:

’’ Şi nu mâncaţi din cel peste care nu s-a pomenit numele lui Allah, căci aceasta este nelegiuire! ’’ ( Al-’An’am: 121 ).

 

Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: ’’Mâncaţi din cele din care a curs sângele şi asupra cărora a fost rostit numele lui Allah!’’

 

Hadisurile considerate atunci autentice referitoare la condiţia rostirii numelui lui Allah asupra vânatului, la slobozirea săgeţii sau la trimiterea câinelui dresat – aşa cum se va arăta – confirmă obligativitatea acestei condiţii.

 

Unii erudiţi au exprimat părerea că pomenirea numelui lui Allah este necesară, dar acest lucru nu trebuie să se întâmple în mod obligatoriu în momentul junghierii, ci se poate şi la consumarea cărnii. Dacă musulmanul rosteşte numele lui Allah asupra cărnii mâncate, în momentul în care se consumă carnea, atunci el nu va fi un consumator de carne asupra căreia nu a fost numele lui Allah. În Sahih-ul lui Al-Bukhari se relatează că ’A’işa a spus că nişte oameni de curând convertiţi la Islam i-au zis Profetului – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – : „Nişte oameni ne aduc carne şi noi nu ştim dacă a rostit numele lui Allah asupra ei sau nu… Mâncăm din ea sau nu? Trimisul lui Allah -Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!- le-a răspuns: ’’ Rostiţi voi numele lui Allah şi mâncaţi! ’’.

 

 

____________________

(extract din cartea “Permis şi Interzis în Islam”, autor Dr. Yusuf Al-Qardawi, cap. II “Lucrurile permise si interzise in viata credinciosului musulman”, Editura Islam, 1999, Liga Islamică şi Culturală din România)

Source Link

Views: 2

Animalele interzise musulmanilor

  Animalele de uscat oprite Yusuf Al-Qaradawi   În ceea ce priveşte animalele de uscat, Coranul nu a declarat interzicerea a nimic dintre ele, cu excepţia cărnii de porc, a mortăciunii, a sângelui şi a tuturor animalelor asupra cărora s-a rostit numele altcuiva decât al lui Allah – aşa cum s-a văzut în versetele care […]

Animalele de uscat oprite

Yusuf Al-Qaradawi

În ceea ce priveşte animalele de uscat, Coranul nu a declarat interzicerea a nimic dintre ele, cu excepţia cărnii de porc, a mortăciunii, a sângelui şi a tuturor animalelor asupra cărora s-a rostit numele altcuiva decât al lui Allah – aşa cum s-a văzut în versetele care le delimitează foarte clar de cele interzise, în număr de patru în rezumat şi în număr de zece în detaliu.

Însă Coranul cel Sfânt a zis despre Profetul Muhammed -Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!- :

’’[ El ] le îngăduie lor bunătăţile şi le opreşte lor pe cele necurate ’’ ( Al-’A’raf : 157 ).

’’Cele necurate’’ sunt cele pe care gustul general al oamenilor în ansamblu lor le socoteşte murdare, chiar dacă unii indivizi dintre ei le suportă.

În aceasta se află faptul că ’’[Trimisul lui Allah] – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a interzis să se mănânce carnea de măgar domestic’’.

De asemenea, în cele două Sahih-uri se reletază că El ’’A oprit mâncarea fiarelor cu colţi şi a păsărilor cu ghiare’’. Prin ’’fiare’’ a avut în vedere animalele de pradă care răpesc alte animale şi le devorează aşa cum sunt leul, tigrul, lupul etc., iar prin ’’păsările cu ghiare’’ a avut în vedere păsările cu gheare care sfâşie carnea, aşa cum sunt vulturul, şoimul, uluiul etc.

După părerea lui Ibn Abbas, nu sunt interzise decât cele patru interzise în Coran, ca şi cum el ar considera că hadisurile referitoare la fiare şi la altele ar avea în vedere faptul că ele sunt nerecomandabile şi nu faptul că ele sunt interzise, sau probabil că el nu a cunoscut aceste hadisuri. El a zis: Oamenii din perioada anterioară Islamului mâncau unele lucruri şi evitau alte lucruri, socotindu-le murdare. De aceea, Allah l-a trimis pe Profetul Său şi a revelat Cartea Sa, îngăduind ceea ce a socotit că trebuie să fie îngăduit şi oprind de la ceea ce a socotit că trebuie să fie oprit. Ceea ce a îngăduit Allah este permis şi ceea ce a oprit este interzis, iar lucrurile despre care nu a spus nimic înseamnă că sunt acceptate. Şi a citit ( Allah ):

’’ Spune: <<>>’’ etc. ( Al-’An’am: 145 ).

Pornind de la acest verset, Ibn Abbas a apreciat că este permisă ( halal ) carnea de măgar domestic.

Imamul Malik înclină şi el să accepte părerea lui Ibn Abbas, întrucât nici el nu pomeneşte de interzicerea fiarelor şi celor asemenea lor, ci se mulţumeşte să le socotească nerecomandabile.

Este limpede că sacrificarea legală nu are influenţă asupra animalelor interzise în sensul permiterii consumării cărnii lor, dar ea are influenţă asupra considerării pieii ca fiind curată fără condiţia tăbăcirii.

______________

(extract din cartea “Permis şi Interzis în Islam”, autor Dr. Yusuf Al-Qardawi, cap. II “Lucrurile permise si interzise in viata credinciosului musulman”, Editura Islam, 1999, Liga Islamică şi Culturală din România)

Source Link

Views: 0

Carnea de porc

  În ceea ce priveşte animalele de uscat, Coranul nu a declarat interzicerea a nimic dintre ele, cu excepţia cărnii de porc, a mortăciunii, a sângelui şi a tuturor animalelor asupra cărora s-a rostit numele altcuiva decât al lui Allah.  

 

În ceea ce priveşte animalele de uscat, Coranul nu a declarat interzicerea a nimic dintre ele, cu excepţia cărnii de porc, a mortăciunii, a sângelui şi a tuturor animalelor asupra cărora s-a rostit numele altcuiva decât al lui Allah.

 

Source Link

Views: 2