universul - Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania), together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly registered a large number of stolen vehicles. It is possible that the vehicles in point 1 have had their color changed before being sold.

Religia inutilă?

F. Gulen Cei care răspund cu Da acestei întrebări, își bazează răspunsul pe următoarele presupuneri: Persoanele care nu puteau explica sau controla un anumit fenomen natural, l-au atribuit creatorului său. Sau, oamenii au desemnat anumitor fenomene o aură de consacrare. În unele cazuri s-a mers până la zeificare; astfel a devenit Gangele sfânt pentru […]

F. Gulen

Cei care răspund cu Da acestei întrebări, își bazează răspunsul pe următoarele presupuneri: Persoanele care nu puteau explica sau controla un anumit fenomen natural, l-au atribuit creatorului său. Sau, oamenii au desemnat anumitor fenomene o aură de consacrare. În unele cazuri s-a mers până la zeificare; astfel a devenit Gangele sfânt pentru indieni, Nilul pentru egipteni și vacile sfinte atât pentru indieni cât și pentru egipteni.

Unele culturi împart această aură în două zeități, una bună și cealaltă rea, ceea ce a dus la atribuirea de dragoste și milostenie uneia și teroare și pedeapsă celeilalte. Această dispută este folosită pentru a explica Raiul și Iadul și de a ajunge la concluzia că religia a devenit o comoditate de clasă mijlocie precum și o unealtă folosită de cei puternici și de cei religioși pentru a controla masele. Cu alte cuvinte, în terminologie comunistă, religia a devenit drogul oamenilor.

Eu resping această idee din următorul motiv: religia nu este un produs compus al fricii sau a lipsei rațiunii.

Cuvântul arab pentru religie este din. Printre multe dintre înțelesurile sale se află și: ascultarea, recompensa și calea cea bună; toate acestea fiind în strânsă legătură. Calea este cea care duce prin, ascultarea și supunerea lui Dumnezeu, la Cel Atotputernic. După ce murim va trebui să dăm socoteală a ceea ce am făcut în tot timpul în care ne-am aflat pe această cale. În sens tehnic, din poate fi definită ca fiind “Legea Absolută Divină ce îndeamnă individul prin sunetul minții la bine.” Așa cum legea face distincția între o persoană responsabilă din punct de vedere legal între una iresponsabilă, așa este necesară rațiunea pentru ca oamenii să poată duce o viață religioasă. Religia există pentru că noi avem rațiune și putere de înțelegere.

Libera noastră voință ne oferă posibilitatea de a-L asculta sau nu pe Dumnezeu. Supunerea este necesară, dar nu poate fi impusă. Ideea că religia este necesară doar pentru că putem obține beneficii de pe urma ei într-o sferă diferită de cea umană, este ilogică. Adevărata religie nu neagă libera voință. Din contră, ne arată că natura a fost creată pentru a ne fi nouă de folos și pentru a ne mări potențialul, subliniind că putem face propriile alegeri folosind libertatea ce provine de la Dumnezeu.

Refuz să cred că religia este o urmare a deficienței rațiunii. Religia își are rădăcinile în credință ^[1]. Deși putem deduce existența Creatorului Universului prin intermediul rațiunii, o asemenea deducție este vulnerabilă. Credința în Dumnezeu este posibilă doar cu ajutorul ghidării unui Profet. Toți Profeții au fost înzestrați cu anumite semne (de exemplu: miracolele) ce confirmă investirea lor de Dumnezeu. Scriptura Divină cu care a fost trimis el umanității este cel mai semnificativ miracol. Noi trebuie să urmăm Cartea, credința și acțiunile Profetului (s.a.a.w.s).

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Dacă… – partea a 2-a

1- Dacă scoarţa Pământului ar fi mai groasă cu câţiva metri, bioxidul de carbon şi oxigenul ar fi absorbite şi nu ar fi posibilă existenţa vieţii. 2- Dacă atmosfera ar fi mai puţin extinsă, meteoriţii care străbat spaţiul extraterestru, milioane în fiecare zi, s-ar ciocni cu pământul şi ar arde tot ceea ce […]

1- Dacă scoarţa Pământului ar fi mai groasă cu câţiva metri, bioxidul de carbon şi oxigenul ar fi absorbite şi nu ar fi posibilă existenţa vieţii.

2- Dacă atmosfera ar fi mai puţin extinsă, meteoriţii care străbat spaţiul extraterestru, milioane în fiecare zi, s-ar ciocni cu pământul şi ar arde tot ceea ce este inflamabil.

3- Dacă Soarele nostru ar fi dat doar jumătate din radiaţia sa actuală, am fi îngheţat de mult timp, iar dacă aceasta ar fi fost mai mare cu jumătate din puterea sa actuală, ne-am fi transformat de multă vreme în cenuşă.

4- Dacă Luna noastră ar fi mai departe de noi cu 20 000 de mile, fluxul ar avea atâta putere, încât ar inunda uscatul de două ori pe zi, cu o putere care ar mătura până şi munţii.

5- Dacă noaptea noastră ar fi de zece ori mai lungă, soarele fierbinte al verii ar arde plantele noastre în fiecare zi, iar în timpul nopţii ar îngheţa toată vegetaţia de pe Pământ.

6- Dacă oxigenul ar reprezenta 60% sau mai mult din atmosferă, comparativ cu 21% cât este în prezent, toate materialele inflamabile din lume ar arde; la prima scânteie a fulgerului care ar lovi un copac, întreaga pădure ar fi mistuită de flăcări. Iar dacă oxigenul ar fi reprezentat 10 % din atmosferă, nu ar fi fost posibilă civilizaţia umană actuală.

7- Dacă nu ar exista ploaia, pământul ar fi un deşert fără viaţă; dacă nu ar exista vânturile, mările şi oceanele, n-ar exista viaţă; dacă nu s-ar evapora într-o formă diferită de evaporarea sării, nu ar exista viaţă; dacă vaporii nu ar fi mai uşori decât aerul, nu ar exista viaţă.

8- Dacă apele oceanelor ar fi dulci, ele s-ar altera şi după aceea viaţa nu ar mai fi cu putinţă pe Pământ, întrucât sarea este cea care împiedică putrefacţia şi alterarea, iar dacă sodiul nu s-ar uni cu clorul, nu ar exista sare şi, în consecinţă, nici viaţă.

9- Dacă axa Pământului ar fi dreaptă, în loc să aibă înclinarea actuală de 0 23, picăturile de apă evaporate din oceane şi mări s-ar aduna şi ar cădea în două spaţii limitate din Nord şi Sud şi ar forma continente de gheaţă; astfel ar exista veşnic vară şi iarnă şi oamenii, precum şi celelalte vietăţi, ar dispărea de pe Pământ.

10- Dacă Pământul ar fi asemănător cu Mercur şi nu s-ar roti decât cu o faţă a sa către Soare şi nu s-ar roti în jurul axei sale decât o singură dată în timpul rotaţiei complete a Soarelui sau, cu alte cuvinte, dacă o parte a Pământului s-ar afla în permanenţă în noapte şi în cealaltă parte ar fi în permanenţă zi, nu ar putea trăi nimeni nici acolo unde este în permanenţă noapte, nici acolo unde este în permanenţă zi, deci nu ar exista viaţă.

11- Dacă n-ar exista legile gravitaţiei, cum s-ar întâlni atomii şi particulele de atomi, cum ar putea să fie Soarele Soare şi Pământul Pământ? Şi dacă ar fi, cum ar putea rămâne pe locul lor actual, iar dacă ar rămâne, cum ar fi viaţa şi cum ar putea merge omul?

12-In condiţiile existenţei legii gravitaţiei, dacă Pământul ar fi avut dimensiunile Lunii sau dacă diametrul ar fi reprezentat numai un sfert din diametrul său actual, el nu şi-ar fi putut păstra straturile de aer şi apa care îl înconjoară, iar temperatura ar fi fost mortală.

13- Dacă electronii ar fi lipsiţi de protoni în interiorul atomului şi atomii ar fi lipsiţi unul de altul, neexistând spaţiile libere dintre ei, globul pământesc ar avea dimensiunile unui ou: atunci unde ar putea trăi omul şi celelalte vieţuitoare? S-ar schimba tot ceea ce vedem în momentul de faţă în ipoteza existenţei unui corp de dimensiunile Pământului privat însă de vidul actualmente existent între particulele atomilor săi.

14- Dacă elementele nu s-ar uni unele cu altele, nu ar putea să existe nici sol, nici apă, nici pomi, nici animale, nici plante. Poziţiile electronilor în învelişul atomului sunt organizate într-un sistem octagonal. Dacă electronii de pe orbita exterioară a atomului sunt în număr de opt, sarcina acestei suprafeţe se sfârşeşte prin umplerea familiei octogonale şi nu mai este loc pentru un alt electron. Dacă elementul ar avea nouă electroni, cel de al nouălea ar ocupa o poziţie pe o altă orbită în învelişul atomului şi tot aşa până ce se umple familia octogonală de pe cea de a doua orbită, apoi de pe cea de a treia orbită, apoi de pe cea de a patra şi tot aşa până la sfârşit – opt câte opt. Unirea elementelor unele cu altele urmează această ordine de la suprafaţă, pentru că unirea elementelor se produce prin unirea electronilor lor. Dacă numărul electronilor elementului este mai mic de opt la suprafaţa învelişului, acesta poate să găzduiască un alt element, în vreme ce acela care are în stratul exterior opt electroni nu mai poate găzdui altul, iar acela care are în stratul exterior şapte electroni poate să se unească cu un alt element care are în stratul său un singur electron, iar cel care are în stratul său exterior şase electroni se poate uni cu cel care are în stratul exterior doi electroni şi aşa mai departe.

15- Dacă nu ar fi existat legile căldurii, Pământul nu s-ar fi răcit şi nu ar fi fost posibil să apară viaţa.

16- Dacă nu ar fi existat munţii, Pământul s-ar fi risipit şi nu ar fi avut această scoarţă terestră adecvată menţinerii vieţii.

17- Dacă Pământul nu ar fi avut resursele naturale cu care a fost înzestrat, nu ar fi putut să existe viaţă pe el.

sursa: rasarit.com

Source Link

De ce a creat Dumnezeu?

De ce a creat Dumnezeu? Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, o altă întrebare este mai importantă: „De ce a creat Dumnezeu lumea?” Această întrebare trebuie adresată, pentru că omenirea nu este, în fapt, cea mai mare creaţie a Sa. Dumnezeu ne spune în capitolul Ghafir al revelaţiei finale: ,,Crearea cerurilor şi a […]

De ce a creat Dumnezeu?

Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, o altă întrebare este mai importantă: „De ce a creat Dumnezeu lumea?” Această întrebare trebuie adresată, pentru că omenirea nu este, în fapt, cea mai mare creaţie a Sa. Dumnezeu ne spune în capitolul Ghafir al revelaţiei finale:

,,Crearea cerurilor şi a pământului este mai mare decât crearea oamenilor, dar cei mai mulţi oameni nu ştiu.” (Coran 40: 57).

Compoziţia fiinţelor umane este de departe mult mai puţin complexă decât compoziţia universului în care ele există. Oricum, foarte puţini oameni reflectează asupra acestei realităţi. Din cauza aparentei supremaţii a fiinţelor umane asupra celorlalte creaturi de pe acest pământ (oamenii călătoresc în spaţiu, dezvoltarea continuă a tehnologiei şi a cunoaşterii), omenirea, în fiecare eră, devine arogantă şi se consideră pe sine drept cea mai importantă creație. Merită notat faptul că majoritatea descoperirilor uimitoare ale omenirii nu privesc fiinţa umană, ci lumea înconjurătoare. Eforturile se concentrează asupra lumii materiale mai degrabă decât asupra celei umane. În acest verset, Dumnezeu dezvăluie fiinţelor umane statutul lor real în această lume. Omenirea este doar o mică parte a ceea ce a rezultat din actul miraculos al creaţiei divine. Aşadar, pentru a înţelege de ce a creat Dumnezeu omenirea, individul trebuie mai întâi să răspundă întrebării fundamentale privind motivul pentru care Dumnezeu a creat.

Source Link