Activitatea politică a femeilor musulmane

Activitatea politică a femeilor musulmane   Din punct de vedere islamic, acțiunile omenești sunt toate considerate ca obligații, care pot fi la rândul lor împărțite în obligație individuală (fard ayn) și obligație colectivă (fard kifaya). În general, obligațiile (fie individuale ori colective) sunt strâns legate de abilitatea umană, adică ele sunt obligatorii pentru oamenii care […]

Activitatea politică a femeilor musulmane

 

Din punct de vedere islamic, acțiunile omenești sunt toate considerate ca obligații, care pot fi la rândul lor împărțite în obligație individuală (fard ayn) și obligație colectivă (fard kifaya).

În general, obligațiile (fie individuale ori colective) sunt strâns legate de abilitatea umană, adică ele sunt obligatorii pentru oamenii care sunt capabili să le îndeplinească, deoarece „Allah nu impune nici unui suflet decât ceea ce este în putința lui”

Rezultă că activitățile politice sunt, de asemenea, văzute ca obligații și prin urmare pot fi clasificate ca obligație individuală (cum este jurământul de credință și consultarea) și obligație colectivă (cum este lupta pe Calea lui Allah, funcțiile publice și îndemnarea la bine și interzicerea răului). Natura obligatorie (wajib) a oricărei acțiuni, incluzând cele politice, este bazată pe conceptul de viceregență sau de înlocuire a lui Allah pe Pământ, care include atât bărbați cât și femei și presupune responsabilitate personală și colectivă de a îndeplini poruncile lui Allah pe Pământ. Amândoi, ca parteneri egali, împărtășesc sarcina sau obligația de a administra chestiunile politice ale societății lor, deoarece ei „sunt parteneri unii altora… îndeamnă la ceea ce este drept și interzic ceea ce este rău”

. Și, după cum știm, toată activitatea puterilor judiciare, executive și legislative este de a impune binele și a interzice răul. Femeia musulmană, așadar, asemeni omologului ei – bărbatul – are o responsabilitate amplă și un rol important de jucat în viața publică, un rol care a fost pus în serviciul comunității islamice incipiente în Medina și, ulterior, în perioada timpurie a Islamului. Femeile, în special în timpul Profetului Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), erau foarte active social și politic. Ele aveau voie și chiar erau încurajate să participe în procesul de construire a societății medinite și s-au dovedit a fi la înălțimea sarcinii.

Femeile musulmane și-au început activitățile politice din momentul în care au îmbrățișat Islamul. Ele au apărat noua religie de opoziția feroce venită atât din partea familiilor lor cât și din partea societății; ele au îndurat abuzuri și rele tratamente și când presiunea a fost pusă pe ele au preferat să-și părăsească casele, căutând refugiu la prietenii lor musulmani, decât să își abandoneze credința și convingerea.

 

Activitatea politică a femeilor musulmane

Toate aceste acțiuni sunt considerate ca activități politice în termeni contemporani, întrucât includ o provocare la vechiul sistem, un protest contra abuzului și torturii nejustificate, și o respingere a suprimării și negării libertății de credință și exprimare. Prin stabilirea statului islamic, rolul femeii în chestiunile politice ale noii societăți a câștigat avânt. Ele au devenit parte a națiunii și membre eficace ale comunității, implicate din plin în chestiunile publice. De exemplu, chiar de la început, femeile, ca și bărbații, au oferit sprijin și loialitate sistemului politic care a fost format sub conducerea lui Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Acest lucru a fost realizat prin așa-numita bay’a.

Dar ce este bay’a? Bay’a în Islam este o instituție politică importantă prin care națiunea sau umma asigură sau garantează legitimitatea sistemului politic. Include un angajament al națiunii de a fi loial sistemului și liderului său, atâta timp cât acest lider susține principiile islamice.

Prin urmare este un legământ compus din trei părți: liderul (care trebuie să primească jurământul sau recunoașterea); națiunea sau umma (care trebuie să își ofere loialitatea și credința); și Șaria (care trebuie să fie respectată și menținută atât de către lider, cât și de națiune).

Mai mult, Bay’a este împărțită în bay’a ayniya, referitoare la angajamentul politic al sistemului, care este obligatorie pentru fiecare musulman, bărbat și femeie, și bay’a kayfiyya referitoare la obligațiile particulare și obligația asupra unui grup anume de bărbați și femei. În timpul conducerii lui Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), atât bărbații cât și femeile i-au jurat credință și loialitate,10 fără vreo deosebire între conținut sau responsabilitate. El a luat jurământul de la femei și bărbați, pentru a sprijini statul și a-l asculta în impunerea binelui și interzicerea răului. De asemenea, el a primit bay’a kayfiyya de la câteva femei remarcabile; printre ele era Nusaiba bint Kab, care și-a dat cuvântul de a participa în Jihad și într-adevăr ea a luat parte la multe bătălii alături de bărbați. Acest lucru ilustrează determinarea ei să îndeplinească jurământul, în pofida faptului că era bay’a kayfiyya; deoarece acest tip de bay’a este obligatoriu pentru acei bărbați și acele femei cu abilități speciale. Cum ea a crezut că este unul dintre aceștia, a decis să meargă înainte și să o îndeplinească. Acest lucru demosntrează faptul că femeile (ca și bărbații) se află sub o obligație de a-și conștientiza capabilitățile individuale pe de-a întregul, și astfel să preia obligațiile specifice legate de aceste capabilități, indiferent dacă acestea sunt individuale sau colective.

Activitatea politică a femeilor musulmane

Pe lângă bay’a, femeile au participat și în Șura (consultarea mutuală), care este unul dintre fundamentele sistemului politic islamic. Practica de Șura este obligatorie și pentru lider și pentru umma. Coranul spune: „Sfătuiește-te cu ei asupra treburilor, dar o dată ce ai luat o hotărâre, încrede-te în Allah!” (Sura Al-Imran: 159). Mai avem, de asemenea, și versetul care îi laudă pe cei care „(…) răspund Domnului lor și împlinesc Rugăciunea[As-Salat], iar pentru treburile lor [țin] sfat laolaltă.” (Sura Aș-Șura: 38).14 În aceste versete, este clar că cel care conduce trebuie să se consulte cu cei pe care îi conduce, iar Umma este obligată la rândul său să ofere sfaturi conducătorului.

Șura sau consultarea mutuală este o unealtă prin care națiunea poate obține obiectivele Șariei. Prin urmare, este responsabilitatea națiunii să o păstreze, protejeze și sub nici o formă să nu permită să fie abandonată. Exercitarea Șurei poate avea loc la diferite nivele; întrucât angajamentul de a o practica de către membrii individuali ai comunității variază în funcție de subiectul pentru consultare pe de o parte, și de abilitatea individuală, pe de altă parte. De exemplu, referitor la chestiuni legislative care privesc Șaria, este necesară consultarea cu savanții (ulama); referitor la chestiuni tehnice, consultarea este obligatorie cu experți din aceste domenii; pentru chestiuni generale, care privesc întreaga națiune, o formă de consultare cu fiecare membru al comunității ar fi ideală. Poate lua forma unui referundum sau alegeri generale. În acest context, femeile pot lua parte la consultări la diferite nivele, în funcție de capabilitățile individuale. De exemplu, ele pot participa la discuții la nivel legislativ, nivel de experți sau la nivelul general public, ca un membru obișnuit al comunității.

Femeile au fost consultate la toate nivelele pe timpul conducerii Profetului Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) și a companionilor lui. Ei obișnuiau să le ceară sfatul înainte de luarea unor decizii foarte importante.

Soucre Link

Visits: 1

0Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *