Views: 3
Month: May 2022
Multiculturalitatea in spatiul european – 2
Terorismul şi extremismul, „fundamentalismul islamic”, au devenit teme abordate de fiecare segment al mijloacelor de comunicare în masă. Ştirile centrate pe teroarea generată de actele de terorism, revendicate sau nu, sunt difuzate pe prima pagină a diverselor canale media şi sunt însoţite de comentarii încărcate de stimulente emoţionale. Teroriştii atrag atenţia oamenilor, indiferent […]
Terorismul şi extremismul, „fundamentalismul islamic”, au devenit teme abordate de fiecare segment al mijloacelor de comunicare în masă. Ştirile centrate pe teroarea generată de actele de terorism, revendicate sau nu, sunt difuzate pe prima pagină a diverselor canale media şi sunt însoţite de comentarii încărcate de stimulente emoţionale. Teroriştii atrag atenţia oamenilor, indiferent de apartenenţa lor politică, religioasă, de nivelul educaţional sau de locul în care locuiesc. Fenomenul terorismului nu se mai limitează la o ţară anume, ci a devenit o problemă internaţională. Tendinţa sa dinamică este alimentată de rolul pe care acesta îl joacă în arena politicii mondiale. Uneori, terorismul capătă semnificaţii generatoare de multiple efecte, la care partidele politice apelează atunci când încearcă să-şi împlinească obiectivele pe fondul tensionat al politicii internaţionale. Pentru unele grupuri politice a reprezentat şi reprezintă în continuare singurul pretext motivabil pentru a-şi exprima poziţia şi a-şi proclama cauza lor politică.
Regretabil este însă că unele canale media încearcă să stabilească anumite relaţii între Islam şi terorism. Scopul acestora este de a defăima şi a păta reputaţia şi imaginea Islamului. Mulţi occidentali au început să promoveze ideea conform căreia terorismul şi extremismul ar reprezenta două trăsături ale musulmanului, indiferent de locul în care acesta ar trăi. Nu există nicio poruncă divină în Islam care să îndemne musulmanii să comită acte de terorism. Din punctul de vedere al Islamului, aceste acte sunt condamnabile, periculoase şi au consecinţe notorii. Comiterea unor astfel de acte este echivalată, în viziunea islamică, cu opresiunea şi păcatul săvârşit împotriva omului, în general. Dacă o persoană cercetează cele două surse principale ale constituirii Islamului – Coranul şi Tradiţia Profetului Muhammed, nu va descoperi niciun fundament al ideii conform căreia ar exista porunci divine, adresate musulmanilor, de a săvârşi acte de violenţă şi terorism. Aceste două surse principale sunt lipsite complet de orice concepte sau expresii care să îndemne musulmanul la încălcarea drepturilor celorlalţi.
În plus, cele mai multe cercetări ne fac să credem – obiectiv şi unanim acceptat – că definiţiile terorismului nu s-au pus întotdeauna de acord. Cineva este terorist, iar altcineva este luptător pentru libertate. Această întrebare primeşte răspuns în funcţie de sistemul de referinţă, dar, în orice caz, este nevoie de o definiţie. Pentru a iniţia o luptă internaţională împotriva terorismului nu este suficient să spunem că cineva arată ca un terorist, că discursul cuiva sună precum al unui terorist sau instigă la terorism. Şi nici nu trebuie să încadrăm în anumite categorii terorismul: intern sau internaţional, tolerabil sau intolerabil. Toate acestea reflectă subiectivismul punctelor de vedere, acest subiectivism neajutându-ne să identificăm adevăratul terorism. O definiţie corectă şi obiectivă a terorismului ar trebui să se bazeze pe legile internaţional acceptate în care să fie specificat clar ce este permis şi ce nu în războaiele convenţionale dintre naţiuni, să fie instituite convenţii care să diferenţieze clar între soldaţi şi criminalii de război care atacă civilii deliberat, între lupta de gherilă şi terorism, între ţintele militare şi cele civile în război.
Din punctul de vedere al unora dintre europeni valorile islamice nu se suprapun cu democrația și drepturile omului. Însă această imagine a fost creată Islamului și prin influența unor state autoritare, dictatoriale. Realitatea condiției femeii în unele state dictatoriale așa-zis islamice au condus la critici majore din partea europenilor. De asemenea acțiuni neislamice și inumane precum crimele de onoare săvârșite de unii musulmani duc la etichetarea întregii comunități musulmane. Din motive precum acestea, în a doua jumătate a secolului XX, musulmanii au devenit după evrei categoria de “ceilalți” ai Europei. Astfel terorismul, moscheile, minaretele, vălul, burqa și caricaturile Profetului Muhammed au devenit simbolurile acelui Islam înfricoșător dinăuntrul granițelor Europei. Astfel că după atacurile din 11 septembrie musulmanii care ajunseseră în categoria “celorlalți” ai Europei au ajuns țintele a numeroase acte de discriminare. În raportul E.U.M.C. a fost acordat foarte mult spațiu și atenție acestor tipuri de discriminări. În urma anchetelor și cercetărilor făcute a ieșit la iveală faptul că musulmanii în Europa suferă de discriminare în ceea ce privește condițiile de lucru, trai sau educație.
Views: 4
Terorismul
Una dintre caracteristicile tipice din acest moment istoric, in societatea noastra, este prezenta apasatoare a violentei. Ori ca e o bomba care explodeaza intr-o piata, ori un avion deviat, unde persoane inocente sunt tinute ostatice pentru motive politice. Traim oricum intr-o epoca unde manipulatia de grupuri etnice si pierderea de vieti umane nevinovate au […]
Una dintre caracteristicile tipice din acest moment istoric, in societatea noastra, este prezenta apasatoare a violentei. Ori ca e o bomba care explodeaza intr-o piata, ori un avion deviat, unde persoane inocente sunt tinute ostatice pentru motive politice. Traim oricum intr-o epoca unde manipulatia de grupuri etnice si pierderea de vieti umane nevinovate au devenit ceva obisnuit.
Astfel este natura universala a violentei fara limite . “Terorismul” este considerat ca una din primele bariere impotriva pacii si sigurantei societatii in care traim. Termenul “terorism” a devenit des intalnit doar de putine decenii. Unul din rezultatele negative legate de utilizarea acestui termen nou, este ca limiteaza definitia de terorism a acelor mici grupuri sau indivizi. Intr-adevar, terorismul este o problema globala manifestata in diferite forme , in afara oricarui stereotip.
Sunt acei care atribuie putina valoare vietii omenesti si gandesc ca au puterea de a dispune, asemenea indivizi exista in fiecare strat social. Poate fi vorba de un functionar dezamagit ce ucide colegii sai cu sange rece sau un cetatean asuprit intr-o tara ocupata ce exprima furia sa, facand explodarea unui autobuz scolar plin cu copii inocenti;acestia sunt teroristii. Paradoxal, sunt chiar politicieni ce profita de opozitii stramosesti intre etnii diferite, pentru a intari pozitiile lor. Presedintele ce ordona bombardarea de orase intregi si Consiliile supreme ce “sufoca” milioane de civili ducandu-i la moarte, manipuland arma ilegala a sanctiunii si sunt rar pedepsiti pentru crimele lor impotriva omenirii.
Aceasta este definitia terorismului, care a condus ca musulmanii sa fie asociati cu manifestari de distrugere si groaza. Consecinta unei asemenea asocieri, este transformarea acestor musulmani in victime de violenta si groaza. Cateodata, Islamul chiar este responsabil de manifestarile faptuite de cei nemusulmani. Cum este posibil ca Islam, lumina caruia a permis Europei iesirea din secolele intunecate, sa devina acum responsabil de epoca groazei? Ar putea vreodata o credinta ce are mai mult de un miliard de discipoli in toata lumea, dintre care mai mult de 7 milioane in America, intr-adevar sa sustina crime si mutilatii de persoane nevinovate? Ar putea Islam a carui nume simnifica “pace”si “supunere lui Dumnezeu”, sa incurajeze credinciosi sai sa lucreze pentru moarte si distrugere? Este oare posibil?
Importanta vietii umane:
Sfantul Coran zice:
(. . . ) Nu ucideti pe nimeni pe nedrept, caci Allah v-a oprit aceasta. Pe acestea vi le porunceste. Poate veti pricepe! [Al-An`am 6: 151]
Islamul considera toate formele de viata sfinte. Oricum, importanta vietii umane are o pozitie speciala. Primul si principalul din drepturile omenesti in Islam este dreptul la viata.
Sfantul Coran zice:
(. . . ) Cel care ucide un suflet nevinovat de uciderea altui suflet sau de o alta stricaciune pe pamant este ca si cand i-ar ucide pe toti oamenii. [Al-Ma’idah 5: 32]
Asemenea este valoarea unei singure vieti umane, incat Coranul identifica luarea unei vieti pe nedrept cu uciderea unei omeniri intregi. Asa ca Sfantul Coran interzice clar “omorul”. Pedeapsa cu moartea, prescrisa de Stat pentru pedepsirea vinovatilor de delicte particulare grave si pentru administrarea justitiei este necesara pentru a sustine rolul legii, pacea si siguranta societatii. Islamul, interzice clar”luarea legii in mainile tale”, adica lumea comuna nu poate sa decida singura cine trebuie sa fie pedepsit, doar o curte islamica adaptata si competenta poate sa stabileasca daca o persoana ce a ucis o alta persoana merita pedeapsa capitala sau nu.
Jihad:
Islamul in general, nu este inteles in Occident, si poate nici un alt termen islamic nu provoaca reactii asa mari ca si cuvantul”jihad”. Termenul”jihad”a fost folosit mult pentru aratarea imaginii neobisnuite de musulmani violenti, ce constrang persoanele, sa se converteasca cu forta, folosind forme brutale si extreme de convincere .
Acest mit a fost transmis pe parcursul secolelor de banuieli, in timpul si dupa cruciade, si din nefericire persista pana in ziua de astazi. Cuvantul”jihad” deriva de la verbul “jihada” ce simnifica “a se sforta” sau “a lupta” deci cuvant cu cuvant inseamna un act ce indica: lupta .
Profetul Mohammad(pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa) zise ca cel mai mare “jihad” este lupta impotriva soaptelor sirete a propriului suflet. Deci “jihad” se refera mai ales la lupta interioara, necesara pentru a deveni o persoana virtuoasa si supusa lui Dumnezeu in fiecare aspect al vietii. In al doilea rand “jihad” se refera la lupta impotriva nedreptatii. Islam, ca si alte religii, ingaduie autoapararea si lupta impotriva tiraniei, abuzului dar sub anumite conditii.
Sfantul Coran zice:
Si ce este cu voi de nu luptati pe calea lui Allah si pentru barbatii, muierile si copii slabi care zic: Doamne scoate-ne pe noi din cetatea asta cu neam nelegiuit si da-ne noua din partea Ta un ocrotitor si da-ne noua din partea Ta un ajutor. [An-Nisaa’4: 75]
Islamul incurajeaza credinciosi sai sa faca cat mai mult bine pentru a se purifica, asa incat sa se stabileasca pacea si dreptatea in societate.
Martin Luther King Jr. a zis:
“Ar trebui sa regretam in aceasta epoca, nu doar pentru cuvintele odiose si faptele persoanelor rele, dar si pentru linistea oamenilor buni”.
Islamul incurajeaza toti musulmani sa contribuie pentru mentinerea echilibrului in care Dumnezeu a creat totul. Divinul Coran nu iarta uciderea de persoane nevinovate. Terorizarea populatiilor civile nu poate fi numita “jihad” nici nu poate fi numita ca invataturi islamice.
Istoria tolerantei:
Chiar si invatatii occidentali au renegat mitul musulmanilor ce constrang altii sa se converteasca. Marele istoric De Lasy O’Leary a scris:
“Oricum, istoria arata clar ca legenda musulmanilor fanatici ce fac dezordine prin lume obligand altii sa imbratiseze Islamul cu varful spadei, este unul dintre cele mai absurde mituri, fructul fantaziei ce istorici au citat vreodata”.
Musulmanii au condus Spania pentru aproape 800 de ani. In timpul acestei perioade si pana cand nu au fost constransi sa plece, cei nemusulmani din acel loc erau teferi, siguri si puternici. Ba mai mult minoritatea crestinlor si a evreilor locuiesc in regiuni musulmane din Orientul Mijlociu de secole. Tari ca Egipt, Maroc, Palestina, Liban, Siria si Iordania au o prezenta importanta de populatie crestina si evreiasca. Aceasta nu surprinde un musulman, deoarece credinta sa ii interzice sa constranga altii sa accepte punctul sau de vedere
Divinul Coran zice:
Nu este silire la credinta! Razvretita este deosebirea dintre calea cea dreapta si ratacire iar acela care se leapada de Taghut si crede in Alah acela s-a prins de cea mai trainica toarta care nu se va sparge nicodata.[Al-Baqarah 2: 256].
Views: 3