Apa si rolul ei in coloritul rocilor – partea a 3-a

 

Culorile metalelor si rocilor in legatura dintre coloritul acestora si apa

 

Cunoastem cu totii rolul important pe care-l joaca apa in procesele geologice –atat externe cat si interne. Din aceste procese rezulta metale diferite, care dau in acelasi timp culorile deosebite ale rocilor. Sa incepem cu procesele si actiunile apei externe.

Actiunile externe ale apei:

Aceste procese se alimenteaza cu energie solara pentru ca sa poata avea loc, si sub aceste procese se incadreaza doua actiuni principale:

-eroziunea
-sedimentareaSDC15701

In cazul eroziunii, experinta chimica are un rol important  asupra ceea ce se intampla la roci. Apa are un rol mare in schimbarea compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei facandu-le simultan cu modificarea culorii. Putem observa de exemplu:

a) Schimbare feldspatiilor, fie bazice, fie acide sau neutre.

Aceste zacaminte sunt cele mai raspandite , formand mineralele rocilor. Din categoria acestor minerale fac parte: minerale argiloase sau cele hidrate de silicat de aluminiu, care au culoarea alb intens.

b) Schimbarea mineralelor de culoare inchisa sau cele amorfe, ca de exemplu piroxenul, hornblenda si mica in minerale amorfe in stare lichida, mineralele hidrat de feromagneziu, precum cloritul si talcul. Degradeurile culorilor depind de permeabilitatea rocii la eroziune datorita componentei minereurilor din ele sau cantitasi apei sau umiditatii atmosferei.

c) Oxidarea minereurilor ferometalice se transforma in pirita si altele din categoria mineralelor chipiritate economice, ca numitul gosans din categoria oxizilor de fier ai apei. In prezenta acestora, se schimba culoarea rocii care contine acest metal, intr-un mod vizibil. Desi cantitatea de apa la cesti oxizi joaca un rol important in apariti culorii, insasi clarificarea zacamintelor se datoreste aparitiei acestei culori, adica rosul, maronul si galbenul, cum ar fi goethitul si limonitul (oxizi de fier aposi). La ora acutala exista multe planuri de folosire a culorilor la clasificarea rocilor din punct de vedere economic.

d) Un alt exemplu al efectului apei in tranformarea zacamintelor primare in altele secundare sau derivate, de componenta chimica variata: elementul uraniu se dizolva din elementul lui de baza in uranitul negru inchis, din cauza apei, si se unifica cu alti ioni ca sa formeze mai mult de doua sute de componente secundare care se deosebesc prin culorile lor atractive care-i incanta pe toti oamenii.

e) Apa solubilizeaza multe componente ale fierului si ale magneziului, si le repartizeaza din nou la suprafata cristalelor, le coloreaza cu rosu, maron si violet.

f) Rezulta din operatiunile de inlaturare si spalare datorate eroziuni chimice in zonele umede, bogate in ploi, lucru cunoscut sub numele de depuneri reziduale, alcatuite din hidrosilicatisi alte reziduuri de fier si nichel.

Si acum, daca ne uitam la procesele de depuneri, care reprezinta al doilea tip de actiune externa, gasim ca aceste  actiuni au loc in permanenta intr-un mediu apos. Atunci cand apa folosita in procesele de eroziune, sau apa curgatoare, se aduna in lacurile de acumulare, se formeaza diferite roci de depunere.

 

De exemplu:

a) formarea celor evaporitice, cand se cristalizeaza mineralele in urma actiunii de evaporares atunci vedem efectul apei asupra diversitatii culorilor, cum este cazul anhidritului si gipsului, si diversitatea culorilor acestora depinde de cantitatea de apa pe care o contin.

b) formarea sedimentelor coloidale are loc in urma actiunii de eroziune, iar cand circula in apa curgatoare si se depun dupa ce sunt atrase si combinate cu ionii dominanti, si din cauza ca exista mult fier, magneziu si silicati, depunerile care rezulta capata un colorit deosebit.

c) formarea mai multor tipuri de materiale cimentoase care fac legatura intre granulele transportate in lacurile de acumulare da rocilor culori deosebite, cum este cazul pietrei nisipoase feruginoase.

Procesele endogene se alimenteaza cu energia necesara pentru a se forma cu ajutorul caldurii interne a pamantului si in timpul acestor procese se formeaza mineralele din magma.
Apa este considerata una din componentele magmei, care are un efect mare asupra procesului de cristalizare pe parcursul tuturor etapelor acestui proces.
Primul efect al apei se observa in temperatura de cristalizare, datorita faptului ca existenta acesteia, indiferent de cantitate, duce la reducerea sau scaderea temperaturii de cristalizare in mod evident. Totodata, apa afecteaza consistenta magmei si in acelasi timp si capacitatea de miscare, facand-o mai usoara sau mai grea in drumul ei spre suprafata pamantului, formand roci vulcanice sau ramanand in adancul pamantului, unde se cristalizeaza.

In cazul rocilor vulcanice, componentele gazoase si apa dispar, dar in cazul rocilor minerale apa ramane ca una din componentele mai multor minerale.

In ambele situatii se formeaza roci de diferite culori din cauza formarii diferitelor minerale.

Apa aflata in adancul pamantului influenteaza gradul de oxidare a fierului. Exista o legatura directa intre cantitatea de apa si cantitatea partiala de oxigen.

Procentul de fier are un rol foarte mare in colorarea rocilor vulcanice atunci cand creste si se schimba in feros, culoare devine din ce in ce mai rosie. La fel si culoarea rosie pe care o dobandeste feldspatul de potasiu din cauza existentei reziduurilor de fier: aceasta dispare in cazul in care acest fier se transforma in feros. In ambele cazuri este importanta cantitatea de oxigen si apa care influenteaza aceste procese. Existenta acestui mediu oxidant ajuta la patrunderea elementelor considerate colorante, a minereurilor precum cromul.

In timpul cristalizarii magmei in adancul pamantului, apa este unul din elementele care intra in compozitia multor cristale care s-au desprins din magma.

Existenta apei in magma, in cantitati mari, duce la formarea mineralelor apartinand grupei de amfiboliu si mica, ce se deosebesc nu numai prin culorile lor vizibile, ci si prin fenomenul schimbarii culorilor odata aflate sub microscop. In timpul avansarii procesului de critalizare, apa care exista in magma se concentreaza si extrage odata cu ea multe elemente cu valoare economica, iar pe aceste elemente apa le transforma in ape termale. Din aceste solutii hidrotermale se depun minerale de culori diferite, proces care are loc in urmatoarele etape ale procesului de cristalizare. Cu toate ca apa nu intra in compozitia acestor minerale, observam ca ea joaca un rol important in procesul de formare a culorii mineralelor.

Aceste solutii hidrotermale joaca un rol important in alterare, angajand schimbari in compozitiile chimice ale mineralelor si rocilor prin care trece, ducand la schimbari vizibile in culoarea lor. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “alterare hidrotermala”, in urma careia rezulta multe minerale cunoscute. Multe studii de cercetare arata ca multe minerale primare au in compozitie lichide, precum si cuart si feldspatii. Aceste compozitii lichide, care sunt incarcate cu reziduuri in majoritatea cazurilor, au un rol foarte mare in coloritul mineralelor.

Cele mentionate anterior constituie exemplu care ne arata cum este modificata culoarea mineralelor sau care vorbesc despre cum apa primara, care se separa de magma, are un rol in ceea ce priveste schimbarea culorii mineralelor. Rolul pe care il joaca apa in diversitatea mineralelor formate si culorii rocilor este unul esential si important.

 

sursa: islamulazi.roSource Link

Views: 1

0Shares

Moartea celor apropiați

 

Enghin Cherim

 

Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi.

Death pathwayMoartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în care omul poate împlini cât mai multe fapte bune pentru care va fi răsplătit atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi. El are posibilitatea de a alege între bine şi rău, între a face fapte bune, a se supune poruncilor divine şi între a face rău şi a tăgădui divinitatea. Însă, odată ce vine clipa morţii, omul pierde ocazia de a mai face vreo alegere. Faptele lui sunt singurele care-l vor urma după moarte, conform celor relatate de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mortul este condus la cimitir de trei [lucruri]: familia, averea şi faptele sale. Două se întorc şi unul rămâne cu el. Familia şi averea se întorc şi rămân cu el doar faptele.”

Cel care vrea să obţină răsplata lui Allah trebuie să se străduiască, atât timp cât este în viaţă, în primul rând să respecte stâlpii Islamului şi anume: rugăciunea zilnică, să postească în luna Ramadan, să plătească dania şi să meargă la Casa lui Allah, dacă are posibilitatea şi apoi să facă cât mai multe fapte bune, căci în Ziua de Apoi va fi judecat conform principiului după faptă şi răsplată.

Fiecare va fi răsplătit pentru ceea ce a făcut:

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuşi, iar cel care rătăceşte, rătăceşte tot pentru sine însuşi. Şi nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia… (Al-Israa’: 15).

Dar ce se va întâmpla după moarte? Cei care sunt în viaţă îşi pot ajuta morţii? Ce le mai poate fi util în mormânt? M-am gândit să pregătesc această broşură cu scopul de a le arăta celor ai căror apropiaţi au părăsit această viaţă cum să-i ajute într-un mod permis de religia islamică, dat fiind că numai aşa le pot fi de folos. În zilele noastre este evidentă îndepărtarea de religie şi ignoranţa în ceea ce priveşte cultura islamică. Unii oameni apelează la fapte interzise în Islam sau alunecă în erezii pentru a-şi comemora morţii, fără să ştie că aceste lucruri nu numai că nu-i sunt de folos decedatului, ba chiar îl deranjează.

Din acest motiv am ţinut să dau şi câteva exemple de obiceiuri din viaţa religioasă a comunităţii musulmane din Dobrogea, care nu au o bază în sursele principale ale Islamului: Coranul şi Sunnah.

Îi cer Bunului Allah să primească această faptă modestă şi să fie utilă celor care o vor citi.

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 0

0Shares

Respectă Islamul celelalte credinte ?

 

Dan Michi

 

Da. Coranul prevede acest lucru fără urmă de îndoială:

Nu este silire la credință! Răzvedită este deosebirea dintre calea cea dreaptă și rătăcire… (Al-Baqarah 2:256)

al_aqsa_mosqueLibertatea conștiinței este un garant nezdruncinat pentru Islam. Adevărul poate fi descoperit numai dacă nu este rezultatul coerciției. Respectarea drepturilor nemusulmanilor constituie un domeniu intrinsec al sistemului legislativ islamic. S-a relatat că profetul Muhammed a spus :
“Mă voi opune celui care va răni un cetățean nemusulman aflat pe teritoriul unui stat islamic, iar în Ziua Judecății îi voi fi adversar.”
“Temeți-vă, când în Ziua Judecății mă voi ridica împotriva celui care a rănit un locuitor nemusulman (dintr-un stat islamic) sau care i-a impus o responsabilitate peste puterile sale sau care l-a lipsit de orice îi aparținea.”
Istoria ne oferă multe exemple ale respectului arătat de musulmani celorlalte credințe. Unul este cel al Spaniei guvernată de secole de musulmani. Altul este binecunoscutul gest al lui Omar, cel de-al doilea succesor al profetului Muhammed, odată cu intrarea în Ierusalim. El a refuzat să se roage într-una dintre sfintele biserici, motivând că previne astfel posibilul gest viitor al unor musulmani zeloși care ar fi putut să demoleze biserica și să construiască pe locul său o moschee, în amintirea sa.
sursa: descopera-islamul.blogspot.ro
Source Link

Views: 0

0Shares