Miracole stiintifice in Coran – 2

Miracole stiintifice in Coran – 2

6. Indepărtarea continentelor şi expansiunea oceanelor sunt rezultatul pământului crăpat şi ele sunt două axiome ştiinţifice în geologie şi formarea continentelor şi a oceanelor, însă Coranul cel Sfânt se referă, de asemenea, la expansiunea şi întinderea pământului: „El este Cel care a întins pământul şi a aşezat pe el munţi şi râuri” (Ar-Ra’d: 3);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi” (Al-Hijr: 19); „
 
Şi pe pământ şi pe ceea ce l-a făcut întins” (Aş-Sams: 6);
 
„Şi pământul, după aceea, l-a întins” (An-Nazi’at: 30).
 
coran7. Ştiinţa nu a descoperit rolul pe care-l joacă munţii în asigurarea echilibrului pământului, împiedicându-l să se balanseze sau să se încline, în ciuda rotirii sale în jurul propriei axe şi în jurul soarelui, decât în secolul al XIX-lea, datorită savanţilor Eurie, Duton şi alţii, însă în Coranul cel Sfânt întâlnim câteva versete care se referă clar la rolul munţilor în asigurarea echilibrului pământului, între care:
 
„Şi munţii ca ţăruşi?” (An-Naba’: 7);
 
„Şi a aşezat pe el munţi şi râuri” (Ar-Ra’d:3);
 
„El a aşezat pe pământ munţi statornici” (Al-Nahl: 15);
 
„Noi am făcut pe pământ munţi neclintiţi” (Al-Anbiya’: 31);
 
„Şi nu am făcut pe el munţi trainici, semeţi?” (Al-Mursalat: 27);
 
„Am aruncat pe el munţi neclintiţi” (Qaf: 7).
 
8. Toţi munţii – vulcanici, calcaroşi sau combinaţi,- s-au format sub apă, datorită alunecării componentelor lor, fie de sus în mare, fie din interiorul pământului. Cuvântul „arunca” se repetă în următoarele versete:
 
„El a aruncat pe pământ munţi statornici, ca să nu se clatine cu voi, râuri şi drumuri” (An-Nahl: 15);
 
„A aruncat [înfigând] în pământ munţi trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi şi a risipit pe el tot felul de vietăţi” (Luqman: 10);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am lăsat să crească pe el de toate, cu măsură cumpănită” (Al-Hijr: 19);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am făcut să crească pe el din fiecare soi minunat” (Qaf: 7).
 
9. Domnul a caracterizat cerul numindu-l „cu revenirea”, „Pe cerul cel cu revenirea” (At-Tariq: 11), adică printre caracteristicile lui se numără şi reducerea lucrurilor la starea lor anterioară, iar cerul reprezintă tot ceea ce se află deasupra noastră. Indiferent dacă limităm sensul cerului la stratul atmosferic, care se ridică deasupra pământului, sau prin el avem în vedere întregul Univers. Atât învelişul atmosferic cât şi Universul au proprietatea de a aduce lucrurile la starea lor anterioară şi acest lucru a fost descoperit de ştiinţele învelişului atmosferic, astronomiei şi Universului, în secolul al XX-lea.
Source Link

Views: 0

0Shares

Miracole stiintifice in Sfantul Coran – 1

Miracole stiintifice in Sfantul Coran

O serie de concluzii în legătură cu constantele ştiinţifice coranice principale referitoare la ştiinţele pământului, pe care omul le-a descoperit după trecerea multor secole de la revelaţie. Ele constituie, alături de alte constante ştiinţifice din diverse domenii ale ştiinţelor materiale şi umane, unul din aspectele miracolului veşnic al revelaţiei şi o dovadă logică ştiinţifică indubitabilă a faptului că Sfântul Coran este cuvântul lui Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul:
 
 
1. Astăzi, este general acceptat în domeniul cosmologiei că pământul şi cerurile, adică Universul în ansamblu, a fost la început un singur bloc care ulterior s-a divizat în miliarde de galaxii alcătuite fiecare în parte din milioane şi miliarde de stele şi planete, aşa cum sunt astăzi. Următorul verset sfânt face aluzie la această constantă ştiinţifică cunoscută sub numele de marea explozie (Big-Bang) de către cei mai mulţi cercetători din domeniile astronomiei şi cosmologiei şi susţinută, în secolul al XX-lea, de savantul George Ghamov şi de alţii: „Oare nu văd cei care nu cred că cerurile şi pământul au fost împreună şi că Noi le-am despărţit? (Al-‘Anbiya’: 30).
 
2. Sursa primară a apei, care acoperă aproape trei sferturi din globul pământesc, este pământul, aşa cum a spus Allah Preaînaltul: „Şi a făcut să iasă din el apa lui şi păşunea lui” (An-Nazi’at: 31) şi cum au afirmat savanţii geologi şi hidrologi, în secolul al XX-lea.
 
3. Pământul are o vârstă de patru miliarde şi jumătate de ani, iar Universul are o vârstă de aproximativ şaisprezece miliarde de ani, iar unele stele s-au format cu miliarde de ani înaintea formării pământului. Următoarele versete sfinte se referă la acest adevăr ştiinţific: „Sunteţi voi mai greu de făcut sau cerul pe care l-a înălţat El?/ El a ridicat bolta lui şi l-a orânduit pe deplin,/ El a făcut întunecată noaptea lui şi a scos la iveală ziua lui/ Şi pământul, după aceea, l-a întins” (An-Nazi’at: 27-30).
 
4. Adevărata formă a pământului este ovală, chiar dacă pare sferică. Coranul cel Sfânt se referă la acest adevăr ştiinţific descoperit de Newton în secolul al XVII-lea în cuvintele lui Allah Preaînaltul: „Şi pământul, după aceea, l-a întins” (An-Nazi’at: 30); „El înfăşoară noaptea peste zi” (Az Zumar: 5).
 
coranul5. Pământul prezintă crestături în scoarţa exterioară şi în celelalte părţi ale sale şi această axiomă ştiinţifică principală din geologie, care a fost exprimată de savantul Wegener şi de alţii, în secolul al XX-lea, este conţinută şi în cuvintele lui Allah Preaînaltul: „Şi pe pământul cu crăpături!” (Al-Tariq: 12).
 
Source Link

Views: 1

0Shares

Rotirea Pământului în jurul axei sale – partea a treia

Adnan Ash-Shareef

 

 

p_scie_ec_01855_16x9Unii văd în acest verset sfânt descrierea unui tablou din Ziua de Apoi, în vreme ce noi socotim (Allah ştie cel mai bine!) că este un tablou zilnic din această lume şi o dovadă coranică miraculoasă a rotirii Pământului în jurul axei proprii, bizuindu-ne pe următoarele dovezi coranice.

Acestea sunt stările prin care trec munţii în Ziua de Apoi, aşa cum au fost descrise înrevelaţie:

În Ziua când se vor cutremura pământul şi munţii şi se vor face munţii ca o dună de nisip risipit. (Al-Muzammil: 14);

În Ziua aceea, va fi cerul precum arama topită, iar munţii vor fi asemenea lânii scărmănate. (Al-Ma’arij: 8-9);

În această Zi, pământul va fi zguduit şi clătinat şi munţii vor fi sfărâmaţi în fărâme şi se vor preface în pulbere risipită. (Al-Waqi’ah: 4-6);

Te întreabă despre munţi. Spune: «Domnul meu îi va face praf, risipindu-i, şi îi va lăsa ca pe un şes neted, în care nu vei vedea ridicătură sau adâncitură.» (Ta-Ha: 105-107).

Aşadar munţii nu vor mai exista în Ziua de Apoi, întrucât Domnul îi va face praf, risipindu-i.

Cuvântul hasiba − „a socoti” înseamnă „a-şi închipui greşit”. Acest verb şi derivatele lui apar în patruzeci şi cinci de versete sfinte şi înseamnă „a crede, a-şi închipui în mod eronat.”

Menţionăm câteva dintre aceste versete:

Oare credeţi că v-am creat pe voi fără rost şi că nu vă veţi întoarce la Noi? (Al-Mu’minun: 115);

Oare socotesc oamenii că vor fi lăsaţi [în pace], dacă vor spune: «Noi credem», şi că ei nu vor fi încercaţi? (Al-’Ankabut: 2);

Ori socotesc aceia care au săvârşit fapte rele că îi vom ţine pe ei deopotrivă cu aceia care au fost cu credinţă şi au împlinit fapte bune atât în viaţa lor, cât şi după moartea lor? Rău judecă ei. (Al-Jathiyah: 21);

Să nu crezi că Allah nu este cu luare aminte la ceea ce săvârşesc nelegiuiţii… (Ibrahim: 42).

Dacă versetul la care ne-am referit mai sus ar fi un tablou al Zilei de Apoi, Domnul nu ar fi spus „îi socoteşti”, deoarece nu există niciun motiv pentru bănuieli şi îndoieli în Ziua de Apoi, căci privirea omului, în Ziua aceea, va fi pătrunzătoare şi orice lucru pe care îl vom vedea în Ziua de Apoi va fi realitatea, aşa cum specifică revelaţia:

Şi Noi am îndepărtat vălul tău şi privirea ta este astăzi pătrunzătoare. (Qaf: 22).

În sfârşit, la sosirea Ceasului, Domnul va distruge întreaga ordine universală actuală, înainte de a o înlocui cu o altă ordine. Dacă versetul sfânt ar fi fost o dovadă din dovezile Ceasului, Domnul nu ar fi grăit la sfârşitul lui:

Şi vei vedea munţii pe care-i crezi nemişcaţi cum trec asemenea trecerii norilor. [Acesta este] lucrul lui Allah care a făcut totul desăvârşit. El este Bineştiutor a ceea ce faceţi voi. (An-Naml: 88).

De aceea considerăm că tabloul pe care ni-l sugerează versetul sfânt la care ne referim este un tablou din această lume, în care Domnul a orânduit perfect toate lucrurile. Allah ştie cel mai bine!

 

 

Centrul Cultural Islamic IslamulAziSource Link

Views: 1

0Shares