Category: Featured

featured materials

Locul femeilor în moschee: Prea multe restricții?

Locul femeilor în moschee: Prea multe restricții?                                                                                   Dr. Jasser Auda – Partea 1/4 – [1]   Unde ar trebui să se roage femeile în moschee? Unde se rugau pe vremea Profetului (pacea și binecuvântarea fie asupra sa!)?   În țările musulmane[2], moscheile care au locuri de rugăciune special dedicate femeilor rareori permit femeilor să […]

0Shares

Locul femeilor în moschee: Prea multe restricții?

                                                                                  Dr. Jasser Auda

– Partea 1/4 – [1]

 

Unde ar trebui să se roage femeile în moschee?

Unde se rugau pe vremea Profetului (pacea și binecuvântarea fie asupra sa!)?

În țările musulmane[2], moscheile care au locuri de rugăciune special dedicate femeilor rareori permit femeilor să se alinieze direct în spatele bărbaților în sala mare așa cum se practica în Moscheea Profetului în timpul vieții sale.

În multe țări arabe este ceva obișnuit să se separe locul de rugăciune al bărbaților de cel al femeilor, mai ales în moscheile mici. Distanța dintre cele două spații de rugăciune variază de la o moschee la alta.

Majoritatea moscheilor în țările musulmane[3] au săli sau mici camere speciale pentru femei la subsol, la parter, într-un balcon închis sau într-o clădire anexată moscheii propriu-zise. Difuzoarele/Boxele sunt folosite pentru a transmite vocea imamului în timpul rugăciunii.

 

Cinci dezavantaje ale zonelor separate pentru femei

Problemele limitării femeilor la aceste zone sunt multiple:

În primul rând, aceste săli sunt mult mai mici decât sala de rugăciune principală și sunt de regulă supraaglomerate în timpul Rugăciunii de Vineri și la alte ocazii în timp ce zonele de rugăciune și sălile moscheii dedicate bărbaților sunt departe de a fi pline. Uneori  femeile sunt mai numeroase decât bărbații mai ales în țări unde musulmanii sunt minoritari.

În al doilea rând, aceste săli nu sunt dotate și mobilate corespunzător ca cele ale bărbaților în ceea ce privește covoarele, iluminatul și echipamentele de sonorizare. Prin urmare, femeile se simt mai puțin binevenite și mai puțin privilegiate decât bărbații.

Locurile alocate copiilor în aceste moschei sunt anexate sălilor destinate femeilor, ceea ce cauzeaza o distragere a lor de la concentrarea si dedicarea lor in timpul actelor de adorare.

Femeilor nu le este permis să intre pe poarta principală; mai degrabă ele sunt nevoite să folosească intrări laterale strâmte sau ușile din spate.

Nu în ultimul rând, acest model des întâlnit de proiectare a moscheilor dă o impresie clară vizitatorilor nemusulmani și de asemenea noilor generații tinere, bărbați și femei deopotrivă, că Islamul marginalizează și izolează femeile, în special atunci când văd sălile de rugăciune incomode, prost mobilate și zgomotoase ale femeilor.

Ei vor avea impresia că Islamul nu aprobă prezența femeilor în/la locurile de rugăciune sau că bărbații nu împărtășesc povara creșterii copiilor, sau chiar că Islamul este o religie doar pentru bărbați, așa cum susțin unii nemusulmani.

Acestea sunt doar exemple ale mesajelor negative transmise musulmanilor și nemusulmanilor prin această proiectare a spațiilor pentru femei din moschei.

 

________________

Traducere: Virginia S.

[1] http://aboutislam.net/shariah/contemporary-issues/women-area-in-mosque-too-many-restrictions-part-1

[2] Majoritar musulmane.

[3] Majoritar musulmane.

Source Link

Views: 4

0Shares

Adăpostirea la Allah

  „Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afară de El, Viul, Veşnicul! Nici picoteala, nici somnul nu-L prind vreodată! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe pământ. Cine-ar putea mijloci la El, fără îngăduinţa Sa? El cunoaşte cele dinaintea lor şi cele de după ei, iar ei nu cuprind din ştiinţa Sa decât ceea ce […]

0Shares
„Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afară de El, Viul, Veşnicul! Nici picoteala, nici somnul nu-L prind vreodată! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe pământ. Cine-ar putea mijloci la El, fără îngăduinţa Sa? El cunoaşte cele dinaintea lor şi cele de după ei, iar ei nu cuprind din ştiinţa Sa decât ceea ce El voieşte. Tronul Său este mai întins decât cerurile şi pământul a căror păzire nu-I este Lui povară, căci El este Înaltul, Marele. Nici o stricăciune în Credinţă! Calea cea Dreaptă se deosebeşte de rătăcire. Cel care îl tăgăduieşte pe Taghut şi crede în Dumnezeu a apucat cea mai trainică toartă, cea care nu se sparge. Dumnezeu este Auzitorul, Ştiutorul. Dumnezeu este Stăpânul celor care cred, căci El îi scoate din întunecimi către lumină. Cei care tăgăduiesc îi au stăpâni pe Taguţi (Răzvrătiţi) care îi scot de la lumină către întunecimi, de aceea ei vor fi soţii Focului, unde vor veşnici.”
(Al-Baqarah 2:255, 256, 257)
Source Link

Views: 1

0Shares

FAPTA MUSULMANULUI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ALLAH

FAPTA MUSULMANULUI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ALLAH Islamul tratează credinţa şi fapta în strânsă legătură una cu alta, considerând că pretenţia credinţei şi evlaviei, fără confirmarea lor prin faptă, este o pretenţie mincinoasă, după cum fapta care nu porneşte din credinţă şi nu urmăreşte mulţumirea lui Allah este inutilă în balanţa Judecăţii de Apoi. Credinţa asociată […]

0Shares

FAPTA MUSULMANULUI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ALLAH

Islamul tratează credinţa şi fapta în strânsă legătură una cu alta, considerând că pretenţia credinţei şi evlaviei, fără confirmarea lor prin faptă, este o pretenţie mincinoasă, după cum fapta care nu porneşte din credinţă şi nu urmăreşte mulţumirea lui Allah este inutilă în balanţa Judecăţii de Apoi. Credinţa asociată cu fapta bună are ca rezultat fericirea atât în această lume, cât şi în Lumea de Apoi. Allah Preînaltul a grăit în această privinţă:

Pe cel ce face o faptă bună, bărbat sau muiere, şi este credincios îl vom dărui Noi cu o viaţă bună. Şi Noi îi vom răsplăti pe ei după faptele cele mai bune pe care le-au săvârşit. (Surat An-Nahl 16:97).

După cum a grăit Preaînaltul:

Omul va fi în pierdere, afară de aceia care cred şi împlinesc fapte bune. (Surat Al-`Asr 103:2-3).

Şi a mai grăit Preaînaltul:

Cei care au crezut în Islam, precum şi aceia dintre cei care s-au iudaizat, dintre creştinii şi sabeenii care vor crede în Allah şi în Ziua de Apoi şi vor face bine, vor avea răsplata lor de la Domnul lor. Ei n-au a se teme şi nici nu se vor mâhni. (Surat Al-Baqarah 2:62).

Asocierea credinţei cu fapta bună este menţionată în Coran de peste trei sute optzeci de ori, iar cuvintele faptă şi acţiune, împreună cu derivatele lor, sunt menţionate în Coran de patru sute şaptezeci şi cinci de ori.

Pentru a explicarea acest aspect, Muhammad Asad (un mare gânditor musulman) afirmă: ,,Islamul nu permite separarea între cerinţele morale şi practice în această existenţă a noastră… De aceea, Islamul insistă puternic asupra faptului că acţiunea reprezintă un element necesar între virtuţile morale. Fiecare musulman trebuie să se privească pe sine ca fiind personal responsabil de răspândirea tuturor formelor de fericire, după cum trebuie să se străduiască să afirme adevărul şi să combată neadevărul în toate timpurile şi pretutindeni. Confirmarea acestui lucru o găsim în următorul verset din Coranul cel Sfânt: «Sunteţi cea mai bună comunitate care a fost creată dintre oameni, căci voi porunciţi împlinirea faptei bune, opriţi de la fapta reprobabilă şi credeţi în Allah».

Source Link

Views: 1

0Shares