Domnul Lumilor – part 1

    Ne vom opri in cele ce urmeaza, cu voia lui Allah, asupra sensurilor si semnificatiilor preafrumosului si absolutului nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de Ar-Rabb – Rabbi-l-‘aalamin  =  Stapanul, Domnul tuturor lumilor. Din punct de vedere lingvistic, termenul de „ar-rabb” – are sensul de cel care imbunatateste, cel care reformeaza ceva, precum […]

0Shares

Ne vom opri in cele ce urmeaza, cu voia lui Allah, asupra sensurilor si semnificatiilor preafrumosului si absolutului nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de Ar-Rabb – Rabbi-l-‘aalamin  =  Stapanul, Domnul tuturor lumilor.

Din punct de vedere lingvistic, termenul de „ar-rabb” – are sensul de cel care imbunatateste, cel care reformeaza ceva, precum si sensul de posesiune, de stapanire a ceva (asa cum se spune, spre exemplu, in limba araba „rabbu-d-daar” = stapanul / domnul casei).

Si se foloseste in mod uzual insotit de un substantiv cu functie de atribut (ca in  exemplul de mai sus – „stapanul casei”;  si nu este permis sa fie atribuit intr-o forma absoluta (adica fara a fi insotit de un atribut de care sa se lege ca si sens)  – Ar-Rabb = Domnul decat si numai lui Allah Preainaltul, Cel care El Unicul este Domnul a tot si a toate, Domnul tuturor lumilor, slavit fie El!

Si „ar-rabbany” vine cu sensul de cel care cugeta si ajunge sa Il cunoasca pe Allah Preaslavitul, ca si in Cuvantul Preainaltului:

…“Fiti supusi Domnului…”  (‘Aal Imran 3:79)

Si a fost, de asemenea, consemnat verbului in limba araba „rabba” si sensul de suveranitate, de a fi deasupra / superior cuiva  sau a ceva.

Si, de asemenea, „rabba ualadahu” adica l-a educat pe copilul sau, in sensul de „educare / asigurare a conditiilor pentru o dezvoltare benefica”.

Si s-a spus cum ca printre sensurile lingvistice ale termenului de „ar-rabb” se pot distinge trei categorii, si anume:

*ar-rabb = al-maalik – stapanitorul, propietarul

*ar-rabb = as-sayd al-mutaa’a – stapanul pe care il slujeste, caruia i se supune

*ar-rabb = al-muslah – cel care imbunatateste / repara situatia a ceva anume

Si s-a spus, de asemenea, cum ca originea cuvantului „ar-rabb” este „tarbiah” – adica educarea, asigurarea conditiilor benefice dezvoltarii a ceva de la o etapa la alta, pana la ajungerea sa la starea dezirabila.

Acest absolut si preafrumos nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul a fost consemnat de foarte multe ori in cuprinsul Nobilului Coran, unii invatati mentionand ca a fost semnalat de mai bine de 900 de ori, dintre care in 151 de cazuri a fost consemnat in forma individuala  – Ar-Rabb (adica fara a fi insotit de un atribut de care sa se lege ca si sens). Dintre acestea amintim Cuvantul lui Allah Preaslavitul si Preainaltul:

Laudã lui Allah, al lumilor Stãpânitor.  (Al-Fatihah 1:2)

Când i-a zis Domnul lui: „Supune-te!”, el a rãspuns: „M-am supus [Tie], Stãpân al lumilor!”  (Al-Baqarah 2:131)

Spune: „Într-adevãr, Rugãciunea mea, actele mele de devotiune, viata mea si moartea mea îi apartin lui Allah, Stãpânul lumilor!  (Al-‘An’am 6:162)

Spune: „Sã caut eu un alt Domn în afarã de Allah, când El este Stãpân peste toate?

(Al-‘An’am 6:164)

Domnul vostru este Allah, care a creat cerurile si pãmântul în sase zile, iar apoi s-a asezat pe Tron. El face ca noaptea sã învãluie ziua, urmându-i degrabã. [El a creat] Soarele, Luna si stelele supuse poruncii Sale. Si nu este decât a Lui înfãptuirea si stãpânirea. Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor!

(Al-‘A’araf 7:54)

Nu existã altã divinitate afarã de El; El dã viatã si dã moarte si El este Stãpânul vostru si Stãpânul pãrintilor vostri cei dintâi.

(Ad-Dukhan 44:8)

Stãpânul celor douã rãsãrituri si Stãpânul celor douã apusuri. (Ar-Rahman 55:17)

Dar voi nu puteti voi decât dacã voieste Allah, Stãpânul lumilor. (At-Takwir 81:29)

Precum si numeroase altele dintre versetele Nobilului Coran.

Referitor la sensul si semnificatia numelui de Ar-Rabb in ceea ce Il priveste pe Allah Preaslavitul si Preainaltul invatatii in islam au facut numeroase afirmatii, dintre care vom  consemna in cele ce urmeaza….

Plecand de la cele trei categorii mai sus amintite in care se pot incadra din punct de vedere lingvistic sensurile termenului de „ar-rabb”, si anume:  ar-rabb = al-maalik – stapanitorul, propietarul / ar-rabb = as-sayd al-mutaa’a – stapanul pe care il slujeste, caruia i se supune / ar-rabb = al-muslah – cel care imbunatateste / repara situatia a ceva anume, s-a spus cum ca, pe langa acestea, in ceea ce Il priveste pe Allah Preaslavitul si Preainaltul „Ar-Rabb” sporeste in sensuri si semnificatii. Si astfel, Allah este Acel Stapan care nu are asemanare si nici egal in stapanirea Sa, si Allah este Cel care imbunatateste situatia creatiilor Sale prin ceea ce a pogorat asupra lor dintre binecuvantarile Sale, si el este Stapanitorul („Propietarul”) caruia ii apartin creatia si creatiile si oranduirea situatiei lor.

Si asa cum aminteam deja, nu este permis a fi atribuit numele / atributul de „Ar-Rabb” intr-o forma absoluta decat si numai lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, Cel care Unicul este Domnul tuturor lumilor.

Si s-a mai spus si ca „Ar-Rabb” este Acela care ii „educa”  pe toti supusii Sai in totalitatea lor, prin oranduirea si imbunatatirea situatiei lor si diferite alta tipuri de binecuvantari.

Si a favorizat / a particularizat Allah aceasta „educare” celor care au fost alesi prin imbunatatirea situatiei inimilor lor, si a sufletelor lor, si a caracterului lor, si pentru aceasta au si sporit ei intru a se ruga Lui, Preaslavitul si Preainaltul, prin intermediul acestui preafrumos nume, pentru ca, de fapt, ei il implora pe El intru a-i face pe ei dintre beneficiarii acestei „educari speciale”.

Si, subhan Allah = slava lui Allah, ca si in cazul celorlate nume si atribute ale lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, si credinta in Allah ca Domn (Ar-Rabb) are asupra dreptcredinciosului musulman numeroase consecinte si dintre acestea amintim in cele ce urmeaza…

Cel care crede cu adevarat in Allah Preaslavitul ca „Rabb” – Domn va sti cum ca Allah Unicul este Cel care intru adevar este Domn, si nu exista nimeni si nimc care, in afara Lui, sa poata fi cu adevarat Domn, iar El, Preainaltul, este Domnul domnilor, si Stapanul imparatiei (al stapanirii) si Imparatul imparatilor (Stapanul stapanitorilor).

sursa:  cineesteallah.blogspot.ro

Source Link

Views: 1

0Shares

Domnul lumilor – partea 5

    Un aspect deosebit de important legat de Surat Al-Fatihah este legat de Al Fatihah si rugaciunea, si vom vedea astfel cum ca recitarea Surat Al-Fatihah este una dintre conditiile corectitudinii rugaciunii. A fost consemnat de Muslim cum ca Abu Hurayrah (Allah sa fie multumit de el!) a spus ca profetul (Pacea si binecuvantarea […]

0Shares

Un aspect deosebit de important legat de Surat Al-Fatihah este legat de Al Fatihah si rugaciunea, si vom vedea astfel cum ca recitarea Surat Al-Fatihah este una dintre conditiile corectitudinii rugaciunii.

A fost consemnat de Muslim cum ca Abu Hurayrah (Allah sa fie multumit de el!) a spus ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a zis : ”Oricine face rugaciunea si nu a citit Mama Coranului, rugaciunea lui este incompleta”
Abu Hurayra a fost intrebat: “ Si cand stam in spatele Imamului?” El a zis: “ Citeste-o tu insuti pentru ca l-am auzit pe trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) spunand: ”Allah Preainaltul a zis :” Am impartit rugaciunea (Al Fatihah) intre Mine si robul Meu – in doua jumatati, iar robul Meu va avea ceea ce el a cerut.” Si daca a zis robul Meu: “ Lauda lui Allah, al lumilor Stapanitor”, Allah spune :” Robul meu M-a laudat.” Iar daca (robul) a zis: “Cel Milostiv, Indurator”, Allah spune: ”Robul meu M-a elogiat”. Si cand (robul) spune : ”In Ziua de Apoi Stapanul Carmuitor” Allah spune :”Robul meu M-a glorificat” sau “ Robul meu imi atribuie Mie toate cele existente”. Iar cand spune : „Numai pe Tine Te adoram, numai la Tine cerem ajutor!” Allah spune: “Aceasta este intre mine si robul Meu si robul Meu va primi ceea ce a cerut”. Si cand zice: „Pe drumul cel drept Tu fi-ne Calauzitor,/ Drumul celor cu care fost-ai Tu daruitor, nu al celor pe care Tu Te-ai maniat, nici al ratacitilor!”; Allah spune : ”Aceasta este pentru robul Meu si robul Meu va primi ceea ce a cerut.”(traducere aproximativa a hadisului consemnat de Nisa’i)
De asemeanea se relateaza ca Ubadah bin As-Samit a spus ca  trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus :” Nu este rugaciune pentru cei care nu recita capitolul de deschidere al Cartii (adica Surat Al-Fatihah”. De asemenea Ibn Khuzaymah si Ibn Hibban au spus ca Abu Hurayra a spus ca trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus : ” Rugaciunea in timpul careia nu e recitata Mama Coranului este invalida”.

Pot fi astfel gasite numeroase hadisuri pe acest subiect, ceea ce indica faptul ca recitarea Deschizatoarei Cartii (Surat Al-Fatihah) in timpul rugaciunii de catre imam si de catre cei aflati in spatele acestuia urmandu-l este necesara in fiecare rugaciune, si, mai mult,  in fiecare raka’a (unitate) de rugaciune.

A mai fost consemnat, de asemenea, cum ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) obisnuia sa recite Surat Al-Fatihah in rugaciune oprindu-se foarte putin dupa fiecare verset.

In ceea ce priveste insa obligativitatea recitarii Surat Al-Fatihah in fiecare unitate (raka’a) de rugaciune si pentru cei ce se roaga impreuna cu imamul (in grup), invatatii in islam au considerat ca cea mai autentica opinie este aceea conform careia, daca este vorba despre efectuarea unei raka’a dintre cele in care imamul recita cu voce tare Surat Al-Fatihah, atunci cel care face rugaciunea in spatele imamului nu este obligat sa o mai recite, pentru ca imamul a recitat-o deja pentru el, dar, daca are timp sa faca aceasta, dupa ce imamul a terminat de recitat, inainte de a se apleca in ruku’u, atunci este preferabil sa faca aceasta, dar nu in acelasi timp cu imamul, pentru ca in timp ce se recita Coranul el are obligatia de a-l asculta. In ceea ce priveste, insa, unitatile de rugaciune (raka’a) in care imamul citeste Surat al-Fatihah cu voce joasa, fara a fi auzit, atunci invatatii in islam au cazut de acord ca este obligatoriu pentru cel care se roaga in spatele imamului sa recite el insusi, in gand, Surat Al-Fatihah.

Vom continua in cele ce urmeaza oprindu-ne asupra semnificatiilor si intelesurilor pe care le-au deslusit invatatii in islam pentru Surat Al-Fatihah, verset cu verset.

Si spune Allah Preaslavitul si Preainaltul in inceperea acestei nobile sure – dupa ” ‘eaudzu bi-llahi min ash-sheitani-r-ragiim” – „Bismi-llahi-r-rahmani-r-rahiim” – In numele lui Allah, Cel Milostiv, Indurator

„Alhamdulillahi Rabbi-l-‘alamiin”  –  Laudã lui Allah, al lumilor StãpânitorReferitor la acest prim verset din Surat al-Fatihah primul aspect la care s-au oprit cei care l-au interpretat a fost semnificatia termenului de „al-hamd” (lauda) si au spus unii dintre ei cum ca intelesul lui „al-hamdu lillah”  este : toate multumirile sunt catre si numai pentru Allah, Unicul, si nu catre vreun obiect care ar putea fi tinta rugilor noastre in locul Sau, sau catre vreuna dintre creatiile Sale. Aceste multumiri sunt pentru nenumaratele favoruri si daruri (binecuvantari si binefaceri) pe care le-a pogorat asupra noastra si al caror numar numai El, Prainaltul,  le stie, printre acestea numarandu-se si mijloacele prin care supusii il adora pe Domnul lor, indestularea cu cele necesare traiului, confortul acestei vieti lumesti si multe altele, precum si indrumarile pentru atingerea bunastarii in viata de apoi….fara ca cineva sa ii poata impune daruirea  acestora, ci totul numai din bunavointa si indurarea lui Allah, Preainaltul.  Si astfel, toate multumirile si lauda I se cuvin lui Allah pentru aceste favoruri.

S-a spus, de asemenea, cum ca (al-hamdu lillah) ar inseamna un elogiu pe care Allah si l-a adus Sie Insusi  indicand astfel robilor Sai ca si ei ar trebui sa Il laude, ca si cand Allah ar fi spus: „Spune :” Toata multumirea si lauda I se cuvin lui Allah”.

sursa: cineesteallah.blogspot.com

Source Link

Views: 1

0Shares

Domnul lumilor – partea 4

    A fost consemnat de Tirmidzy cum ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Oare sa nu va indrum pe voi spre „saiid al-istighfaar” ( = cea mai buna ruga pentru a cere iertarea de la Allah) – „Allahumma anta rabbi, la ilaha illa anta… ” – „O, Allah, […]

0Shares

A fost consemnat de Tirmidzy cum ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Oare sa nu va indrum pe voi spre „saiid al-istighfaar” ( = cea mai buna ruga pentru a cere iertarea de la Allah) – „Allahumma anta rabbi, la ilaha illa anta… ” – „O, Allah, Tu esti Domnul meu, nu exista alta divinitate in afara de Tine…”(pana la sfarsitul acestui hadis).

Si obisnuia profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) daca se aseza sa doarma sa spuna: „O, Allah, Domnul cerurilor si Domnul pamanturilor …”(pana la sfarsitul acestui hadis)

Si daca incepea rugaciunea de noapte (Qyam al-layl) obisnuia sa spuna ca si ruga de deschidere a acesteia: „O, Allah, Domnul lui Jibriil si al lui Mikail si al lui Israfil, Facatorul cerurilor si al pamantului…”(pana la sfarsitul acestui hadis)

Si obisnuia sa se roage in momentele grele spunand: „Nu exista alta divinitate in afara de Allah, Cel Bland, Cel Intelept, nu exista alta divinitate in afara de Allah, Domnul tronului cel maret, nu exista alta divinitate in afara de Allah Domnul cerurilor si al pamantului si Domnul tronului cel nobil.”

Si alte numeroase consemnari care au venit pe aceeasi tema.

Si dintre aspectele deosebit de importante cu privire la acest nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul il reprezinta si interdictia pe care a emis-o profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la posibilitatea denumirii de catre un sclav a stapanului sau – „domnul meu / suveranul meu = rabby”, si a spus: „Sa nu spuna vreunul dintre voi: Serveste-i mancarea (da-i sa manance) domnului tau, spala-l pe domnul tau…”, ci sa spuna: „Stapanul meu, patronul meu ( = sayydy, maulaay). Si sa nu spuna vreunul dintre voi „roaba mea” sau  „robul meu” (=’abdy), ci sa spuna „fata mea, baiatul meu” (in casa, care ma serveste). (traducere aprximativa a hadisului)

Si au considerat invatatii in islam cum ca aceeasta interzicere s-a facut datorita faptului ca nu exista nimeni care sa detina intru adevar atributul de domn si suveran in afara de Allah Preainaltul; pentru ca ” rabb”-ul cuiva este stapanul si sustinatorul si sprijinitorul lui si nu exista cu adevarat stapan si nici sustinator si sprijinitor in afara de Allah Preaslavitul si Preainaltul; si totodata, pentru a nu da curs unor eventuale formule care contravin monoteismului – shirk – pentru ca Allah este unicizat ca si Domn si Suveran, asa cum este unicizat si ca Divinitate Unica.

Acesta a fost periplul nostru de astazi in incercarea deslusirii sensurilor si semnificatiilor preafrumosului si absolutului nume al lui Allah Preainaltul de „Ar-Rabb”.

Nu vom incheia insa inainte de a ne opri pentru o vreme asupra sensurilor si semnificatiilor uneia dintre cele mai marete sure din Nobilul Coran, o sura pe care fiecare musulman o recita de cel putin 17 ori pe zi in plinirea rugaciunilor obligatorii, o sura care incepe tocmai cu un verset in care Allah Preainaltul se preamareste pe Sine Insusi prin intermediul preafrumosului si absolutului Sau nume de „Ar-Rabb”. Vom poposi, asadar, asupra semnificatiilor Surat Al-Fatihah, pe marginea interpretarii expuse de marele invatat al islamului Ibn Kathir.

Sura Al-Fatihah are diferite denumiri, dintre care amintim Deschizatoarea Cartii, Sura cu care incepe Rugaciunea, Mama Cartii,  cele sapte versete care se repeta si Coranul Cel Glorios, fiind numita, de asemenea, si Al-Hamd si As-Salah = Rugaciunea deoarece recitarea ei este o conditie pentru corectitudinea rugaciunilor; si a fost numita, de asemenea „Ash-Shifa”(Vindecatoarea), Remediul (leacul).

In privinta virtutiilor Surat Al-Fatihah a fost relatat ca Abu Said bin Al-Mu’alla (Allah sa fie multumit de el!) a spus: “ In timp ce ma rugam profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) m-a chemat si nu i-am raspuns pana ce nu am terminat rugaciunea. M-am dus apoi la el, iar el (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: ”Ce te-a impiedicat sa vii?” Am spus: “O, trimis al lui Allah, ma rugam.” El (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a raspuns: „Oare nu spune Allah : ” O credinciosule! Raspunde-I lui Allah prin a-I fi supus si Trimisului sau cand te cheama la ceea ce iti da viata.”?! Apoi a zis: “ Te voi invata cea mai mareata sura din Coran inainte de a parasi Moscheea. Apoi mi-a tinut mana si cand a dat sa paraseasca Moscheea am spus: “O, trimisule! Ai spus ca ma vei invata cea mai mareata sura din Coran. El a spus “Da! – “Al-hamdulillahi-Rabbi-l-‘alamin”. (hadis consemnat de Bukhary, Abu Dawud, Nasa’i si Ibn Maajah).

De asemenea, s-a relatat ca Abu Hurayrah (Allah sa fie multumit de el!) a spus : „Trimisul lui Allah a iesit in timp ce Ubayy bin Ka’ab se ruga si a spus “O, Ubayy!” Ubayy nu i-a raspuns. Profetul l-a mai strigat o data , iar Ubayy s-a rugat mai repede si apoi s-a dus la Trimis spunand :” Pacea fie asupra ta, trimis al lui Allah! Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus “Pacea fie asupra ta, o, Ubayy! Ce te-a impiedicat sa imi raspunzi cand te-am chemat? Ubayy a raspuns “ O, trimis al lui Allah, ma rugam. El a spus: “ Oare nu ai citit ceea ce Allah mi-a trimis mie –
“Raspunde-I lui Allah supunandu-I-te si trimisului Lui cand te cheama la ceea ce iti da viata”?!  Ubayy a spus :” Da, o, trimis al lui Allah! Nu o sa se mai intample”. Profetul a spus : “Oare ti-ar place sa te invat o sura cum nu a mai fost alta revelata nici in Tora, nici in Biblie, nici in Psalmi, si nici in Coran asemenea ei?” El a raspuns: ”Da, Trimis al lui Allah!” Trimisul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus atunci: “ Sper ca nu vei iesi pe aceasta usa pana cand nu ai fi invatat-o.” El (ibn Ka’ab) a spus: “Profetul mi-a tinut mana in timp ce vorbea cu mine. Intre timp am incetinit de teama ca as putea ajunge la usa inainte de a isi fi terminat conversatia. Cand am ajuns aproape de usa, am spus :” O, Trimis al lui Allah! Care este sura despre care mi-ai spus ca ma vei invata?” El a spus :” Cea pe care o citesti in rugaciune. Ubayy a spus “ Si atunci i-am recitat Mama Coranului “ El (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a zis:
“ (Jur) pe Cel in mainile Caruia este sufletul meu! Allah nu a pogorat in Tora, si nici in Biblie, si nici in Psalmi, si nici in Indreptar (Al-Furqan = Coran) asemenea ei – (ea este) cele 7 versete repetate care mi-au fost date”.
De asemenea , Imam Ahmad a relatat ca Ibn Jabir a spus: “M-am dus la trimisul lui Allah dupa ce si-a turnat apa pentru purificare si am zis: ”Pacea fie asupra ta, o, mesager al lui Allah! Nu mi-a raspuns. Am mai zis o data, dar nu mi-a raspuns, i-am mai zis inca o data si iar nu mi-a raspuns. Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!)  a plecat iar eu l-am urmat, pana ce a ajuns acasa. Am plecat la moschee si am stat acolo trist si suparat. Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a iesit afara dupa ce si-a facut ablutiunea si a zis :” Pacea si mila lui Allah fie asupra ta! Pacea si mila lui Allah fie asupra ta! Pacea si mila lui Allah fie asupra ta!” Apoi a zis: “ O, Abdullah bin Jabir, vrei sa iti spun cea mai buna sura din Coran?” Am zis : Da, o, trimis al lui Allah!” El a zis:” Citeste : Alhamdulillahi Rabbi-l-‘alamin, Ar-Rahmani – r-Rahim…” pana la sfarsit…”

De asemenea, exista evidente pertinente privind binefacerile terapeutice ale Surat al-Fatihah si folosirea ei ca si „ruqiah” – tamaduirea prin intermediul recitarii anumitor versete din Nobilul Coran.

sursa: cineesteallah.blogspot.com

Source Link

Views: 1

0Shares