Tag: coranul

Violenta in zilele noastre – 2

Zainab Alwani

 

Învățăturile coranice delimitează clar rolurile sexelor și relațiile prin concepte majore ca:

 

  1. Zawjia (împerecherea), care stabilește egalitate și cooperare: „O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

 

  1. Wilayah (Protectorii unii altora) Coranul conturează relația dintre bărbați și femei ca parteneri (awliya) unii altora în stabilirea unei familii sănătoase și a unei societăți drepte. Conceptul de wilayah a fost explicat în Surat At-Tawbah și pus în practică de către Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Conceptul de wilayah stabilește că bărbații nu sunt superiori femeilor, fiindcă Allah le poruncește ambelor sexe să se ghideze unii pe alții și să se țină sub control unii pe alții. Coranul spune în Surat At-Tawba, versetul 71, „Dreptcredincioșii și dreptcredincioasele își sunt aliați unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neîngăduit, plinesc Rugăciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] și se supun lui Allah și Trimisului Său. Cu aceștia Allah va fi îndurător, căci Allah este Puternic [și] Înțelept [‘Aziz, Hakim].”

 

  1. Qiwama, în care Coranul îi însărcinează pe bărbați să fie responsabili financiar pentru familie[1]; astfel femeile sunt libere să aibă grijă de familie și să educe copiii, fără a avea stresul câștigării unui venit. Pe când bărbații sunt obligați să lucreze în afara casei pentru a-și întreține familia, femeile pot alege dacă să lucreze sau nu în afara casei, depinzând de circumstanțele individuale ale familiei. De asemenea, fiecare sex are calități speciale care îi permit mai bine să îndeplinească un anumit rol; când acel rol este îndeplinit, atunci societatea ca un întreg funcționează mult mai efectiv.[2]

Islamul învață că toți oamenii sunt creați egali în valoare și merite indiferent de rasă, etnie, sex sau clasă socială:

Quran Verses Violenta in zilele noastre - 2

„ O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

Este important să facem o distincție aici între a fi identic și a fi egal. Islamul recunoaște că bărbații și femeile au diferite abilități și puteri care se completează unii pe alții. Ei diferă fizic și emoțional, dar diferențele dintre ei nu fac ca un sex să fie superior celuilalt. Pe când bărbații și femeile sunt considerați egali în fața lui Allah, ei au roluri diferite de îndeplinit în viața lor, căutând să trăiască conform Voinței lui Allah. Însă, un rol nu are o valoare mai mare față de celălalt, fiindcă atât bărbații cât și femeile trebuie să fie parteneri pentru a avea familii și societăți sănătoase.[3]

Pentru a pune asta în practică, Coranul abordează chestiunile următoare în detaliu: structura familiei, rolurile sexelor, moștenirea, regulile de mahram, legile căsătoriei și ale divorțului, reconcilierea și chestiunile financiare. Coranul și tradiția Profetului evidențiază legătura dintre dreptate și pietate, socoteala în fața lui Allah, și semnificația luării măsurilor preventive pentru a evita nedreptatea și asuprirea.

Coranul recunoaște că, istoric vorbind, în multe societăți bărbații aveau putere asupra femeilor. În societatea preislamică din Arabia, de exemplu, multe femei aveau sau nu foarte puține bunuri, statut, și/ sau drepturi. Prin urmare, bărbații (soți, tați, frați sau tutori) au fost avertizați să nu le facă rău femeilor sau să profite de ele în vreun fel atât în Coran cât și în tradiția Profetului. În momente de conflict sau dezacord, li s-a repetat mereu să fie conștienți de Allah în luarea deciziilor și alegeri.[4] Aceste aduceri aminte evidențiază relația de ierarhie dintre fiecare individ și Allah, care ajută la îndrumarea fiecărei relații omenești.[5]

Din păcate, multe societăți care sunt predominant musulmane au valori culturale care se contrazic cu această înțelegere a egalității. În unele culturi, femeile au o poziție inferioară evidențiată de drepturile legale limitate sau participarea limitată în societate. Pe de altă parte, occidentalii pot vedea poziția femeilor din alte țări ca inferioară doar pentru că este diferită față de poziția femeilor din societățile occidentale. De exemplu, femeile musulmane pot alege să nu lucreze în afara casei în anumite societăți musulmane. Asta din cauză că adesea ea nu are nevoie să lucreze și deoarece este obligația morală și socială a soțului să o întrețină. Prin a nu lucra, ea poate profita de dreptul său de a fi întreținută și să se dedice mai mult și cu devotament îngrijirii copiilor săi sau prin contribuția la societate prin activități sociale. În acest caz, se poate să fie de fapt o poziție de onoare și respect de a nu lucra în afara casei, conștientizând că fiind mamă și gospodină sunt adevărate slujbe.[6]

 

 

[1]„ Bărbații sunt proteguitori ai muierilor, datorită calităților deosebite cu care i-a dăruit Allah și datorită cheltuielilor pe care le fac din bunurile lor”. (An-Nisa: 34).

[2] Vezi Salma Abugideiri și Zainab Alwani, Ce Spune Islamul despre Violența Domestică: Un Ghid de Ajutorare al Familiilor Musulmane; (FAITH 2003).

[3] Idem.

[4] Vezi Surat At-Talaq 1-12 pentru detalii referitoare la separare, divorț, reconciliere, pedeapsă pentru răufăcători și răsplată pentru cei care respectă legile lui Allah.

[5] Idem  21.

[6] Idem 24.

 

 

Text preluat din cartea Femeia musulmana, editata si publicata de Asociatia Surori Musulmane.Source Link

Views: 1

Onoarea umană – partea 1

Onoarea umană – partea 1

 

Atât islamul, cât şi celelalte religii, se bazează pe valoarea omului şi onoarea cu care Dumnezeu l-a înzestrat pe acesta, sub o formă cât se poate de clară şi convingătoare, aşa cum Însuși Allah ne transmite prin intermediul sfântului Coran : “Noi l-am înnobilat pe fiul lui Adam, şi l-am pus pe El pe pământ şi în ceruri, şi i-am dăruit acestuia din alimente tot ce dorește”, şi nu spune Allah că i-a înnobilat pe bărbați sau femei, pe bogați sau săraci, pe cel alb, fără de cel negru, şi pe cel liber, fără de cel ce este sclav, ci pe “fiii lui Adam”, pe toți oamenii, pe toți cei care dețin această caracteristică umană, şi acest lucru este considerat a fi cercul comun al întregii specii umane.

În urmă cu mai bine de 1400 de ani, atunci când s-a pogorât Nobilul Coran, deşi cuvântul acestuia reprezenta o curiozitate, încetul cu încetul el a reușit să stabilească bazele unei civilizații umane. Până la acel moment, demnitatea umană nu era clar definită şi nu era a celor care dețineau un rang social mai înalt decât ceilalți, nu era a femeilor sau bărbaților, adevărata onoare şi semnificația acesteia nu era pe deplin cunoscută, dar când versetul coranic a fost pogorât, toate aceste incertitudini au luat sfârsit.

2018 01 02 Isalamic Architecture A Onoarea umană - partea 1Demnitatea umană despre care vorbește islamul nu a fost cunoscută în religiile de dinainte, cel mai probabil , despre onoarea umană a început să se vorbească abia acum 100 de ani, pe când în islam, Nobilul Coran a vorbit despre demnitatea umană în urmă cu peste 1400 de ani, iar aceasta reprezenta încă de pe atunci una din bazele islamului în care trebuie să creadă orice credincios.

Onoarea umană – partea 1

Creștinismul nu consideră onoarea umană ca o bază a credinței, aceasta fiind interpretată sub o cu totul altă formă – chiar contradictorie islamului putem spune, şi anume că la baza omenirii se află o greșeală, că omul a fost trimis pe pământ din cauza unui păcat şi drept urmare, acest om trebuie să se curețe continuu la biserică, iar când se naște un copil, primul lucru pe care trebuie să îl facă un creștin pentru a curăța acea “greșeală, păcat”, este spălarea rituală denumită şi “botez”, prin îndeplinirea căreia acesta se consideră curățat de acel păcat, astfel că toate acele chinuri prin care a trecut Isus, Pacea fie asupra lui!, înainte de a fi ridicat în ceruri, au fost interpretate sub această formă de sacrificiu pentru şi în numele omenirii. Această onoare umană nu a fost o înzestrare a omenirii doar pentru o națiune anume, aşa cum consideră unele popoare, demnitatea umană nu este ceva care să fie susținută doar de un popor anume, dimpotrivă, islamul a venit şi a spus că onoarea umană este dată şi împărțită egal pentru toţi oamenii, şi acest lucru ar trebui să constituie baza tuturor ideologiilor, mai ales în acest secol în care există o adevărată problemă în înțelegerea acestui lucru.

Naif Orban, specializat şi în neurochirurgie, filosofie, psihologie, scria intr-un studiu:  Oamenii au nevoie de libertate sau de onoare? Gândirea occidentala pune accent pe faptul ca oamenii trebuie să aibă libertate de alegere. Aceste libertăți pe care le întâlnim în ziua de azi, nu duc către libertatea de alegere, ci duc către onoarea omului.

Haideti sa ne gandim putin! De cele mai multe ori, libertatea nu este un motiv de a face egalitate între oameni, nu se poate obține o egalitate pentru toți oamenii. Putem observa acest lucru în jurul metropolelor super dezvoltate, unde întâlnim cartiere foarte slab dezvoltate, cu oameni săraci, astfel că democrația nu a făcut decât ca aceste minorități să rămână conduse de către majorități, deși ambele au drepturi şi obligații în egală măsură. Așadar, această onoare cu care a venit islamul, are o relevanță deosebită pe care o întâlnim descrisă în Coran de foarte multe ori, de exemplu, în capitolul Al Baqara, versetul 30:

Şi când Stăpânul tău le-a zis îngerilor: „Voi să pun pe pământ un înlocuitor [khalifa]”, i-au răspuns: „Să pui pe cineva care să facă stricăciune pe el şi să pricinuiască vărsare de sânge, când noi ție îți aducem slavă şi pe Tine Te venerăm cu sfințenie ?”. Şi a zis: „Eu ştiu ceea ce voi nu ştiți”.

Dumnezeu a pus oamenii urmaşi ai Săi pe pământ, i-a acordat acest statut deosebit, această onoare, nu l-a făcut să fie un om josnic şi păcătos, un om care trebuie tot timpul să “încerce” a scăpa de păcate, dimpotrivă, i-a oferit posibilitatea de a a-L adora pe El, de a construi binele, şi aceasta este valoarea sa pe pământ (egalitatea, dreptatea, libertatea şi toate celelalte lucruri onorabile care fac parte din etică). Omul a fost trimis pe pământ pentru a scoate la iveală dreptatea lui Allah şi adevăratele frumuseți ale lui Allah.Source Link

Views: 1

Ce înseamnă Al-Halim? – partea întâi

 

In privinta evidentierii semnificatiei de “Al-Halim”

Am vazut ca, asa cum au spus unii dintre invatatii in islam “al-Halim” , este Cel care manifesta absolvirea de pedeapsa si iertarea, desi El este capabil de a-i pedepsi pentru pacatele lor, iar blandetea Sa se asociaza cu puterea de a actiona.
Sa ne oprim acum asupra a ceea ce are in vedere marimea/vastitatea/intinderea rabdarii / indulgentei / blandetei lui Allah
Si daca n-ar exista blandetea si iertarea si ingaduinta lui Allah asupra tuturor vietatilor de pe fata pamantului, spune Allah:

Allah Cel BlandIar dacã Allah i-ar pedepsi pe oameni pentru ceea ce au dobândit, n-ar mai lãsa pe fata lui [a pãmântului] nici o vietate. Însã El îi pãsuieste pânã la un termen hotãrât si când va sosi termenul lor, atunci Allah va fi cu robii Sãi Binevãzãtor [Basir]. (Fatir 35:45)

Si, de asemenea, a spus:

Domnul tãu este Iertãtor [Al-Ghafur] si Dãtãtor de Îndurare. De ar voi El sã-i piardã pentru ceea ce ei au agonisit, le-ar grãbi lor osânda, însã ei au un soroc si nu vor afla adãpost de el. (Al-Kahf 18:58)

Si ajung nedreptatile si pacatele celor care ii fac asociati lui Allah si ale necredinciosilor pana acolo incat cu adevarat se impune pentru ei pedeapsa, insa Allah Cel Bland Preaslavitul arata fata de ei indulgenta si blandete si absolvire pana la un timp stabilit, si spune Allah:

Ei îti cer sã grãbesti osânda. si de n-ar fi un termen hotãrât, le-ar veni pedeapsa! si fãrã îndoialã cã ea va veni peste ei, pe neasteptate, fãrã ca ei sã simtã. (Al-Ankabut 29:53)

Si a spus, de asemenea:

Ei zic: “Doamne, grãbeste-ne nouã pedeapsa noastrã, înainte de Ziua Judecãtii!” (Sad 38:16)

Si, asa cum aminteam deja, se face vizibila blandetea lui Allah prin rabdarea Sa in ceea ce ii priveste pe cei care ii fac asociati, si pe necredinciosi, si pe cei care pacatuiesc – si ii vezi pe cei rataciti lund alti dumnezei in afara lui Allah si il nedreptatesc pe Allah si pe profetul Sau (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si fac armate pentru a razboi mesagerul islamului si pe cei care il urmeaza, si, in pofida capacitatii Sale de a-i nimici si a-i distruge, Il gasesti pe Allah, Preaslavitul si Preainaltul, avand grija de ei, si iertandu-i si, mai mult, ii indestuleaza cu cele necesare traiului si le da lor hrana lor si le da lor sa bea si pogoara asupra lor Cartile sale cele sfinte pentru a-i calauzi, si le da lor cele de trebuinta si asteapta ca ei sa se intoarca la El, Preaslavitul si Preainaltul cu cainta si sa vina la credinta si islam, subhan Allah (slava lui Allah)!

Si a spus Ibn al-Qaiym: Si El este Cel Bland si nu se grabeste in privinta supusului Sau cu pedeapsa, (tocmai) pentru (a-i da ocazia) de a se intoarce la El cu cainta.
Si a spus Ibn Kathir: „Al-Halim Al-Ghafuur” – Cel Bland si Atoateiertator, adica: (El) ii vede pe supusii Sai in timp ce ei sunt necredinciosi in privinta Sa si pacatuiesc, si El oranduieste si intarzie si asteapta si amana si nu se grabeste si iarta si ii acopera pe ei.” Subhan Allah – slava lui Allah!
Si a relatat Abu Musaa Al-Ash’ariy cum ca profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Nu exista vreunul / sau / nu exista ceva mai rabdator la insultele care i se aduc decat Allah; ii atribuie ei Lui un copil (adica pacatuind prin aceasta intr-o forma extrem de grava fata de Allah, Unicul, care nu naste si nu este nascut si nu are
pe nimeni egal), iar El, cu adevarat ii insanatoseste si ii indestuleaza.” (consemnat de Bukhari)

Si oamenii, insa, n-ar trebui sa se complaca in blandetea si indulgent lui Allah si sa aiba teama de furia Celui Rabdator si Bland Pentru ca daca Cel Bland Preaslavitul si Preainaltul fie El s-a maniat, nu ii sta nimic in cale, iar mania Celui Bland si Rabdator (Al-Halim) este crunta, si, cu adevarat, ne-a instiintat Domnul nostru asupra a ceea ce a facut cu necredinciosii si cu cei nedrepti din popoarele de demult.

Si când Ne-au maniat pe Noi, Ne-am rãzbunat Noi pe ei si i-am înecat pe toti. (Az-Zukhruf 43:55)

Asemenea neamului lui Faraon si celor de dinaintea lui, care au tãgãduit semnele Noastre. Dar Allah i-a nimicit pentru pãcatele lor si Allah este aspru în pedeapsã. (Aal-‘Imran 3:11)

Si Neamurile ’Ad si Thamud si pe oamenii din Ar-Rass si multe alte neamuri între acestea!…

La toti le-am dat noi pilde si pe toti i-am nimicit cu desãvârsire!…  Au trecut ei pe lângã cetatea peste care a cãzut ploaia nenorocirii. Oare nu au vãzut-o ei? Însã ei nu nãdãjduiesc în Înviere. (Al-Furqan 25:38-40)

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 1