Tag: femeie

CONCEPŢII GREŞITE INFIRMATE – 2

    Moştenirea Diferenţa dintre bărbat şi femeie în ce priveşte părţile lor de moştenire este stabilită de către Allah astfel: „Allah vă porunceşte în privinţa [moştenirii] copiilor voştri: un fiu are [o parte] cu partea a două fiice.” (An-Nisaa’ 4: 11) şi se datorează în mod clar diferenţelor dintre datoriile şi cheltuielile la care […]

 

 

Moştenirea

femeie musulmanaDiferenţa dintre bărbat şi femeie în ce priveşte părţile lor de moştenire este stabilită de către Allah astfel:
„Allah vă porunceşte în privinţa [moştenirii] copiilor voştri: un fiu are [o parte] cu partea a două fiice.” (An-Nisaa’ 4: 11)
şi se datorează în mod clar diferenţelor dintre datoriile şi cheltuielile la care fiecare trebuie să facă faţă conform învăţăturilor islamice.
De exemplu, dacă un bărbat care are un fiu şi o fiică moare, fiul se căsătoreşte şi plăteşte dota (zestrea) miresei şi imediat ce se mută împreună trebuie să asigure şi să plătească integral cheltuielile lor. Pe de altă parte, când sora lui se mărită, ea primeşte dota de la mire şi, atunci când locuiesc împreună, soţul ei are grijă de ea fără ca ea să plătească vreun ban, chiar dacă este una dintre cele mai bogate persoane. Săracă sau bogată, cheltuielile ei de trai sunt estimate în funcţie de înzestrarea financiară a soţului său. Qur’anul spune astfel:
„Cel care este înstărit să cheltuiască după averea sa.” (At-Talaq 65: 7).
Pentru a simplifica problema, dacă tatăl lasă o avere de 150.000 de dolari, fiul va lua 100.000, iar fiica va lua 50.000 de dolari. Apoi fiul plăteşte dota soţiei (zestrea), îi dăruieşte cadouri miresei şi mobilează un apartament care poate costa cel puţin 25.000 de dolari. Dacă fiica se căsătoreşte, are banii de nuntă şi cadourile; atunci va lua încă 25.000 de dolari. Astfel vor avea în mod egal.
Dar aceasta nu este tot; îndatoririle şi cheltuielile bărbatului cresc atunci când trebuie să aibă grijă din punct de vedere financiar de copii, în anumite cazuri, de părinţii lui care îmbătrânesc, de fraţii şi surorile lui, dacă nu au niciun venit sau pe cineva care să aibă grijă de ei, şi de alte rude care se află în circumstanţe asemănătoare – toate conform învăţăturilor islamice şi în anumite condiţii. Însă femeia nu este obligată din perspectiva legislaţiei islamice să ofere ajutor; ea poate face aceasta doar din proprie iniţiativă, la liberă alegere.
Aşadar nu există absolut nicio diferenţă. Uneori, partea femeii din moştenire este aceeaşi cu a bărbatului. De exemplu, când cei doi părinţi îi moştenesc pe copiii lor; Qur’anul ne spune că:
„… Cât despre părinţii lui, primeşte fiecare dintre ei a şasea parte din ceea ce a lăsat [defunctul], dacă el are un copil.” (An-Nisaa’ 4: 11).
Motivul în acest caz este că nevoile părinţilor sunt deseori similare. Pentru fraţi sau surori vitrege ce moştenesc de la un frate care nu are părinţi sau copii, Qur’anul stabileşte că:
„Dacă un bărbat sau o femeie moare fără a avea niciun moştenitor direct, dar are un frate sau o soră, fiecăruia dintre cei doi le revine a şasea parte. Dacă ei însă sunt mai mulţi de-atât, atunci ei toţi sunt părtaşi la o treime…” (An-Nisaa’ 4: 12).
Astfel, sora din partea mamei primeşte o şesime, parte ce este egală cu a fratelui din partea mamei. Dacă sunt mai mult de doi fraţi vitregi, ei moştenesc o treime pe care o vor împărţi în mod egal. Toate acestea confirmă că egalitatea în moştenire există în multe cazuri, cunoscute foarte bine de juriştii şi experţii din acest domeniu.
Mai mult, sunt cazuri în care femeia ia o parte mai mare decât a bărbatului. De exemplu: dacă o femeie moare lăsând în urma ei un soţ, o mamă, doi fraţi şi o soră din partea mamei ei, sora va primi o şesime şi doar o şesime va fi dată celor doi fraţi. De asemenea, dacă o femeie moare, lăsând în urmă un soţ, o soră din aceiaşi părinţi şi doi fraţi din partea tatălui, soţul primeşte o jumătate din moştenire, iar sora cealaltă jumătate, pe când fraţii vitregi nu primesc nimic, întrucât sunt doar rude. Dar dacă este vorba de o soră vitregă, aceasta va primi o şesime pentru întreţinere.
Încă un caz în care femeia primeşte mai mult decât bărbatul, conform interpretării lui Ibn ‘Abbas a versetului:
„Dacă însă nu are copil şi-l moştenesc părinţii lui, atunci mama sa are dreptul la o treime…” (An-Nisaa’ 4: 11).
Pentru Ibn ‘Abbas, aceasta înseamnă că dacă o femeie moare, lăsând un soţ şi pe cei doi părinţi ai ei, soţului i se cuvine o jumătate, mamei o treime, iar tatălui o şesime. Ibn Hazim le relatează această specificare lui Ibn ‘Abbas prin Abdul-Taziq, lui ‘Ali Ibn Abi Talib prin Abi Uwana şi lui Mu’az Ibn Gebel care erau companioni ai Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), cunoscuţi ca experţi în chestiuni de acest gen. Ibn Hazim îi relatează, de asemenea, lui Şuraih şi lui Dawud Al-Zahiry, în mijlocul juriştilor, şi citează axioma companionului Ibn Mas’ud pe această chestiune: „Lui Allah nu îi va plăcea să vadă că îl prefer pe tată în faţa mamei.” Alte persoane importante care au fost de acord sunt companioni precum ‘Omar, ‘Osman şi Zeid Ibn Sabit. Dintre adepţii lor sunt Al-Hasan, Ibn Sirin şi Al-Nakh’i. Printre jurişti se numără Abu Hanifah, Malik şi Aş-Şafi’yi – fie ca Allah să fie mulţumit de ei!

 

Source Link

Views: 4

FECIOARA MARIA – MODEL DE URMAT PENTRU MUSULMANI

 FECIOARA MARIA – MODEL DE URMAT PENTRU MUSULMANI   Qur’anul a fost revelat pentru a învăţa oamenii cum să facă faţă tuturor situaţiilor pe care le-ar putea întâmpina în această lume, iar tradiţia Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) arată cum să fie aplicate învăţăturile Qur’anice în viaţa de zi cu […]

rugaciune FECIOARA MARIA – MODEL DE URMAT PENTRU MUSULMANI FECIOARA MARIA – MODEL DE URMAT PENTRU MUSULMANI

 

Qur’anul a fost revelat pentru a învăţa oamenii cum să facă faţă tuturor situaţiilor pe care le-ar putea întâmpina în această lume, iar tradiţia Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) arată cum să fie aplicate învăţăturile Qur’anice în viaţa de zi cu zi. Prin versetele din Qur’an musulmanilor li se reaminteşte că oamenii prezentaţi în această Carte le oferă un exemplu bun şi o călăuzire dreaptă.

Dintre aceşti musulmani sinceri se distinge Maria, una dintre femeile menţionate în Qur’an pentru caracterul lor exemplar:

„Şi Allah a dat-o drept pildă pentru aceia care cred pe muierea lui Faraon, care a zis: «Doamne, durează-mi mie o casă lângă Tine în Rai şi mântuieşte-mă pe mine de neamul de nelegiuiţi!» Şi [la fel şi] pe Maria, fiica lui ‘Imran, care a rămas neprihănită şi am suflat în ea din Duhul Nostru. Şi ea a crezut în cuvintele Domnului ei şi în scripturile Sale şi a fost ea dintre cei supuşi cu statornicie.“ (Surat At-Tahrim 66: 11-12).

Aşadar, fiecare credincios este responsabil să studieze şi să încerce să-şi însuşească caracterul exemplar al Mariei, descris cu cea mai mare acurateţe în Qur’an.

Pentru musulmani, prin modelul Mariei, Dumnezeu prezintă caracterul ideal al femeii musulmane. Acest caracter este complet diferit de caracterul obişnuit al femeilor din societăţile din zilele noastre; acesta din urmă este modelat, în general, conform standardelor sociale aflate încă în vigoare, moştenite de la strămoşi. În acest orizont social se aşteaptă ca bărbaţii şi femeile să se conformeze unor trăsături caracteriale foarte diferite, dat fiind că idealurile, viziunea asupra lumii, modul de viaţă şi perceperea evenimentelor de către bărbaţi se presupun a fi diferite de cele ale femeilor.

Totuşi, conform Qur’anului, bărbaţii şi femeile au aceleaşi responsabilităţi şi acelaşi caracter; se face referire la un caracter musulman ideal. Caracterul fiecărei persoane, bărbat sau femeie, nu este determinat în funcţie de valorile societăţii respective sau de perpetuarea tradiţiilor, ci doar prin raportare la caracterul ideal musulman. Orice femeie care îmbrăţişează acest caracter îşi va forma cea mai puternică şi fermă personalitate posibilă. Iar prin aplicarea efectivă a acestui model în viaţa sa, ea va câştiga mulţumirea şi dragostea lui Dumnezeu în loc să depună eforturi pentru a obţine recunoaşterea statutului sau a superiorităţii sale ca individ în cadrul societăţii.

Qur’anul vorbește despre caracterul Mariei, pe care Dumnezeu a ridicat-o deasupra tuturor femeilor, definind astfel caracterul ideal al femeii musulmane. Superioritatea fiinţei umane se stabileşte numai în funcţie de credinţa, frica şi respectul faţă de Dumnezeu şi de caracterul elevat al persoanei respective, iar fiecare bărbat sau femeie care face fapte bune va fi răsplătit(ă) cu dreptate prin mulţumirea şi Îndurarea lui Dumnezeu asupra sa şi cu Paradisul, aşa cum se precizează în versetul următor:

„Oricine face fapte bune, bărbat sau femeie − credincios fiind − aceia vor intra în Rai şi nu vor fi nedreptăţiţi nici cât un punct.“ (Surat An-Nisaa’ 4: 124).

 

Source Link

Views: 1

Femeia și tradiția profetică

  Muhammad Ali Al-Hashimi   Femeile musulmane nu se limitează numai la cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii; ele împlinesc de asemenea şi acele rugăciunii sunna pe care Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – obişnuia să le facă în mod obişnuit şi fac cât mai multe rugăciuni opţionale (nafl), atâtea cât le permite […]

 

Muhammad Ali Al-Hashimi

 

sunrise-morning-mistFemeile musulmane nu se limitează numai la cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii; ele împlinesc de asemenea şi acele rugăciunii sunna pe care Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – obişnuia să le facă în mod obişnuit şi fac cât mai multe rugăciuni opţionale (nafl), atâtea cât le permite timpul şi puterea. Aceste rugăciuni includ şi rugăciunea opţională de dimineaţă (salat ad-duha), rugăciunile sunna care urmează după rugăciunea de seara (magreb) şi rugăciunile împlinite în timpul nopţii.

Rugăciunile opţionale îl aduc pe om mai aproape de Allah, prin ele acesta câştigă iubirea şi mulţumirea Sa şi îl fac unul  dintre robii Săi biruitori, supuşi şi drepţi. Nu există indiciu mai clar referitor la starea măreaţă obţinută de credinciosul care se apropie de Allah prin faptele împlinite în plus decât acest hadis qudsi (relatare sfântă): „Robul meu continuă să se apropie de Mine cu fapte împlinite în plus pentru ca Eu să îl iubesc. Când Eu îl iubesc, Eu sunt auzul lui cu care aude, vederea lui cu care vede, mâna lui cu care loveşte şi piciorul lui cu care merge. Şi  de Mi-ar cere (ceva), cu siguranţă I-l voi da şi de mi-ar cere adăpost, cu siguranţă I-l voi oferi.”

Datorită iubirii lui Allah pentru robul Său, acea persoană  va fi iubită de locuitorii cerului şi ai pământului, aşa cum se  spune într-o relatare făcută de Abu Huraira – Pacea fie asupra sa! –, în care Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l  miluiască! – a zis: „Când Allah îl iubeşte pe unul dintre robii Săi, îl cheamă pe Gavriil (Jibril) şi spune: «Îl iubesc pe cutare;  iubeşte-l şi tu.» Atunci Gavriil îl va iubi şi va spune locuitorilor cerurilor: «Allah îl iubeşte pe cutare; iubiţi-l şi voi.» Şi astfel îl vor iubi şi locuitorii cerurilor (îngerii) şi el va fi cinstit pe pământ.

Dacă Allah nu-l iubeşte pe unul dintre robii Săi, îl cheamă pe Gavriil şi spune: «Nu-l iubesc pe cutare; nu-l iubi nici tu.» Atunci  Gavriil nu-l va iubi şi va spune locuitorilor cerurilor: «Allah nu-l  iubeşte pe cutare; nu-l iubiţi nici voi.» Atunci locuitorii cerurilor  nu-l vor iubi şi de asemenea el nu va fi iubit nici de locuitorii  pământului.”

Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – obişnuia să se roage atât de mult pe timpul nopţii, încât picioarele i se umflau. A’işa – Pacea fie asupra sa! – l-a întrebat:  „De ce faci asta, Trimis al lui Allah, de vreme ce Allah ţi-a iertat toate păcatele din trecut şi pe cele ce vor să vină?” El a răspuns: „N-ar trebui oare să fiu un rob recunoscător?”

Zainab, soţia Profetului, obişnuia să împlinească rugăciuni opţionale (nafl) şi le prelungea foarte mult. Ea a legat o funie între două coloane (în moschee), pentru ca ori de câte ori se simţea obosită şi extenuată să se poată sprijini de ea şi să-şi  recapete energia. Trimisul lui Allah a intrat în moschee, a văzut  funia şi a întrebat: „Ce este aceasta?” Oamenii i-au spus:  „Aparţine lui Zainab; ea se roagă şi când se simte obosită se  sprijină de ea.” El a zis: „Dezlegaţi-o! Fiecare dintre voi să se roage atât cât are putere, iar dacă oboseşte, poate să se aşeze  (sau lăsaţi-l să se aşeze).”

O femeie din neamul Asad, al cărei nume era Al-Haula  bint Tuwait, obişnuia să se roage întreaga noapte şi să nu  doarmă deloc. Într-o zi a trecut pe la A’işa, când era şi Profetul  – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – acolo. A’işa i-a spus: „Ea este Al-Haula bint Tuwait. Se spune că nu doarme  niciodată în timpul nopţii.” Trimisul lui Allah – Allah să-l  binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: „Nu doarme niciodată  noaptea! Pe Allah, faceţi doar atât cât puteţi, căci Allah nu  oboseşte niciodată, în schimb voi, da.”

Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – i-a  încurajat pe bărbaţii şi femeile musulmane să înfăptuiască mai  multe fapte în plus (nafl), dar în acelaşi timp să păstreze un  echilibru în actele lor de slăvire şi să nu iubească exagerarea. El  a dorit ca musulmanul să aibă o personalitate echilibrată, pentru  ca slăvirea pe care o aduce să fie entuziastă, dar consecventă, şi să nu fie atât de împovărătoare încât oamenii să nu fie  capabili să o înfăptuiască. Ne-a învăţat de asemenea că fapta  cea mai iubită de Allah este aceea care este împlinită neîncetat,  chiar dacă este nesemnificativă, aşa cum se spune în hadis-ul  în care A’işa – Pacea fie asupra sa! – a spus: „Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: «Cea mai  iubită faptă de Allah este aceea care este împlinită neîncetat,  chiar dacă este nesemnificativă.» Dacă A’işa începea să facă  un lucru, ea rămânea credincioasă acestui lucru.”

Această atitudine de a păstra obiceiul de-a împlini fapte  bune nu se limita doar la A’işa; aceasta era atitudinea tuturor  membrilor familiei Profetului şi a celor care îi erau cei mai apropiaţi şi mai dragi lui. Vedem acest lucru în hadis-ul relatat  de Muslim de la A’işa: „Trimisul lui Allah avea un şervet pe care  îl folosea pentru a face un compartiment în care să se roage pe  timpul nopţii şi oamenii începeau să se roage cu el; obişnuia să  împartă şervetul pe timpul zilei. Oamenii s-au adunat în jurul lui într-o noapte. Atunci el a zis: «O, neam al meu, împliniţi numai fapte pe care le puteţi face, pentru că Allah nu oboseşte, pe  când voi veţi obosi. Cele mai iubite fapte de Allah sunt cele ce sunt împlinite neîncetat, chiar dacă sunt nesemnificative.» Şi în  familia lui Muhammed – Allah să-l binecuvânteze şi să-l  miluiască! – exista obiceiul ca atunci când se împlinea o faptă,  să se împlinească neîncetat.”

 

sursa: islam.ro

 

Source Link

Views: 1