Egalitate, nu identitate

Khurram Murad   Egalitatea reprezintă unul dintre acele idealuri umane care, de obicei, se sustrage oricărei definiţii. Transpunerea sa în roluri, reguli şi norme a fost întotdeauna una subiectivă. Din nefericire, acest concept este folosit de către feminiştii moderni  ca slogan în cadrul campaniilor de anulare a tuturor diferenţelor de rol. De asemenea, egalitatea este […]

Khurram Murad

 

image-equalityEgalitatea reprezintă unul dintre acele idealuri umane care, de obicei, se sustrage oricărei definiţii. Transpunerea sa în roluri, reguli şi norme a fost întotdeauna una subiectivă. Din nefericire, acest concept este folosit de către feminiştii moderni  ca slogan în cadrul campaniilor de anulare a tuturor diferenţelor de rol. De asemenea, egalitatea este folosită ca un paravan de fum din spatele căruia sunt lansate atacuri împotriva Şariei, din cauza diferitelor ei prevederi privind femeile.

Nu există nicio îndoială că egalitatea reprezintă o necesitate profundă şi un ideal uman veritabil. Însă la fel de adevărat este că egalitatea de roluri nu înseamnă în mod necesar identitate de roluri. Dacă egalitatea este confundată cu identitatea, singura concluzie posibilă este: „O societate în care cu adevărat cele două sexe sunt egale este inimaginabilă“. A elimina diferenţierea rolurilor nu poate genera decât consecinţe catastrofice, aşa cum am specificat mai sus, în ceea ce priveşte societatea în genere şi fenomenele intercorelate de moralitate sexuală, familie, reproducere, creştere a copiilor, dezvoltare a personalităţii, fapt care se poate constata deja cu claritate în Occident. Chiar şi un aspect aparent minor, cum ar fi răspândirea metodelor anticoncepţionale, a devenit un instrument important în promovarea sexului extramarital, în modificarea valorilor sexuale, în tulburarea rolurilor, destrămarea familiei, devalorizarea creşterii copiilor şi a vieţii casnice. S-a realizat într-adevăr controlul populaţiei, însă a apărut un mare semn de întrebare referitor la destinul final al rasei umane.

Islamul recunoaşte diferenţele evidente dintre bărbat şi  femeie şi le modelează rolurile sociale aferente în consecinţă, dar subliniază la fel de mult identitatea de esenţă a naturii lor de fiinţe umane şi dreptul de a avea şanse egale la împlinire personală prin rolurile lor din această lume şi, finalmente, mult  mai important, declară egalitatea lor în Faţa lui Allah în Viaţa  de Apoi. Conform Şariei, bărbatul şi femeia sunt egali în  calitate de fiinţe umane şi au un număr egal de îndatoriri şi drepturi reciproce. Familia, ca şi unitate, are drept conducător  bărbatul, pentru că nicio instituţie nu poate supravieţui fără un  lider, dar sub nicio formă acest fapt nu denotă că femeia este  inferioară bărbatului. Ea nici măcar nu e obligată să preia  numele soţului şi să renunţe la propria sa identitate după  căsătorie. Partea sa de moştenire reprezintă o jumătate din  partea bărbatului, dar ea nu este obligată să contribuie absolut  deloc la întreţinerea familiei.

Multe prevederi specifice ale Şariei referitoare la  drepturile şi obligaţiile femeilor, conduita şi comportamentul  lor, veşmântul şi separarea lor, la legile privind căsătoria şi  divorţul şi lucrul în afara casei pot fi înţelese mai bine în  această lumină. Dar, la fel de important este să ţinem minte că multe din practicile predominante din societatea musulmană de  astăzi, care au ajuns să fie la modă ca rezultat al secolelor de  decadenţă şi stagnare, precum şi al influenţelor ne-islamice, nu  ar trebui să fie folosite pentru a înţelege şi judeca Islamul.

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Soucre Link

FECIOARA MARIA – MODEL DE URMAT PENTRU MUSULMANI

 FECIOARA MARIA – MODEL DE URMAT PENTRU MUSULMANI   Qur’anul a fost revelat pentru a învăţa oamenii cum să facă faţă tuturor situaţiilor pe care le-ar putea întâmpina în această lume, iar tradiţia Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) arată cum să fie aplicate învăţăturile Qur’anice în viaţa de zi cu […]

 FECIOARA MARIA – MODEL DE URMAT PENTRU MUSULMANI

 

Qur’anul a fost revelat pentru a învăţa oamenii cum să facă faţă tuturor situaţiilor pe care le-ar putea întâmpina în această lume, iar tradiţia Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) arată cum să fie aplicate învăţăturile Qur’anice în viaţa de zi cu zi. Prin versetele din Qur’an musulmanilor li se reaminteşte că oamenii prezentaţi în această Carte le oferă un exemplu bun şi o călăuzire dreaptă.

Dintre aceşti musulmani sinceri se distinge Maria, una dintre femeile menţionate în Qur’an pentru caracterul lor exemplar:

„Şi Allah a dat-o drept pildă pentru aceia care cred pe muierea lui Faraon, care a zis: «Doamne, durează-mi mie o casă lângă Tine în Rai şi mântuieşte-mă pe mine de neamul de nelegiuiţi!» Şi [la fel şi] pe Maria, fiica lui Imran, care a rămas neprihănită şi am suflat în ea din Duhul Nostru. Şi ea a crezut în cuvintele Domnului ei şi în scripturile Sale şi a fost ea dintre cei supuşi cu statornicie.“ (Surat At-Tahrim 66: 11-12).

Aşadar, fiecare credincios este responsabil să studieze şi să încerce să-şi însuşească caracterul exemplar al Mariei, descris cu cea mai mare acurateţe în Qur’an.

Pentru musulmani, prin modelul Mariei, Dumnezeu prezintă caracterul ideal al femeii musulmane. Acest caracter este complet diferit de caracterul obişnuit al femeilor din societăţile din zilele noastre; acesta din urmă este modelat, în general, conform standardelor sociale aflate încă în vigoare, moştenite de la strămoşi. În acest orizont social se aşteaptă ca bărbaţii şi femeile să se conformeze unor trăsături caracteriale foarte diferite, dat fiind că idealurile, viziunea asupra lumii, modul de viaţă şi perceperea evenimentelor de către bărbaţi se presupun a fi diferite de cele ale femeilor.

Totuşi, conform Qur’anului, bărbaţii şi femeile au aceleaşi responsabilităţi şi acelaşi caracter; se face referire la un caracter musulman ideal. Caracterul fiecărei persoane, bărbat sau femeie, nu este determinat în funcţie de valorile societăţii respective sau de perpetuarea tradiţiilor, ci doar prin raportare la caracterul ideal musulman. Orice femeie care îmbrăţişează acest caracter îşi va forma cea mai puternică şi fermă personalitate posibilă. Iar prin aplicarea efectivă a acestui model în viaţa sa, ea va câştiga mulţumirea şi dragostea lui Dumnezeu în loc să depună eforturi pentru a obţine recunoaşterea statutului sau a superiorităţii sale ca individ în cadrul societăţii.

Qur’anul vorbește despre caracterul Mariei, pe care Dumnezeu a ridicat-o deasupra tuturor femeilor, definind astfel caracterul ideal al femeii musulmane. Superioritatea fiinţei umane se stabileşte numai în funcţie de credinţa, frica şi respectul faţă de Dumnezeu şi de caracterul elevat al persoanei respective, iar fiecare bărbat sau femeie care face fapte bune va fi răsplătit(ă) cu dreptate prin mulţumirea şi Îndurarea lui Dumnezeu asupra sa şi cu Paradisul, aşa cum se precizează în versetul următor:

„Oricine face fapte bune, bărbat sau femeie − credincios fiind − aceia vor intra în Rai şi nu vor fi nedreptăţiţi nici cât un punct.“ (Surat An-Nisaa’ 4: 124).

 

Soucre Link

Zece trasaturi ale unui bun musulman

  Sheikh Abdulkhaliq Ash-Shareef   Credinta unui bun  musulman se va reflecta de asemenea in zece trasaturi la care el va munci constant. Acestea sunt urmatoarele: Corp puternic – qawwiyyun gismihi – cel cu corpul ingrijit si intarit este mai placut la Allah, pentru ca acela care isi ingrijeste corpul cu acest scop, va fi […]

 

Sheikh Abdulkhaliq Ash-Shareef

 

Credinta unui bun  musulman se va reflecta de asemenea in zece trasaturi la care el va munci constant. Acestea sunt urmatoarele:

  1. Corp puternic – qawwiyyun gismihi – cel cu corpul ingrijit si intarit este mai placut la Allah, pentru ca acela care isi ingrijeste corpul cu acest scop, va fi in stare sa tina postul asa cum trebuie, sa se treazasca si sa se rooage in toiul noptii stand in picioare, sa fie rezistent…  Mu’adh ibn Jabal avea 19 ani cand a invatat in doar o jumatate de luna limba ebraica – scrisul, cititul, vorbitul. In ceea ce priveste rija fata de corpul nostru, Omar (Allah sa fie multumit de el!) ii povatuia e musulmani sa ii invete pe copiii lor  inotul, aruncarea cu sageti si calaritul.
  2. Metin al-khuluq . De ce am spus metin al-khuluq si nu qawwiyyu-l khuluq? Pentru ca qawwiy al-khuluq face  ca acest caracter sa se deterioreze. Islamul este impartit in patru: aqidah/ dogma, akhlaq/bunul caracter, ‘ibadat/acte de adorare, mu’amalat/relatii interumane. Aqidah si akhlaq nu se schimba niciodata, de la Adam si pana la sfarsitul lumii vor ramane la fel… nu va exista vreo vreme in care minciuna  va fi permisa sau vreun alt asemenea exemplu…  Al-akhlaq este un sfert din aceasta religie. Khadijah r.a. cand a intrat la Profetul s.a.s. si el avea revelatii, el isi facea probleme de ce aveau sa spuna quraisitii. Insa ea l-a linistit amintindu-i de parerea meccanilor de atunci fata de el, spunandu-i ca ei aveau foarte mare incredere in el… Profetul era numt inainte de profetie As-Saadiqu-l Amiin. Cand el impreuna cu Abu Bakr au pornit spre Medina, Ali innoptase in patul profetului pentru ca trebuia sa inapoieze acele lucruri pe care nemusulmanii i le incredintasera. Caracterul musulmanului este un aspect foarte important din ceea ce il defineste si reprezinta oglindirea unei insemnate parti a credintei sale.-636-540
  3. Muththaqqaf al-fikr – un musulman trebuie sa aiba o gandire elevata, culta. Cunoasterea este o obligatie a fiecaruia dintre musulmani, indiferent de sex si de varsta. Musulmanii trebuie sa isi educe copiii in acest spirit, sa ii ajute sa cunoasca istoria, stiintele exacte, limbile straine, dar si stiintele islamice, astfel incat sa cladeasca in acei copii personalitati puternice cu o cultura solida, dar si cu o identitate islamica profunda.
  4. Qaadiran ala kezbi rizqih – Al Jannah/Paradisul are nevoie de cei care lucreaza si muncesc, care depun eforturi pe aceasta cale, nu de cei care asteapta aceasta rasplata fara sa trudeasca in acest scop. Profetul s.a.s. a spus: „O, Khadijah, a trecut vremea somnului!” A venit timpul responsabilitatii! Toate cele trei caracteristici mentionate anterior presupun responsabilitate. Cel care detine un bun este responsabi de acel bun (Saahibul maal huwa saahibul mas’uliyyah). Daca cineva este capabil, insa sta lenes in patul lui, atunci cel care il ajuta cu bani, de fapt ii face un rau. Asadar, capacitatea de a isi castiga singur existenta este o necesitate la musulmani.
  5. Seliymun ‘aqidah – Un musulman trebuie sa indeplineasca conditia principala de credinta adevarata, credinta autentica in Allah, Cel Care este unul, Care nu are asociati, Creatorul, Care ne va trage la socoteala si ne va rasplati cu Raiul sau ne va pedepsi cu Iadul in Ziua de Apoi.
  6. Sahihul ‘ibadah – presupune implinirea actelor de credinta conform modelului nostru, Profetul Muhammed s.a.s.  Fara sa ne incredem in tot felul de amulete, de ochi albastri de sticla, in persoane care pretind a fi mai alese decat altele sau in alte forme de superstitie.
  7. Mujahidan li nafsih – a fi luptator cu tine insuti presupune posturi voluntare, straduinta in a acumula stiinta cat mai multa, in a citi Coran in fiecare zi, in a ne disciplina nefs-ul.
  8. Munazzaman fiy shu’uunih – inseamna organizat in treburile sale. Omul bine organizat va fi si atent cu timpul sau, timpul sau liber va fi si o consecinta a unei bune organizari, dar, in felul acesta, va fi si de folos celorlalti.
  9. Hariysan ala waqtih (atent cu timpul sau)
  10. Naafi’an li ghayrihi (de folos celorlalti).

 

Sursa: Liga Islamica si Culturala din Romania

Soucre Link

Folosirea Coranului ca un ghid în exprimare

  În următorul verset din Coran: … Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ţi-am pogorât-o pentru ca tu să-i scoţi pe oameni din întuneric la lumină − cu voia Domnului lor − pe drumul Celui Puternic [şi] Vrednic de Laudă [Al-’Aziz, Al-Hamid]. (Ibrahim 14:1), Allah ne explică faptul că una dintre binecuvântările […]

 

În următorul verset din Coran:

Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ţi-am pogorât-o pentru ca tu să-i scoţi pe oameni din întuneric la lumină − cu voia Domnului lor − pe drumul Celui Puternic [şi] Vrednic de Laudă [Al-’Aziz, Al-Hamid]. (Ibrahim 14:1),

Allah ne explică faptul că una dintre binecuvântările revelaţiei Coranului este aceea de a le oferi oamenilor un statut superior, aşa cum reiese şi din acest verset: ,,scoţi pe oameni din întuneric la lumină.” Coranul s-a aflat sub protecţia lui Allah din momentul revelării sale până în prezent, el rămânând nemodificat. A fost trimis ca avertisment şi mustrare pentru oameni; pentru cei credincioşi este sursă de alinare, mântuire şi călăuzire. Cuvintele sale sunt nobile, făcând diferenţa dintre bine şi rău, călăuzindu-i pe oameni pe calea cea dreaptă. Cei care înţeleg înţelepciunea Coranului îl iau drept călăuzire. Pentru cei ce au acceptat versetele din Coran cu toată inima lor, moralitatea coranică se observă şi în cuvintele pe care ei le rostesc. În fiecare moment al vieţii lor, indiferent dacă exprimă o decizie sau oferă o interpretare, ei se călăuzesc în mod constant după Coran. De aceea orice cuvânt, decizie, sfat pe care îl oferă este în concordanţă cu textul Coranului. Conversaţia celor care au luat Coranul drept ghid se desfăşoară într-o manieră politicoasă, deoarece versetele Coranului desfiinţează orice logică greşită, aducând adevărul la lumină. Allah explică acestea:

Dimpotrivă, Noi lovim cu adevărul deşertăciunea şi o facem să dispară… (Al-Anbiyaa’ 21:18).

Conceptele morale enunţate în Coran reprezintă o alinare şi o binecuvântare pentru cei sinceri. Limbajul celor care vorbesc în conformitate cu învăţăturile Coranului este plin de înţelepciune. Cei care îi ascultă, cu intenţia de a profita de acest sfat sau pentru a distinge beneficiile şi înţelepciunea prezente în el, găsesc calea spre adevăr prin aceste conversaţii, cu voia lui Allah. Fiecare exemplu pe care îl aleg, fiecare punct de vedere asupra căruia atrag atenţia, fiecare detaliu asupra căruia insistă este eficient şi profund. Aceşti oameni îi încurajează pe cei cărora li se adresează să gândească drept, fără ascunzişuri. Deoarece limbajul lor este sincer, pornind din inimă şi aflat în slujba binelui şi a corectitudinii, capacitatea sa de influenţare este puternică. Cei care ascultă, dar nu sunt sinceri, nu doresc să vadă înţelepciunea şi adevărul din vorbele celor credincioşi, ci încearcă să le modifice prin calomnie. Incapabili să înţeleagă că înţelepciunea Coranului este ceea ce conferă mai multă putere limbajului credincioşilor, ei încearcă să îl explice prin presupuneri ridicole. De fapt, aceste efecte sunt determinate de credinţă şi sunt uşor de obţinut de către toţi cei care se conformează Coranului şi îi acceptă călăuzirea. Totuşi necredincioşii nu reuşesc să înţeleagă acest fapt. În Coran avem un număr important de exemple în acest sens. Astfel, confruntaţi cu onestitatea şi înţelepciunea profetului Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), necredincioşii şi politeştii au fost consternaţi. În scurt timp, un număr mare de oameni au fost mişcaţi de mesajul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar supunerea lor faţă de el a generat consternare în rândul necredincioşilor. Deoarece ei nu reuşeau să înţeleagă versetele Coranului sau, mai degrabă, pentru că refuzau să le accepte, au căutat să inventeze acuzaţii false la adresa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), i-au reproşat că era vrăjitor sau doar un poet. De fapt, aşa cum se întâmplă cu noi toţi, Allah este Cel care le oferă profeţilor puterea de a ţine un discurs. În versetele următoare din Coran, Allah a declarat:

Tovarăşul vostru nu este rătăcit, nici nu este pe un drum greşit! Nu rosteşte nimic după pofta lui! El [Coranul] nu este decât o revelaţie trimisă… (An-Najm 53:2-4).

Aşa cum putem vedea din aceste versete, cuvintele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu erau doar extrem de eficiente, ci totodată încărcate de înţelepciune, deoarece el recita din Coran, Cartea care este Cuvântul lui Allah. Cel care determină credinţa şi influenţează inimile celor care Îi ascultă cuvintele şi cred cu adevărat este Allah. Cei care nu apreciază măreţia lui Allah şi încearcă să obţină înţelepciune şi influenţă prin alte mijloace fac o mare greşeală.

 

_______________________

femeiamusulmana.blogspot.com

Soucre Link

Prezenţa musulmană în societate – 1

Prezenţa musulmană în societatea europeana Principiile interacţiunii dintre musulmani   În ciuda deosebirilor etnice şi culturale şi a afilierii la diferite şcoli de lege islamică, toţi musulmanii din Europa cosntituie o singură entitate religioasă, unită prin fraternitate. În plus, peste tot în ţările europene, ei aparţin de asemenea de statul în care sunt rezidenţi. Orice […]

Prezenţa musulmană în societatea europeana

Principiile interacţiunii dintre musulmani

 

În ciuda deosebirilor etnice şi culturale şi a afilierii la diferite şcoli de lege islamică, toţi musulmanii din Europa cosntituie o singură entitate religioasă, unită prin fraternitate. În plus, peste tot în ţările europene, ei aparţin de asemenea de statul în care sunt rezidenţi. Orice discriminare care apare între ei pe baza originii etnice este împotriva valorilor islamice care pun accent pe unitate.

Pe baza principiilor religioase şi a intereselor împărtăşite, musulmanii din Europa sunt îndemnaţi să se întâlnească, să coopereze şi să îşi coordoneze eforturile făcute de instituţiile lor. Acest lucru nu trebuie să îi împiedice să recunoască diferenţa firească dintre ei.

În afară de faptul că aparţin ţării în care sunt rezidenţi şi că au unele angajamente de cetăţenie, musulmanii din Europa păstrează cu ceilalţi musulmani pe baza relaţiei care există între membrii aceleaşi comunităţi. Despre cetăţenie

Musulmanii din Europa respectă legile ţării în care se află şi autorităţile care le aplică. Acest lucru nu trebuie să îi împiedice să îşi apere individual sau colectiv drepturile sau să îşi exprime opiniile ce ţin de diverse preocupări , ca o comunitate religioasă, sau alte probleme generale care îi privesc pe ei ca cetăţeni. Acolo unde apare un conflict legat de anumite legi sau lucruri specifice religiei, autorităţile relevante trebuie contactate pentru a oferi soluţii potrivite şi viabile.

Musulmanii din Europa respectă principiul neutralităţii statului faţă de problemele religioase. Aceasta înseamnă că repectă toate religiile şi le permit celor credincioşi să îşi exprime credinţa şi să pună în aplicare practicile lor religioase fie ca indivizi, fie ca grupuri, atât în general, cât şi în special, aşa cum se specifică în cartele şi tratatele europene referitoare la drepturile omului. Aşadar, musulmanii, fiind comunităţi religioase, au dreprul de a clădi moschei, dar şi instituţii religioase, educaţionale şi de asistenţă, de a-şi practica religia în viaţa de zi cu zi, atât în ceea ce priveşte alimentaţia şi vestimentaţia, cât şi în celelalte nevoi.

Ca cetăţeni europeni, musulmanii din Europa consideră că este de datoria lor să muncească pentru binele societăţii, iar entuziasmul lor în această strădanie nu trebuie să fie mai prejos decât entuziasmul de a-şi cere drepturile. Ei au obligaţia să joace un rol activ în societate, să îşi aducă contribuţia, luând iniţiativă şi străduindu-se să aducă foloase pentru ceilalţi.

 

 

Extras din Carta Musulmanilor in Europa

Soucre Link