Tag: hujurat

Cum incepe Surat Al-Hujurat

Cum incepe Surat Al-Hujurat O, voi cei care credeți! Nu o luați înaintea lui Allah și a Trimisului Său și fiți cu frică de Allah! Allah este Cel care Aude Totul [și este] Atoateștiutor [Sami’, ‘Alim]. (Al-Hujurat 49:1)   În momentul în care Profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم a început să recite acest verset, […]

Cum incepe Surat Al-Hujurat

O, voi cei care credeți! Nu o luați înaintea lui Allah și a Trimisului Său și fiți cu frică de Allah!
Allah este Cel care Aude Totul [și este] Atoateștiutor [Sami’, ‘Alim]. (Al-Hujurat 49:1)

 

În momentul în care Profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم a început să recite acest verset, companionii si-au dat seama de greșeala comisă și au regretat actul de nesupunere față de Allah subhanahu wa ta’ala și Trimisul Său (.(صلى الله عليه وسلم
GettyImages 1030370774 2 Cum incepe Surat Al-HujuratChemarea O, voi cei care credeți! , cu care începe versetul, ne umple inima de credință și speranță, deoarece Allah subhanahu wa ta’ala se adresează tuturor oamenilor care cred, indiferent de nivelul lor de credință. Elhamdulillah că doar Allah PreaÎnaltul cunoaște nivelul credinței unui om. De obicei , când un verset din Coran începe cu această chemare, înseamnă că urmează ceva important: Nu o luați înaintea lui Allah și a Trimisului Său, în limba arabă, înseamnă a pune înainte pe cineva sau ceva, iar Allah subhanahu wa ta’ala nu se referă aici doar la o persoană, ci la orice vorbă, decizie, faptă pe care omul ar putea-o pune înaintea poruncilor Lui PreaÎnaltul și ale Trimisului Său ( .(صلى الله عليه وسلم

Legătura dintre َ? și fiți cu frică de Allah și tuqaddimu دمُو ? تُقَ scoate în evidență nivelul de ascultare al omului față de poruncile Creatorului și ale Trimisului Său ( .(صلى الله عليه وسلم

Câte dintre faptele noastre sunt împlinite cu intenția de a-L bucura sau mulțumi pe Allah sau a câta parte din vorbele și comportamentul nostru este precum exemplul profetului Muhammed ?صلى الله عليه وسلم
De exemplu, fiecare dintre cele cinci rugăciuni prescrise de Allah subhanahu wa ta’ala, au un timp anume pentru împlinirea lor și fiecare rugăciune trebuie împlinită la timpul potrivit. Dacă tu ai o altă preocupare în acel timp și spui: „Lasă, am timp să împlinesc această rugăciune până intră timpul celeilalte!”, înseamnă că nu ai acordat importanța cuvenită Poruncii lui Allah subhanahu wa ta’ala și ai pus înaintea ei orice altă preocupare lumească, iar nivelul credinței tale este slab.

Cum incepe Surat Al-Hujurat

Dacă vrei să știi câtă teamă, evlavie sau frică de Allah ai în sufletul tău, va trebui să îl pui pe Allah și Trimisul Său în fața poftelor, deciziilor , hotărârilor, vorbelor sau faptelor tale conștient fiind că Allah este Cel care Aude Totul [și este] Atoateștiutor [Sami’, ‘Alim]. unde ن? ا înseamnă „cu siguranță” și scoate în evidență importanța deosebită a ceea ce-i urmează: cu siguranță Allah Aude și Știe Tot. Vă întrebați, probabil, de ce Allah a ales această ordine a
verbelor „Aude”și mai apoi „Știe”.

Coranul este inimitabil. Ordinea fiecărui cuvânt este aleasă prin Înțelepciunea Lui PreaÎnaltul și fiecare cuvânt își are locul și greutatea sa. Din partea omului este nevoie de rațiune ca să înțeleagă și inimă ca să priceapă.

Există o definiție în limba arabă ” لا طاعة لمخلوق في معصية الخالق ” care înseamnă „Nu da ascultare creației, dacă (prin această ascultare) vei ajunge să păcătuiești în fața Creatorului!”

Allah ne poruncește să nu facem păcate. De exemplu, cineva te roagă să cumperi alcool, să vinzi sau să ajuți la fabricarea lui (prin căratul strugurilor, de exemplu, pentru fabricarea vinului). Acest lucru este haram și nu va trebui să dai ascultare, indiferent de la cine vine această cerință.

Versetul nostru poate fi înțeles și prin prisma acestei definiții. Coranul ne învață că supunerea trebuie manifestată doar față de Allah subhanahu wa ta’ala, așa cum spunea și imamul Adnan Oun în predicile sale: „Adevarata libertate constă în înrobirea față de Allah subhanahu wa ta’ala.”

Cum incepe Surat Al-Hujurat

Sufletul omului se eliberează în momentul în care se supune. Îndemnul la această supunere îl găsim exprimat sub mai multe forme în Sfântul Coran.

Exemplu:
• În sura 24:54 Allah subhanahu wa ta’ala spune:
و أطيعوا الرسول  “Supuneți-vă lui Allah și supuneți-vă Trimisului Său!” , unde observăm că imperativul verbului „a se
supune” este exprimat de două ori, ceea ce redă sensul de poruncă strictă;
• În alte sure (3:32, 8:1, 8:20, 33:33), Allah subhanahu wa ta’ala folosește imperativul verbului „a se supune” o singură dată: و الرسول “Supuneți-vă lui Allah și Trimisului Său!” ;
• În sura 4:59: „Supuneți-vă lui Allah, supuneți-vă Trimisului Său și conducătorilor voștri!” – طِيعُواْ ??
لامْرِ مِنكُمْۖ ? وْلِى ٱ ْ ?? رسُولَ وَ ? طِيعُواْ ٱل ?? َ وَ ?  , unde supunerea față de conducători înseamnă supunerea față
de legile statului în care trăiești.

 

_________________________________________

Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul Cultural islamic „Islamul azi” – „Lecția de vineri” – Să
medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin, lectie redactata si editata de doamna Camelia H.

Source Link

Views: 2

Versetul 2 din Al-Hujurat

Versetul 2 din Al-Hujurat O, voi cei care credeți! Nu ridicați glasurile voastre peste glasul Profetului și nu strigați când vorbiți cu el, așa cum strigați voi unii la alții, pentru ca faptele voastre să nu fie în deșert, fără ca voi să băgați de seamă! يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ لَا تَرْفَعُوٓاْ أَصْوَٰتَكُمْ فَوْقَ صَوْتِ ٱلنَّبِىِّ […]

Versetul 2 din Al-Hujurat

O, voi cei care credeți! Nu ridicați glasurile voastre peste glasul Profetului și nu strigați când vorbiți cu el, așa cum strigați voi unii la alții, pentru ca faptele voastre să nu fie în deșert, fără ca voi să băgați de seamă!

يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ لَا تَرْفَعُوٓاْ أَصْوَٰتَكُمْ فَوْقَ صَوْتِ ٱلنَّبِىِّ وَلَا تَجْهَرُواْ لَهُۥ بِٱلْقَوْلِ كَجَهْرِ بَعْضِكُمْ لِبَعْضٍ أَن تَحْبَطَ أَعْمَٰلُكُمْ وَأَنتُمْ لَا تَشْعُرُونَ

Acest verset reprezintă eticheta respectului prin care Allah subhanahu wa ta’ala i-a învățat pe oamenii din vremea Profetului ( صلى الله عليه وسلم) cum să se poarte în preajma lui, în adunări sau atunci când pur și simplu vroiau să i se adreseze verbal în diferite chestiuni.
5dba58753ad25 603 Versetul 2 din Al-HujuratNimeni nu trebuia să-și ridice vocea și să vorbească mai tare decât el; versetul a fost pogorât pentru a-i determina pe oameni să conștientizeze faptul că se adresează Mesagerului lui Allah și nu unui om comun sau unei persoane de rang egal; prin urmare, trebuia să existe o diferență marcată între tonul conversației cu oamenii obișnuiți și tonul conversației cu Sfântul Profet și nimeni nu trebuia să-i vorbească cu o voce mai tare decât a sa.

Versetul 2 din Al-Hujurat

Deși destinatarii acestei etichete erau oamenii care trăiau în vremea Profetului صلى الله عليه وسلم, această formă de respect ar trebui să o folosim și noi atunci când vorbim despre Allah, folosind expresia „subhanahu wa ta’ala” și despre Profet, folosind expresia „Sallu Allahu alaihi wa sallem!” ori de câte ori îi rostim numele. Companionii Profetului صلى الله عليه وسلم și savanții trebuie tratați respect: ” Învățații sunt moștenitorii Profeților ce lasă moștenire, nu dinari, și nici dirhami (bani), ci numai știința, iar cel ce o dobândește are parte de mare răsplată.”

S-a relatat că după moartea Profetului صلى الله عليه وسلم , unul dintre urmașii lui a spus unui grup de oameni că a auzit că în moschee se împarte averea Profetului .صلى الله عليه وسلم

Auzind acestea, oamenii s-au grăbit să ajungă în acea moschee pentru a obține o parte din avere. Ajunși în moschee nu au găsit în ea decât un grup de bărbați care învățau religie. Dezamăgiți s-au dus la cel care i-a informat, care de data aceasta le-a spus: „Profeții nu lasă ca moștenire averi, ci lasă știința. Dacă întradevăr vreți să îl moșteniți pe Trimisul lui Allah ( صلى الله عليه وسلم), studiați-vă religia!”

De asemenea, acest verset subliniază și faptul că oamenii ar trebui să reflecte la atitudinea lor atunci când vorbesc cu persoane cu un rang și un statut mai înalt decât ei înșiși, și să adopte această formă de respect.

O persoană care vorbește în fața bărbaților cu un rang superior, într-un mod în care vorbește în fața prietenilor sau a oamenilor obișnuiți, este, de fapt, un semn că nu are respect pentru ei în inima sa și nu recunoaște nicio diferență între ei și oamenii de rând.

Versetul 2 din Al-Hujurat

Motivul de revelare al acestui verset

Unii oameni obișnuiau să-l strige pe Profet صلى الله عليه وسلم pe nume, și să-l cheme afară din odăile lui (hujurat), ceea ce nu era tocmai politicos.
Într-o perioadă în care musulmanii au luat câțiva prizonieri în timpul unei bătălii, acești prizonieri au fost aduși în Medina. Un grup de oameni care aveau rude printre acei prizonieri, au venit la Profet صلى الله عليه وسلم acasă și au început să îl strige pe nume cu un ton ridicat și să spună că ei doresc să vorbească cu el chiar în acel moment. Această atitudine a fost total lipsită de respect față de Profet صلى الله عليه وسلم , iar Allah subhanahu wa ta’ala a revelat acest verset pentru a corecta comportamentul acestora, pentru a-i determina pe oameni să conștientizeze faptul că se adresează Mesagerului lui Allah și nu unui om comun sau unei persoane de rang egal.

Nimeni nu trebuia să-și ridice vocea și să vorbească mai tare decât el; prin urmare, trebuia să existe o diferență marcată între tonul conversației cu oamenii obișnuiți și tonul conversației cu Profetul صلى الله عليه وسلم și nimeni nu trebuia să-i vorbească cu o voce mai tare decât a sa.

__________________________________________________

Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul Cultural islamic „Islamul azi” – „Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin, lectie redactata si editata de doamna Camelia H.

Source Link

Views: 2

Un har de la Allah

Un har de la Allah   Un har de la Allah şi o îndurare. Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].  (Al-Hujurat 49:8) Despre ce har (binecuvântare) și despre ce îndurare este vorba? În lecțiile anterioare am spus că Allah subhanahu wa ta’ala a pogorât primele versete ale acestei sure în contextul unor întâmplări […]

Un har de la Allah

 

Un har de la Allah şi o îndurare. Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim]. 

(Al-Hujurat 49:8)

Despre ce har (binecuvântare) și despre ce îndurare este vorba?

În lecțiile anterioare am spus că Allah subhanahu wa ta’ala a pogorât primele versete ale acestei sure în contextul unor întâmplări petrecute în viața Profetului (ﷺ) legate de comportamentul neadecvat al unor oameni față de Mesagerul lui Allah (ﷺ), versete ce aveau drept  scop corectarea și învățarea manierelor pe care orice credincios trebuie să le pună în practică în societatea în care trăiește, și, în mod special, în fața lui Allah subhanahu wa ta’ala și a Trimisului Său (ﷺ).

Faptul că exemplul Profetului (ﷺ) este prezent astăzi printre noi prin hadisuri și relatări despre Viața Nobilului Profet(ﷺ), reprezintă o نِعْمَةً‌ۚ – o îndurare, un har, o  binecuvântare de la Allah subhanahu wa ta’ala.

Allah subhanahu wa ta’ala îndeamnă omul să mediteze și să ia aminte la toate binecuvântările cu care a fost înzestrat prin Bunătatea și  Generozitatea Lui PreaÎnaltul.  Acest lucru nu înseamnă că Allah subhanahu wa ta’ala înzestrează pe oricine, la întâmplare. De unde aflăm acest lucru? Din continuarea versetului care spune: „Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept”, ceea ce înseamnă că Allah subhanahu wa ta’ala dăruiește aceste binecuvântări în baza Cunoașterii  și Înțelepciunii pe care doar El PreaÎnaltul o posedă. Când vorbim despre Cunoașterea lui Allah, vorbim despre o Cunoaștere nemărginită: Allah subhanahu wa ta’ala  cunoaște absolut tot ceea ce s-a întâmplat în trecut, ceea ce se va întâmpla în viitor și tot ceea ce încă nu s-a întâmplat, deoarece Allah subhanahu wa ta’ala este Creatorul tuturor oamenilor și  lucrurilor și știe totul despre acestea dinainte să le fi creat.

Un har de la Allah

Când un om care păcătuia a fost sfătuit de un înțelept să nu mai facă păcate,  acesta a promis să nu mai păcătuiască,  însă a spus că de un singur păcat nu se poate  delăsa.  Înțeleptul i-a spus: „Bine! Dar să împlinești acel păcat pe un pământ care nu îi aparține lui Allah, sub un cer care nu îi aparține lui Allah și într-un loc în care să nu te vadă Allah subhanahu wa ta’ala!”  Cel păcătos și-a dat seama că nu are nicio șansă să împlinească păcatul în aceste condiții și a spus: „Dar nu există pământ sau cer care să nu fie al lui Allah și nici un loc în care să mă ascund și Allah subhanahu wa ta’ala să nu mă vadă.”

Așadar, când ești ispitit să faci un păcat, să vorbești urât sau să comiți o nedreptate, întreabă-te: Allah subhanahu wa ta’ala vede tot ce face omul pe pământ, aude tot, Allah cunoaște gândurile omului?

Cu siguranță Allah aude, vede și știe tot, nu există loc pe pământ care să nu fie al lui Allah și nu ne putem ascunde nicăieri de Allah subhanahu wa ta’ala.

photo 1514477917009 389c76a86b68 Un har de la AllahDespre legătura dintre Alim și Hakim am mai vorbit în lecțiile anterioare și am explicat atunci de ce Allah subhanahu wa ta’ala a ales să ne facă cunoscute două dintre aceste epitete minunate în această ordine și să ne vorbească întâi despre  cunoaștere și mai apoi despre înțelepciune. Cunoașterea nu este îndeajuns, dacă nu există și înțelepciune.  Cel mai elocvent exemplu în zilele noastre este internetul, cea mai mare, cea mai la îndemână și  rapidă sursă de răspândire a informațiilor.

Un har de la Allah si o indurare

Găsim în mediul online numeroase surse de informație, însă,  cum procesăm această informație dacă, deși avem un nivel de cunoaștere superior acestor informații,  nu avem înțelepciune? Primele versete ale acestei sure ne-au învățat deja acest lucru: Nu credem orbește și nu acționăm în conformitate cu această gândire,  fără a verifica cu atenție sursa, mijloacele și veridicitatea informației. Iar pentru acest lucru ne trebuie, alături de cunoaștere, înțelepciune.

De fapt, ce înseamnă înțelepciunea? Din punct de vedere lingvistic, rădăcina حكم înseamnă a hotărî, a judeca, a așeza dreptatea pe locul cuvenit; într-un sens mai vast al cuvântului, Hakim – înțeleptul este cel care găsește fiecărui lucru, locul potrivit și fiecărei situații, vorba potrivită.

Așadar, dacă avem un anumit nivel de cunoaștere și pentru a ne fi de folos această știință, trebuie să îi cerem lui Allah subhanahu wa ta’ala și înțelepciune.

 

____________________

Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic  „Islamul azi”, „Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin, fragment redactat si editat prin bunavointa doamnei Camelia Hejou. 

Source Link

Views: 3