Tag: verset coranic

Caracterul inimitabil al Coranului – 1

 

Minunea este orice lucru neobișnuit săvârșit de către profet sau trimis atunci când este provocat de către cei care-l tăgăduiesc, pentru a demonstra adevărul propovăduirii sale. Prin imposibilitatea de a-l imita, aici se are în vedere punerea în evidență a adevărului mesajului propovăduit de către profetul Muhammed , prin dezvăluirea incapacității arabilor din epoca sa de a se opune minunii sale veșnice, reprezentată de Coran, și incapacitatea generațiilor care le-au urmat de a face acest lucru.

Credința în minune

Allah Preaslăvitul i-a înzestrat pe profeții și trimișii Săi pe care i-a trimis la oameni cu minuni care demonstrează adevărul propovăduirii lor și fac pentru oameni limpezi legătura dintre ei și Allah Preaslăvitul și faptul că sunt sprijiniți de către El. Nu există nici un profet pe care Allah Preaputernicul și Preamăritul să nu-l fi dăruit cu însușirea de a face cel puțin o minune care să le atragă oamenilor atenția asupra necesității de a crede în El și de a urma calea Lui cea dreaptă. Profetul Muhammed a spus în legătură cu aceasta: “Nu este nici un profet care să nu fi fost dăruit cu semne care să-I facă pe oameni să aibă încredere în el. Iar eu am fost dăruit cu revelația ce mi-a fost trimisă și eu nădăjduiesc să fiu în Ziua de Apoi cu mai mulți supuși decât oricare dintre ei”. Iar versetele coranice care demonstrează sprijinirea de către Allah a profeților Săi prin minunile pe care i-a ajutat să le împlinească sunt numeroase și sunt prea bine cunoscute pentru a le mai enumera în această expunere sumară.

Minunile profetului Muhammed sunt numeroase, ele depășind cifra de o mie. Printre ele se numără călătoria sa nocturnă și înălțarea sa în cele șapte ceruri, în noaptea când s-a deplasat de la Moscheea cea Sfântă (Masjid Al Haram) de la Mekka la Moscheea cea mai îndepărtată (Mesjid Al-Aqsa) din orașul Al-Quds (Ierusalim), iar de acolo l-a făcut să se înalțe în cerul al șaptelea, unde a vorbit cu Allah; minunea despicării lunii în două jumătăți, despre care vorbește Coranul prin graiul lui Allah Preaînaltul: “Ceasul sa apropiat și Luna s-a despicat, / Însă când văd un semn, ei se îndepărtează și zic: “[Aceasta este] o vrăjitorie neîntreruptă” (54 : 1-2); minunea izvorului dătător de apă dintre degetele mâinilor sale; minunea despre oaia cea friptă și otrăvită pentru el, adică oaia pe care a otrăvit-o o evreică și i-a oferit-o lui, dar când a mestecat o înghițitură din ea, a aruncat-o din gură zicând: “Acest os îmi spune că el a fost otrăvit”, conform hadis-ului consemnat de Al-Bukhari.

Minunea la care voim să ne referim în detaliu este minunea Coranului – cea mai elocventă și mai măreață dintre toate minunile cu care Allah i-a ajutat pe toți profeții și trimișii Săi. Aceasta întrucât minunea Coranului dăinuiește veșnic, grăind despre profeția lui Muhammed în toate timpurile și pretutindeni, în vreme ce celelalte minuni cu care Allah i-a sprijinit pe profeții Săi au luat sfârșit și au dispărut, rămânând istorie, adică istorisiri relatate.

Înțelepciunea ce se degajă din această minune a mesajului profetului Muhammed , în comparație cu ceilalți profeți și trimiși de dinaintea lui, constă în faptul că mesajul celorlalți profeți a luat sfârșit o dată cu misiunea profetului următor, pe când minunea profetului Muhammed va dăinui până în Ziua de Apoi și a necesitat o minune care să facă mărturie pentru ea în decursul tuturor epocilor.

Caracterul inimitabil al Coranului

Coranul cel sfânt este inimitabil în toate sensurile exprimate de acest cuvânt:

El este imposibil de imitat în privința cuvintelor și a stilului său.

El este imposibil de imitat în privința clarității și întocmirii lui.

El este imposibil de imitat în privința sensurilor sale care dezvăluie adevărul despre om și menirea lui în această lume.

El este imposibil de imitat în privința ideilor științifice și informațiilor transmise, pe care știința modernă le-a confirmat.

El este imposibil de imitat în privința legislației sale și a apărării drepturilor omului, în scopul edificării unei societăți ideale în care toată lumea să fie fericită.

Aspectele imposibilității de a imita Coranul pot fi împărțite în două categorii: o parte dintre ele care se referă la toți oamenii și o altă parte care se referă numai la arabi.

IMG 6853 Caracterul inimitabil al Coranului - 1Categoria celor care se referă la toți oamenii constă din istorisirile sale despre lucrurile neștiute care nu se întâmplaseră încă și care s-au întâmplat așa cum a anunțat el, precum și povestirea despre comunitățile anterioare. După cum constă din legislația sa cuprinzătoare, exactă și potrivită pentru orice timp și pentru orice loc, cu toate că – așa după cum se cunoaște – profetul Muhammed a fost analfabet; nu a citit nici o carte și nici nu a scris nici o carte cu mâna lui. De asemenea, el nu a studiat nici un cod de legi și nici o legislație, nu știa nimic despre sistemele sociale cunoscute în vremea aceea de către persani și de către bizantini. Ea mai constă din normele și cunoștințele științifice, dintre care unele sunt descoperite de om de-abia astăzi. Aceste aspecte ale imposibilității de a imita Coranul pot fi înțelese atât de către arabi, cât și de către toți ceilalți oameni înzestrați cu aptitudini intelectuale sănătoase.

Categoria celor care se referă numai la arabi constă în alcătuirea unică a Coranului, care nu este nici proză, nici poezie, cu elocvența sa minunată, cu stilul său fără egal, pe care maeștrii în retorică din epoca Profetului și până în prezent nu l-au putut imita, în ciuda provocării și a incitării repetate formulate prin diverse modalități la o astfel de încercare.Source Link

Views: 24

Există un lucru mai grav decât kufr – necredința?

Există un lucru mai grav decât kufr – necredința?

Nu i-ai văzut pe aceia care au părăsit casele lor – cu toate că erau cu miile – de teama morții?
Apoi Allah le-a zis: “Muriți!” Apoi i-a readus la viață. Allah este mărinimos cu oamenii, dar cei mai
mulți oameni sunt nemulțumitori.  (Al-Baqara 2:243)

Allah i-a arătat Creației Sale ridicarea din morți în această viață. În surat Al-Baqara, sunt cinci exemple despre această minune și Putere nemărginită a lui Allah, iar acest verset este unul dintre ele și redă povestea oamenilor care au fugit de acasă cu miile de frica morții. Allah i-a făcut să moară, apoi El PreaÎnaltul i-a readus la viață.

Omului, în general, îi este frică de moarte, și oricât de pregătit s-ar considera pentru această creație – moartea, nu are convingerea și nici siguranța că o să fie dintre cei care vor avea o socoteală ușoară. Referitor la acest aspect, Allah îi întreabă pe oameni într-un alt verset: “Aveți voi vreo înțelegere cu Allah, ca El să vă ierte păcatele sau să fie mulțumit de voi, indiferent de ceea ce faceți?”

Omul nu are nicio siguranță în acest sens, și Allah spune: “…Niciun suflet nu știe ce va dobândi mâine și niciun suflet nu știe în care [loc de pe]Pământ va muri…” , însă trebuie să fie mulțumit de destinul pe care l-a primit, atât prin mulțumirea verbală (elhamdullillah – mulțumirea Divină), cât și prin faptele îndrăgite de Allah subhanahu wa ta’ala.

BW rain Există un lucru mai grav decât kufr - necredința?Cel mai grav lucru după kufr (necredința) este răzvrătirea împotriva lui Allah și nemulțumirea față de El subhanahu
wa ta’ala. Allah este Mărinimos cu oamenii (și Allah nu spune că este Mărinimos cu credincioșii sau o etnie anume, ci cu oamenii), însă oamenii sunt mereu nemulțumiți de ceea ce primesc și nemulțumitori față de Creatorul lor, iar această nemulțumire strică întreaga liniște sufletească a omului pe pământ. Dacă privim cu atenție, vom putea observa această liniște sufletească la un om credincios. Credinciosul este întotdeauna mulțumit cu ceea ce Allah i-a dăruit și l-a îndestulat, și a fi mulțumitor lui Allah nu este un lucru atât de greu.

Profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم l-a descris pe acest credincios mulțumitor, răbdător și împăcat cu destinul său: “Cât de minunată este situaţia unui credincios: există un bine pentru el în orice și acest lucru i se aplică doar credinciosului. Dacă i se întâmplă un bine, Îi mulţumește lui Allah și aceasta este un bine pentru el, iar dacă i se întâmplă un rău, îl îndură cu răbdare și aceasta este mai bine pentru el.” (Muslim)

Există un lucru mai grav decât kufr – necredința?

Mulțumirea față de Allah poate fi verbală (elhamdullillah!) și practică (prin împlinirea de către om a tot ceea ce Allah a poruncit sau îndepărtarea de tot ceea ce Allah a interzis).

O altă formă de mulțumire față de Allah subhanahu wa ta’ala este acea stare de liniște sufletească pe care omul o dobândește prin prisma credinței și care îl determină pe acesta să îi mulțumească lui Allah pentru absolut orice, indiferent că este necaz, bucurie, sărăcie, chiar și pentru faptul că Allah l-a trezit la timp pentru rugăciunea de dimineață, pentru puterea de a vedea, de a merge, a auzi, puterea de a înțelege – și aceasta este o mare binecuvântare.

 

Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic “Islamul azi” – “Lecția de vineri” – Să
medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel GemaledinSource Link

Views: 3

Allah este Al-Halim – partea întâi

 

In limba romana numele Lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de AL-HALIM s-ar traduce in mod aproximativ ca Cel Bland, Cel Indulgent, Cel Blajin, Cel Ingaduitor.

Consemnarea acestui nume in Nobilul Coran :
Acest nume a fost consemnat in Nobilul Coran de 11 de ori , dintre acestea cuvantul lui Allah Preaslavitul:

Allah este Al-Halim… Sã stiti cã Allah cunoaste ce se aflã în sufletele voastre si fiti prevãzãtori fatã de El, dar sã stiti cã Allah este Iertãtor [si] Blând [Ghafur, Halim] (Al-Baqarah 2:235)

O vorbã cuviincioasã si de iertare este mai bunã decât o milostenie dupã care urmeazã necãjirea. Iar Allah este Înstãrit Îndeajuns [si] Blând [Ghaniyy, Halim]. (Al-Baqarah 2:263)

Allah stie ceea ce este în inimile voastre cãci Allah este Atoatestiutor [si] Blând [‘Alim, Halim]. (Al-Ahzaab, 51)

Allah tine cerurile si pãmântul ca sã nu se prãbuseascã. Iar dacã s-ar prãbusi, nimeni, dupã El, nu le-ar mai putea tine! El este Rãbdãtor [si] Iertãtor [Halim, Ghafur]. (Faatir, 41)

Sa vedem, insa, ce inseamna numele de „Al-Halim” in ceea ce il priveste pe Allah, Preaslavitul si Preainaltul.
Si cu privire la acest nume, invatatii in islam au spus cum ca:
* “Al-Halim” este Cel care detine rabdarea si ingaduinta, si El nu grabeste pedeapsa supusilor Sai pentru pacatele lor.
*Indulgent si Rabdator si Bland in raport cu cei necredinciosi si cei care ii fac semeni dintre creatiile Sale prin amanarea aplicarii pedepsei pe care acestia o merita pentru faptele lor.
*Si El este Cel ce detine absolvirea de pacate si iertarea si ingaduinta Cel care nupoate fi provocat la manie si nici nu il desconsidera nestiinta celui ignorant si nici pacatuirea celui pacatos.

Si nu se considera a fi “Halim” (Bland, Indulgent, Rabdator) cel care nu pedepseste datorita incapacitatii sale de a face aceasta, ci El, Preaslavitul si Preainaltul este Cel care nu se grabeste cu pedeapsa, desi El este capabil de a face aceasta.
Si blandetea si indulgenta nu poate fi asociata decat cu ingaduinta si rabdare; si, de asemenea, nu poate fi Al-Halim (Cel Bland, Indulgent , Rabdator) decat Hakim (Intelept), precum si Atoatestiutor si Puternic, pentru ca cel care nu este puternic si capabil, blandetea si indulgenta sa nu sunt decat consecinta neputintei si o forma a slabiciunii. Si daca nu ar Stiutor, atunci, ar fi lasarea de catre El deoparte a razbunarii datorata nestiintei si ignorantei, si daca nu ar fi intelept, atunci probabil ca ar fi blandetea si indulgent si rabdarea sa nu ar fi o consecinta a ingaduintei si a bladetii.

*”Al-Halim” – este Cel Bland si Rabdator si Indulgent in raport cu cel ce a incalcat prescriptiile Sale, pentru ca daca ar fi vrut sa il pedepseasca in momentul in care a pacatuit ar fi facut-o, dar El, Preaslavitul si Preainaltul manifesta blandete si indulgent fata de el si amana pedeapsa Sa pana la un timp bine stabilit.
*Si acest nume, poate fi caracterizata prin el una dintre creatiile Preaslavitului si Preainaltului, dar, cu siguranta, sensurile sale in ceea ce priveste creatiile lui Allah, nu sunt aceleasi ca atunci cand se face referire la aceast atribut detinut de Allah Preaslavitul si Preainaltul, intr-o forma sublima si absoluta.
Si daca in cazul creatiilor lui Allah Preainaltul blandetea si indulgenta acestora poate fi modificata de anumite circumstante, cum ar fi pozitia sociala, varsta, starea de sanatate sau boala, furia etc si iar blandetea acestora dispare odata cu disparitia lor, blandetea si indulgenta si rabdarea lui Allah, Preaslavitul nu dispare si nu poate fi facuta sa dispara.
Si daca cel creat poate sa manifeste blandete si indulgenta in raport cu ceva anume si sa nu manifeste acestea in raport cu altceva, si uneori blandetea sa se produce ca urmare a incapacitatii sale de a actiona impotriva a ceea ce il nemultumeste, spre deosebire de acesta, blandetea si indulgenta lui Allah Preaslavitul si Preainaltul se manifesta intotdeauna in conditiile existentei capacitatii si a puterii Sale de a actiona asupra celor ce pacatuiesc.

*A spus Ibn Kathir:  „Halim Ghafuur” (Bland si Atoateiertator), adica El este Cel care ii vede pe supusii Sai dand curs necredintei si pacatuind, iar El intarzie pentru ei pedeapsa si asteapta si amana si nu grabeste, iar pe altii ii acopera si le iarta lor pacatele lor.
*”Al-Halim” este Cel care continua sa pogoare asupra creatiilor Sale binecuvantari dintre cele vazute si cele nevazute, in pofida pacatelor si a greselilor lor, si raspunde nesupunerii cu rabdare si indulgenta si le da lor posibilitatea de a se cai, si amna pentru ei pedeapsa lor, oferindu-le astfel sansa de a se intoarce la El cu credinta.

Si in Nobilul Coran, Allah Preaslavitul si Preainaltul asociaza preafrumosul Sau nume de “Al-Halim” cu absolutele nume de Al-Ghafuur, Al-Ghaniyy, Al-Alim, As-Sakur si spune Preainaltul:

Allah nu vã cere socotealã pentru vorbele nechibzuite din jurãmintele voastre, ci El vã cere socotealã pentru ceea ce inimile voastre au dobândit. si Allah este Iertãtor [si] Blând [Ghafur, Halim]. (Al-Baqarah 2:255)

O vorbã cuviincioasã si de iertare este mai bunã decât o milostenie dupã care urmeazã necãjirea. Iar Allah este Înstãrit Îndeajuns [si] Blând [Ghaniyy, Halim] (Al-Baqarah 2:263)

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 3