Atât femeile, cât și bărbații musulmani sunt îndemnați să respecte anumite reguli în ceea ce privește interacțiunea și socializarea. În cele ce urmează vom aminti cele privitoare la femeile musulmane, deși, unele dintre ele sunt comune cu cele ale bărbaților:
Să își întoarcă privirea de la tentație
Aceasta este o poruncă de la Allah Atotputernicul pentru femeia credincioasă. Ibn Katheer a spus: femeile ar trebui să își întoarcă privirea de la ceea ce a fost făcut nepermis pentru ele. Prin urmare, mulți învățați cred că femeile trebuie să procedeze așa indiferent dacă se uită cu sau fără dorință. Ei au adus dovada următoarei relatări a lui Abu Dawood și Al Tirmidhi. Al-Zuhri a relatat că Umm Salama a spus: „Am mers la Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) și acolo se afla Maimunah. Apoi Ibn Umm Maktoom a venit și Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) ne-a poruncit să plecăm. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a zis: „Ascundeți-vă de el”. Noi am zis: „Nu este el orb și nu ne poate vedea?” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a răspuns: „Dar voi îl puteți vedea”.
Însă, alt grup de învățați crede că este permis pentru o femeie să se uite la bărbați dacă nu există vreo intenție rea. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) obișnuia să o lase pe Aișah (Allah să fie mulțumit de ea) să privească bărbații etiopieni jucându-se cu sulițele lor în ziua de Eid. Aișah (Allah să fie mulțumit de ea) a relatat că „Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) mă ferea cu haina lui pe când mă uitam la etiopieni care se jucau în curtea moscheii. (Am continuat să mă uit) până ce mi-a fost de ajuns.”
Să își păstreze castitatea
Allah PreaÎnaltul le-a poruncit de asemenea femeilor să „își păstreze castitatea” (să își păzească părțile intime). Pentru a explica acest lucru, Ibn Jubair a spus: „Să le păzească de acte sexuale ilegale”; Qatadah și Sufyaan au spus: „De ceea ce a fost făcut nepermis pentru ele” și Muqaatil a spus: „De relație sexuală ilicită.” Însă, Abu Aaliyah a spus: „Oriunde altundeva în Coran, aceste cuvinte se referă la relații sexuale ilicite, dar în acest verset (24:31), ele se referă la faptul că nimeni nu le poate vedea părțile intime.”
Să își acopere podoabele
În explicația sa, Al-Qurtubi spune: „Allah PreaÎnaltul le-a poruncit femeilor credincioase să își acopere frumusețea lor, cu excepție față de aceia la care se face referire în verset, pentru a sta departe și a preveni tentația”. Ibn Masood a spus: „Podoabele arătate în mod normal” (24:31) sunt hainele, și Ibn Jubair a adăugat: „Fața”. Al Awzaai și Ibn Jubair au adăugat: „Fața, mâinile și hainele”. Ibn Abbas, Qataadah și Al Masoor ibn Mukhramah a spus: „Ce este în mod „normal expus” sunt: kohl, henna (pe brațe), cerceii, și inelele”. Însă, întrucât ceea ce este în mod normal expus când ne rugăm și împlinim Pelerinajul sunt fața și mâinile; Al-Qurtubi a spus că doar acestea (fața și mâinile) sunt părțile excluse menționate în versetul (An-Nur 24:31)
Abu Dawood a relatat sub autoritatea Aișei (Allah să fie mulțumit de ea) că Asma, fiica lui Abu Bakr (Allah să fie mulțumit de el) a venit să îl vadă pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) și ea purta haine subțiri. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) și-a întors privirea de la ea și a zis: ”O, Asma, când o femeie tânără ajunge la pubertate ea trebuie să arate doar asta și asta” și el a arătat spre față și mâini.”
Femeile ar trebui să își ascundă părul, gâtul și pieptul. Imamul Al Qurtubi a spus: „Motivul fiind că în acea perioadă femeile obișnuiau să își acopere părul și să își pună baticele la spate, astfel arătându-și gâtul și urechile.” Allah le-a poruncit așadar femeilor credincioase să își tragă vălurile lor peste toată „juyubihinna” (trupurile lor, fețele lor, gâturile lor și piepturile lor). Când femeile credincioase au auzit porunca divină, ele imediat au ascultat, au aplicat-o și s-au supus ei. Aișah (Allah să fie mulțumit de ea) a relatat: „Fie ca Allah să Își arate Mila Sa asupra primelor femei emigrante (Ansaar). Când Allah a revelat: „ele ar trebui să își tragă vălurile lor peste
juyubihinna…”, ele și-au rupt șorțurile și s-au acoperit cu ele.”
Înțelepciunea din spatele acestei porunci divine este de a proteja individul cât și societatea de tentație și adulter. Prin urmare, femeilor le este permis să își arate podoabele lor în fața soților și a rudelor cu care nu se pot căsători și care în mod normal nu le-ar dori.
Un alt mare învățat musulman spune în legătură cu acestea: „Înțelepciunea din spatele acestor restricții este preventivă; în diferite versete, Allah interzice femeilor de a atrage atenția intenționat asupra podoabelor lor ascunse, astfel trezind dorințe sexuale latente. Allah spune: „Și să nu lovească cu picioarele lor, astfel încât să se afle ce podoabe ascund ele.” [An-Nur 24:31]. Această poruncă vine dintr-o adâncă cunoaștere a sufletului uman, sensibilitățile lui și modul în care acesta interacționează. Cu siguranță, imaginația poate fi cea mai periculoasă în declanșarea dorințelor sexuale. Nobilul Coran prezintă o completă descriere a naturii umane și în final îi îndreaptă pe credincioși pe calea căinței. Allah spune:
Și căiți-vă cu toții, o, voi dreptcredincioșilor, față de Allah, pentru ca voi să izbândiți! [An-Nur 24:31]
Comentând versetul respectiv, Imamul Al Qurtubi spune că „ar trebui să nu se uite că ceea ce țintim noi este modestia”.
Al Tirmidhi a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus: „Fiecare privire (nepermisă) este păcat. Și fiecare femeie care se parfumează și trece pe lângă oameni și ei îi pot simți parfumul, păcătuiește.”
Allah a accentuat importanța unei astfel de modestii pentru a preveni „fitnah” (tentația). Prin urmare, o femeie care nu se conformează acestor reguli de modestie comite într-adevăr un mare păcat. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a interzis clar și cu tărie femeilor să vină la moschee parfumându-se. El a zis: „Orice femeie care se parfumează nu trebuie să se roage
Isha cu noi.”
Ibn Katheer relatează: „Femeile din era preislamică a ignoranței obișnuiau să meargă fără zgomot, dar își loveau picioarele în mers pentru a informa bărbații de prezența lor. Allah a interzis femeilor credincioase să le urmeze exemplul și să își arate intenționat sau să sugereze podoabele lor ascunse ca și folosirea uleiului parfumat înainte de a ieși din casă.”
Acest verset „Și să nu lovească cu picioarele lor, astfel încât să se afle ce podoabe ascund ele!” este o interzicere a oricarei mișcări care poate stârni emoțiile bărbaților și să le trezească dorințele lor sexuale latente întrucât un asemenea comportament contrazice principiile modestiei și ale discreției.
De fapt, regulile referitoare la hijab sunt revelate în detaliu în Surat An-Nur. Ele sunt mult mai generale în Surat Al-Ahzab în care Allah spune:
O, Profetule! Spune soațelor tale și copilelor tale și femeilor dreptcredincioșilor să se învelească în jilbaburile lor, căci astfel vor fi mai bine distinse să fie cunoscute și să nu li se pricinuiască necazuri. Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim]. [Al-Ahzab 33:59]
Aișah (Allah să fie mulțumit de ea) a relatat experiența Saudei – soția Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) – căreia Omar ibn Al Khattab i-a cerut să găsească o cale prin care să nu fie recunoscută când iese afară. Când Sauda i-a spus Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) acesta a spus: „Voi femeile aveți voie să mergeți afară pentru nevoile voastre.”
Omar nu voia ca soțiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra lui) să fie văzute în public. El i-a spus Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui): „O Trimis al lui Allah, ce ar fi dacă ți-ai feri soțiile de privirile celorlalți?”. Omar a tot repetat asta până ce versetul Vălului a fost revelat. Apoi „Omar a exagerat în sensul că el nu voia ca ele să apară în fața oamenilor chiar acoperite complet. El a fost împiedicat și Allah a permis femeilor să meargă afară pentru nevoile lor pentru a preveni dificultatea.” Această relatare este o dovadă contra celor care își împiedică soțiile de a ieși din casă din cauza interpretării lor incorecte a vorbelor lui Allah:
Ședeți în casele voastre și nu vă arătați nurii așa cum se arătau în vremea Jahiliyyei de mai înainte! [Al-Ahzab 33:33]
Din versetele și relatările precedente, concluzionăm că hijabul este o obligație pentru fiecare femeie musulmană. Toți dreptcredincioșii trebuie să se conformeze regulilor lui Allah, Cel Mare, Atotputernic. Însă, Islamul nu prevede o îmbracăminte islamică anume. O femeie musulmană are dreptul de a alege orice îmbrăcăminte, atât timp cât îndeplinește următoarele cerințe.
Trebuie să acopere tot corpul în afară de ceea ce a fost exclus
Allah spune:
Și spune dreptcredincioaselor să-și plece privirile lor și să-și păzească pudoarea lor, să nu-și arate gătelile lor, afară de ceea ce este pe dinafară, și să-și coboare vălurile peste piepturile lor! Și să nu-și arate frumusețea lor decât înaintea soților, sau a părinților lor, sau a părinților soților lor, sau a fiilor lor, sau a fiilor soților lor, sau a fraților lor, sau a fiilor fraților lor, sau a fiilor surorilor lor, sau a muierilor lor, sau a acelora pe care le stăpânesc mâinile lor drepte, sau a slujitorilor dintre bărbați, care nu mai au dorință, sau a copiilor mici care nu știu ce este goliciunea femeilor. Și să nu lovească cu picioarele lor, astfel încât să se afle ce podoabe ascund ele! Și căiți-vă cu toții, o, voi dreptcredincioșilor, față de Allah, pentru ca voi să izbândiți! [An-Nur 24:31]
Allah de asemenea spune:
Profetule! Spune soațelor tale și copilelor tale și femeilor dreptcredincioșilor să se învelească în jilbaburile lor. [Al-Ahzab 33:59]
„A se înveli” înseamnă a lăsa în jos pentru a acoperi întregul corp și picioarele așa cum reiese din următoarea relatare:
Umm Salama (Allah să fie mulțumit de ea) l-a întrebat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra lui): „Cât de lungă trebuie să fie îmbrăcămintea femeilor?” El a răspuns: „Să atârne cu o măsură de o palmă.” Ea a spus: „Li se vor vedea picioarele”. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra lui) a răspuns: „Atunci să atârne cu o măsură de un cot și nu cu mai mult.”
Îmbrăcămintea trebuie să fie largă și netransparentă
Îmbrăcămintea femeii musulmane nu trebuie să arate pielea, și nici să arate formele corpului. Daca este strâmt, hijabul va lăsa să se cunoască forma corpului, îi va accentua feminitatea, va sugera
nurii săi ascunși și va face ca femeia să fie dorită mai mult de către privitor. Aceasta încalcă clar scopul hijabului. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a avertizat femeile care „vor fi dezbrăcate în ciuda faptului că vor fi îmbrăcate”, care poartă haine strâmte și transparente pentru a-și pune în evidență frumusețea fizică. El, de asemenea, a condamnat femeile care își acoperă unele părți ale corpului lăsând restul la vedere, spunând: „Dintre Oamenii Iadului sunt două feluri de oameni pe care nu îi mai văzusem: bărbați care aveau bice precum cozile de vaci cu care loveau oamenii și femei îmbrăcate dezbrăcate, pierdute și care îi duc în pierzanie și pe ceilalți, pe capetele lor fiind [ceva] precum cocoașa de cămilă. Aceștia nu vor intra în Paradis și nu îi vor simți mireasma, cu toate ca parfumul Paradisului poate fi perceput de la o distanță atât și atât [de mare].”
Îmbrăcămintea femeilor ar trebui să nu se asemene cu cea a bărbaților
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a interzis femeilor să poarte hainele bărbaților și vice-versa. El i-a blestemat pe aceia care fac asta. Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că: „Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a blestemat bărbatul care poartă hainele unei femei și femeia care poartă hainele unui bărbat.”
Îmbrăcămintea femeii nu trebuie să fie parfumată
Acest lucru este clar din relatarea menționată anterior în care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a interzis femeilor să folosească parfum înainte de a ieși din casă.
Este clar din versetele și relatările menționate mai sus că hijabul este o obligație pentru fiecare femeie musulmană. Învățații și savanții în jurisprudență sunt de acord asupra acestui fapt. Însă, referitor la acoperirea feței și a mâinilor, învățații și savanții în jurisprudență au doua opinii principale diferite, ambele fiind argumentate din Coran și Sunnah:
Un grup consideră că fața și mâinile constituie „awrah” și trebuie să fie acoperite. Acest grup include școala Hanbalită și o parte din cea Șhafiită.
Al doilea grup consideră că fața și mâinile nu fac parte din „awrah” unei femei și nu este necesar să fie acoperite. Acest grup include școala Hanefită, Malikită și o parte din școala Șhafiită.
Islamul ia în considerare nevoile omenirii. Regulile și reglementările sunt adaptate în mod corespunzător. Obiectivul său este de a bloca toate căile care duc spre „fitnah” fără a împiedica sarcinile noastre zilnice care sunt necesare pentru supraviețuirea noastră ca indivizi și de asemenea ca și comunitate. Prin urmare, nu există o dovadă clară din Coran și Sunnah care să interzică femeilor să își arate mâinile și fețele în caz de greutate și dificultate. Însă, dovada contra etalării frumuseții lor (trupurile și podoabele) este una clară și puternică în Coran și Sunnah și aceasta nu cauzează nici o inconveniență în viețile lor zilnice.
Allah a făcut hijabul o obligație pentru orice femeie credincioasă pentru a-i proteja castitatea și pentru a-i păstra demnitatea, iar regulile referitoare la hijab sunt pentru a apăra individul, cât și societatea, de tentație și nesupunere lui Allah. Fie ca Allah să ne călăuzească pe toți pe Calea Sa cea Bună!
___________________________
sursa: Asociația Surori Musulmane
Source Link
Views: 6
De fapt, pentru multe dintre femei, hijab-ul este un permanent factor care le aduce aminte că nu trebuie ca viaţa şi trupul lor să fie destinate bărbaţilor. „Înainte să încep să mă acopăr, m-am gândit la mine prin prisma a ceea ce gândeau ceilalţi despre mine. Văd acest lucru foarte des la fete; fericirea lor depinde de cum le văd ceilalţi, în special bărbaţii. De atunci părerea mea despre mine s-a schimbat foarte mult; am câştigat foarte mult respect de sine. Am înţeles că dacă ceilalţi cred despre mine că sunt frumoasă, nu acest lucru contează. Gândind frumos despre mine şi ştiind că Allah mă consideră frumoasă, aceste lucruri mă fac să mă simt frumoasă.”, povesteşte Baig.