Locurile de pelerinaj de la Mecca

Locurile de pelerinaj de la Mecca   Mecca, locul nașterii profetului Muhammad, este considerat leaganul islamului. Toți musulmanii din lume își îndreaptă fața spre Ka’ba atunci când se roagă. Direcția către Ka’ba numita qibla, este marcată în orice moschee printr-o nișă aflată în peretele opus ușii de la intrare, numit și peretele qibleii, către care […]

Locurile de pelerinaj de la Mecca

Mecca, locul nașterii profetului Muhammad, este considerat leaganul islamului. Toți musulmanii din lume își îndreaptă fața spre Ka’ba atunci când se roagă. Direcția către Ka’ba numita qibla, este marcată în orice moschee printr-o nișă aflată în peretele opus ușii de la intrare, numit și peretele qibleii, către care stau cu fața toți cei prezenți.

Ka’ba este un monument de formă aproape cubică, de 15 înălțime și aproape 12 m lățime și a fost ridicat de către Avraam (Ibrahim) și fiul său Ismail la porunca lui Dumnezeu (Allah). Marea Moschee a fost construită din ordinul califul Omar (634-644), dintr-o necesitate. Așa cum Yaqut Al-Hamawi spunea: „Primul care a ridicat un zid în jurul Ka’bei a fost Omar; nu era niciun zid în jurul ei, în vremea Profetului. Zidul a fost ridicat pentru că oamenii își construiau casele lor prea aproape de Ka’ba, lăsând spațiu prea puțin pentru oameni, în jurul ei. Omar spunea: «Ka’aba este Casa lui Allah și o casă are nevoie de curte. Voi ați invadat teritoriul ei, nu ea a invadat teritoriul vostru.» Astfel încât el a cumpărat acele case, le-a dărâmat și a adăugat acel spațiu la cel din jurul Ka’abei”. O renovare și remodelare la scară mare a fost întreprinsă în 1564 în timpul domniei sultanului otoman Soliman I (Magnificul), care a reconstruit minaretele și a înlocuit acoperișurile din lemn cu arcade de piatra cu cupole. Masjid al-Haram a fost extinsă și îmbunătățita în mod semnificativ în primele secole ale islamului, pentru a primi numărul tot mai mare de musulmani care fie trăiau în zonă, fie veneau în pelerinaj la Mecca. Actuala formă a moscheii, a fost dată în anul 1577 în timpul domniei sultanului otoman Selim al-II-lea (fiul lui Soliman I). Următoarea reconstruire majora a moscheei a avut loc în secolul 20, moscheea din Mecca devenind cea mai mare din lume. De la ,,pelerinajul de adio” al profetului Muhammad, in anul 630, Mecca a devenit o localitate interzisa persoanelor care nu aparțin credinței musulmane. Pelerinii au o viză specială care atestă apartenența lor la religia islamică.

Pelerinajul la Mecca (hajj) este inclus în comportamentul obligatoriu al oricărui musulman (fard). Astfel că toți musulmanii care își permit, trebuie să participe măcar o dată în viață la această procesiune care se desfășoară în fiecare an în ultima lună a calendarului islamic. Peste 15 milioane de musulmani vin în pelerinaj aici în fiecare an. Spre deosebire de cele mai multe moschei în care bărbații și femeile se roagă separat, la Masjid al-Haram toți oamenii se roagă împreună. Pelerinii stau toți în curte pentru ritualul tawaf care constă în înconjurarea Kaabei de 7 ori, în sensul contrar acelor de ceasornic. În această curte se mai află două monumente sacre: piatra lui Ibrahim (în arabă: maqām Ibrāhīm), o piatră asociată în Islam cu descrierea coranică a reconstrucției Ka’bei de către Ibrahim și Ismail și sfântul izvor Zamzam. În imediata apropiere se află două dealuri între care pelerinii trebuie să alerge sau să meargă, conform ritualului cunoscut sub numele de saʿy.

Source Link

Views: 2

Ce nu face cel aflat in ihram

  Interdictiile “sacralitatii” (ihram-ului)     Dupa ce a intrat în ihram pelerinului îi sunt interzise urmatoarele lucruri:   1. tunderea sau raderea parului de pe cap fara vreo scuza anume; 2. taierea unghiilor de la mâini sau de la picioare fara nici o scuza; 3. barbatii nu trebuie sa îsi acopere intentionat capul si […]

Interdictiile “sacralitatii” (ihram-ului)

Dupa ce a intrat în ihram pelerinului îi sunt interzise urmatoarele lucruri:

1. tunderea sau raderea parului de pe cap fara vreo scuza anume;

2. taierea unghiilor de la mâini sau de la picioare fara nici o scuza;

3. barbatii nu trebuie sa îsi acopere intentionat capul si fata, iar femeile sa nu îsi acopere fata sau sa poarte manusi;

4. barbatii sa nu poarte lucruri cusute intentionat;

5. trebuie sa nu se foloseasca intentionat parfumuri dupa ce a fost pus ihram-ul;

6. sa nu se vâneze animale;

7. este interzisa cununia. Pelerinul nu poate sa se însoare, chiar daca a desemnat pe cineva sa îl reprezinte, nu poate sa ceara în casatorie si nici o alta persoana nu poate veni la el sa ceara mâna fetei lui sau a surorii lui, atât timp cât el este în ihram;

8. relatiile conjugale, dupa care trebuie sa se faca baie corporala;

9. orice atingere care poate stârni poftele;

10. sa fie trufas, semet;

De asemenea pelerinului îi este interzis sa taie copacii, sa rupa florile etc.

sursa: Liga Islamica si Culturala din Romania

Source Link

Views: 0

Dar al-Nadwa și capitalul meccan

  Dan Michi   După spusele unor învățați, nomazii acelor timpuri au căutat Mecca pentru bunurile aduse aici din diferite locuri. Până la sfârșitul sec. al VI-lea meccanii au câștigat controlul întregului comerț din Peninsula Arabă și regiunile învecinate, cu toate că existau și alte centre comerciale regionale.1 Astfel, ei au obținut supremația în fața […]

 

Dan Michi

 

old caravanesDupă spusele unor învățați, nomazii acelor timpuri au căutat Mecca pentru bunurile aduse aici din diferite locuri. Până la sfârșitul sec. al VI-lea meccanii au câștigat controlul întregului comerț din Peninsula Arabă și regiunile învecinate, cu toate că existau și alte centre comerciale regionale.1 Astfel, ei au obținut supremația în fața târgului de la Ta’if, un alt important centru comercial și financiar.

În acea perioadă locuitorii Meccăi erau caracterizați printr-o anume naturalețe arabă în conduită, dar și în capacitatea de a asimila o cantitate apreciabilă de cunoștințe în urma contactelor cu ceilalți membri ai triburilor arabe, cu romanii, sasanizii și abisinienii, în special în materie comercială și de relații diplomatice.

Printre cei mai influenți meccani putem găsi oameni de afaceri cu fler speculativ, buni manipulatori ai creditului, în special al împrumuturilor cu dobândă, într-o permanentă căutare de afaceri profitabile oriunde în regiune. Activitățile financiare s-au extins nu doar în sânul meccanilor, ci deopotrivă la figurile reprezentative pentru triburile din afara orașului.

În Mecca s-a pus problema înființării unei instituții care să vegheze la aplicarea tratatelor sau înțelegerilor comerciale. Astfel, Senatul sau Consiliul Suprem (Dar al-Nadua), în ciuda autorității morale cu care era înzestrat, a fost implicat în chestiuni de planificare și îndrumare comercială a comunității, fiind și beneficiarul profiturilor obținute din expertizele făcute.

Dar al-Nadua era punctul de plecare pentru caravanele din Mecca. Toate taxele comerciale erau colectate prin intermediul unui birou deschis în acest scop. De asemenea, în magazinele meccane, pe lângă cărțile pentru contabili, se găseau atât instrumente pentru măsurarea și verificarea plăților în orice tip de tranzacție, cât și cântare pentru bunuri.

Monedele aflate în circulație pe piață nu erau numeroase, fiind completate cu metale prețioase, lingouri de aur și argint și praf de aur (tibr). În această situație, instrumentele de măsurare puteau să determine valoarea. În cazurile mai complexe sau delicate se putea apela la serviciile unui cantaragiu expert (uazzan).

Capitalul meccan se bucura de o viteză ridicată de circulație, oamenii de afaceri beneficiind de resurse nelimitate în activitățile de creditare. Agenții comerciali, asemenea marii majorități a populației, trăiau din credit sau împrumuturi, în acest timp practicându-se pe scară largă contractul tip mudaraba. Era vorba de un parteneriat în care se investea o anumită sumă (capital). Ca urmare a flexibilității acestei forme de asocieri, oricine putea să participe, inclusiv săracii, și să contribuie cu oricât, chiar și cu o jumătate de dinar (un nashsh), însă partea leului revenea unui grup restrâns de antreprenori.

 

 

1. În afară de Mecca, ‘Ukaz era un alt centru comercial situat între Mecca și al-Ta’if, care găzduia, deopotrivă, întâlniri de afaceri și științifice

 

 

sursa: economie-islamica.blogspot.com

Source Link

Views: 2