De ce Profetul nu a emigrat mai devreme?

De ce Profetul nu a emigrat mai devreme?   Avand in vedere toate greutatile, umilintele la care era supus in Mecca, ne putem gandi de ce nu a emigrat pentru a transmite cuvântul lui Allah în alt loc, din moment ce Allah este Domnul Tuturor Cuvintelor, şi nu doar domnul celor din Quraish? Sau de […]

De ce Profetul nu a emigrat mai devreme?

 

Avand in vedere toate greutatile, umilintele la care era supus in Mecca, ne putem gandi de ce nu a emigrat pentru a transmite cuvântul lui Allah în alt loc, din moment ce Allah este Domnul Tuturor Cuvintelor, şi nu doar domnul celor din Quraish? Sau de ce nu i-a lăsat să stea cu el, din moment ce în şederea lor exista un beneficiu confirmat? Cu siguranţă şederea lor în Mekka, în pofida numărului lor mic, i-ar fi determinat pe alţii să îmbrăţişeze Islamul, religia lui Allah.

 

În plus, existau printre ei un număr mare de familii nobile din Quraish, cele mai puternice şi mai influente. Din tribul Bani Umaiyah erau ’Uthmaan Ibn ’Affaan, ’Amr Ibn Sa’iid Ibn Al-’Aas şi Khaalid Ibn Sa’iid Ibn Al-’Aas. Din Bani Asad erau Az-Zubair Ibn Al-’Awaam, Al-Aswad Ibn Nawfal, Yaziid Ibn Zam’ah şi ’Amr Ibn Umaiyah. Din tribul Bani Zahrah erau ’Abd Ar-Rahman Ibn ’Awf, ’Aamir Ibn Abi Waqqaas, Maalik Ibn Ahyab şi Al-Muttalib Ibn Azhar. Aceştia şi alţii erau cei ale căror familii nu puteau răbda pentru mult timp persecuţia şi suferinţa care le era pricinuită. Atunci de ce Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu i-a lăsat să stea cu el, să-l susţină şi să reprezinte un semn al posibilei puteri aflate acum în mâinile sale?

 

Aici distincţia lui Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Profetul lui Allah, iese în evidenţă. El nu a dorit tulburări sau război civil, chiar dacă exista o mare probabilitate de a izbândi sau chiar dacă era sigur de victoria sa! Aici omenia şi îndurarea Profetului ies în evidenţă pentru că el nu putea suporta să vadă oameni persecutaţi din cauza lui, deşi era perfect conştient că sacrificiul este preţul plătit în fiecare luptă nobilă şi în fiecare misiune măreaţă. Sacrificiul trebuie făcut ori de câte ori este inevitabil. Dar acum, când a fost posibilă evitarea suferinţei, musulmanii au fost lăsați să apuce cealaltă cale. Atunci de ce nu li s-a alăturat?

Jannat.ul .Baqi Madina panoramio 1 De ce Profetul nu a emigrat mai devreme?

Nu îi era poruncit să plece. Locul său era acolo unde se aflau idolii. Continua să rostească numele lui Allah, Unicul. Continua să îndure durere şi nedreptate fără teamă sau nelinişte pentru că el era cel rănit şi nu acei oameni slabi care au crezut în el şi l-au urmat şi nici acei oameni nobili care, de asemenea, au crezut în el şi l-au urmat! Oricine cunoaşte exemple ale unor astfel de cazuri de statornicie şi nobleţe a sacrificiului să le scoată la lumină. Aceasta este o atitudine nobilă, caracteristică doar profeţilor călăuzitori şi celor aleşi.

 

Source Link

Views: 1

Primii musulmani din Medina

Primii musulmani din Medina Companionul Profetului, Musab bin Umayr, a trecut prin mai multe situaţii dificile care ar fi putut pune capăt vieţii, lui şi a celor care se aflau alături de el, dacă nu ar avut o minte strălucită şi o inteligenţă remarcabilă. Într-o zi a fost luat prin surprindere în timp ce predica […]

Primii musulmani din Medina

Companionul Profetului, Musab bin Umayr, a trecut prin mai multe situaţii dificile care ar fi putut pune capăt vieţii, lui şi a celor care se aflau alături de el, dacă nu ar avut o minte strălucită şi o inteligenţă remarcabilă. Într-o zi a fost luat prin surprindere în timp ce predica oamenilor, de Usaid Ibn Hudair, conducătorul tribului ’Abd Al-Ashhal, care a tras asupra sa cu o săgeată.

 

S-a năpustit cu furie şi duşmănie împotriva celui care venise să-i îndepărteze pe oameni de vechea lor religie, spunându-le să-şi abandoneze zeii şi vorbindu-le despre ideea unui singur Dumnezeu despre care nu auziseră nimic până atunci. Zeii reprezentau pentru ei centrul adorării; ori de câte ori aveau nevoie de ei, le ştiau locul şi îi invocau pentru ajutor. Aceasta le era credinţa!

 

Cât despre Dumnezeul lui Muhammad, la care chema Trimisul Său, nimeni nu-i ştia locul şi nici nu-l putea vedea! Când musulmanii care se aflau în jurul lui Mus’ab l-au văzut pe Usaid Ibn Hudair înaintând furios, s-au înspăimântat, însă Mus’ab Cel Bun a rămas neclintit. Usaid s-a aşezat în faţa lui şi a lui As’ad Ibn Zoraarah ţipând: „Cine te-a adus aici? Vii să ne înlături credinţa? Pleacă dacă doreşti să fii salvat!”

 

Cu multă forţă, dar şi cu mult calm, Mus’ab şi-a început cu fineţe discursul, spunând: „Nu vrei să te aşezi şi să asculţi? Dacă eşti de acord cu cauza noastră, poţi accepta, iar dacă nu eşti de acord, te vom scuti de ceea ce urăşti.”

 

Allah este Cel Mai Mare! Cât de măreţ este un început al cărui sfârşit urmează să fie plăcut! Usaid a fost un om înţelept şi a acceptat invitaţia lui Mus’ab de a asculta şi nimic mai mult. Dacă era convins, va accepta şi dacă nu era convins, atunci Mus’ab va părăsi vecinătatea sa fără a cauza prejudicii şi fără a fi prejudiciat. Acolo şi atunci Usaid i-a răspuns: „Ei bine, aşa e corect”, a aruncat săgeata şi s-a aşezat pentru a asculta.

 

Mus’ab a citit Coranul explicând misiunea pentru care a venit Muhammad Ibn ’Abd Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), când conştiinţa lui Usaid a început să se limpezească, să se lumineze şi să se schimbe sub influenţa cuvintelor coranice. A fost copleşit de frumuseţea sa. Când Mus’ab şi-a încheiat discursul, Usaid Ibn Hudair a exclamat în faţa tuturor: „Cât de frumos este acest discurs şi cât de adevărat! Cum se poate îmbrățișa această religie?” Mus’ab i-a spus să-şi purifice corpul şi hainele şi să spună: „Mărturisesc că nu există un alt Dumnezeu în afară de Allah.”

 

Usaid s-a retras pentru o vreme, s-a întors cu părul şiroind de apă şi a spus: „Mărturisesc faptul că nu există alt Dumnezeu în afară de Allah şi că Muhammad este Profetul lui Allah.”

 

Vestea s-a răspândit precum fulgerul, Sa’d Ibn Mu’aadh a venit şi el de l-a ascultat pe Mus’ab, a fost convins şi a îmbrăţişat Islamul. Apoi a venit Sa’d Ibn ’Ubaadah.

 

fdfcfa772d13214ccfeaafe24bd7c04e guerrilla a rock Primii musulmani din MedinaAcolo şi atunci a fost binecuvântată intrarea lor în Islam. Oamenii din Medina s-au adunat, întrebându-se unul pe celălalt: „Dacă Usaid Ibn Hudair, Sa’d Ibn Mu’aadh şi Sa’d Ibn ’Ubaadah au îmbrăţişat Islamul, noi ce mai aşteptăm? Du-te direct la Mus’ab şi crede-i vorbele. Pe Allah, el ne cheamă la adevăr şi la calea cea dreaptă!”

 

Primul trimis al Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a înregistrat un succes deosebit pe care îl merita şi de care era demn.

Source Link

Views: 3

Primul sol al Islamului – partea 1

    Mus’ab Ibn ’Umair s-a născut şi a crescut în bunăstare şi lux. Probabil că nu a existat altcineva în Mekka la fel de răsfăţat de către părinţii săi cum a fost el. Este posibil ca acest tânăr vesel, mângâiat şi răsfăţat, care era centrul atenţiei doamnelor din Mekka şi care era considerat nestemata […]

 

 

maxresdefault Primul sol al Islamului – partea 1Mus’ab Ibn ’Umair s-a născut şi a crescut în bunăstare şi lux. Probabil că nu a existat altcineva în Mekka la fel de răsfăţat de către părinţii săi cum a fost el. Este posibil ca acest tânăr vesel, mângâiat şi răsfăţat, care era centrul atenţiei doamnelor din Mekka şi care era considerat nestemata întâlnirilor la care participa, să fie una dintre legendele credinţei?

 

Pe Allah, cât de interesantă este povestea lui Mus’ab Ibn ’Umair sau a lui Mus’ab Cel Bun, precum i se spune printre musulmani! El a fost unul dintre aceia pe care profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a modelat şi protejat.

 

Dar cine era el? Povestea sa este motiv de mândrie pentru toţi oamenii. Tânărul a auzit într-o zi ceea ce se vorbea în Mekka despre Muhammad cel drept, că Allah l-a trimis cu veşti bune pentru a avertiza oamenii şi a-i chema la adorarea Unicului Dumnezeu. De la o zi la alta în Mekka nu exista un alt subiect discuţie decât profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi religia sa, iar acest tânăr răsfăţat a devenit unul dintre cei mai atenţi ascultători. Deşi era tânăr şi în centrul atenţiei reuniunilor, Mus’ab se deosebea de ceilalţi prin înţelepciune şi bun simţ.

 

El a auzit că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi aceia care credeau în el se întâlneau departe de autoritățile religioase şi de conducătorii tribului Quraish, în As-Safaa, în casa lui Al-Arqam Ibn Al-Arqam (Daar Al-Arqam). Fără a pierde timpul, nerăbdător, a mers într-o noapte la Daar Al-Arqam unde Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se întâlnea cu companionii săi, le recita Coranul şi se rugau împreună lui Allah Preaînaltul. Mus’ab şi-a ocupat cu greu locul şi a contemplat versetele Coranului recitate de către Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), inima sa fiind prinsă în acea noapte.

 

Entuziasmul aproape l-a aruncat de pe scaunul său, fiind cuprins de un extaz de nestăpânit. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mângâiat această inimă trepidantă cu binecuvântata sa mână dreaptă şi tăcerea adâncimii oceanului i-a umplut inima. Cât ai clipi din ochi, tânărul care tocmai devenise musulman, părea a avea mai multă înţelepciune decât era normal pentru vârsta sa şi acea hotărâre capabilă să schimbe mersul lucrurilor!

 

 

  • sfarsitul primei parti
Source Link

Views: 1