Viața Profetului Muhammad – partea a 6-a

 

După ce Muhammed a propovăduit în mod public timp de mai mult de un deceniu, opoziţia împotriva lui s-a intensificat atât de mult încât, temându-se pentru siguranţa lor, el şi-a trimis unii dintre  adepţi în Etiyopia, unde conducătorul creştin, un rege-preot, cunoscut pentru bunatatea si simtul au de dreptate, şi-a extins protecţia asupra lor, a cărui memorie a fost păstrată de către musulmani mereu. La nasterea Islamului, primii musulmani aflati in suferinta au fost ajutati de un crestin si acest lucru este mai mult decat semnificativ.

Quraisitii, surprinsi de aceasta plecare, si-au trimis solii la Negus, cu atat mai mult cu cat erau in bune relatii cu el, datorita calatoriei cu scopuri negustoresti din fiecare iarna. Negusul i-a primit, dar a refuzat sa-i predea pe fugari inainte de a asculta pledoaria fiecarui grup. Hotararea pe care a luat-o a fost in favoarea musulmanilor, care au trait in pace si siguranta sub domnia lui. La moartea Negusului, Profetul Muhammed a oficiat in mocheea sa din Medina o rugaciune speciala de inmormantare denumita „rugaciunea celui absent”. Aceasta afinitate si aceasta subtila prietenie dintre crestini si musulmani nu a fost niciodata exploatata si nu este nici astazi. Ostilitatile dintre aceste doua mari religii au aparut abia mai tarziu si din cauza unei rivalitati mai degraba politice decat doctrinare.

In Mecca persecuţiile s-au intensificat, cei care îl urmau pe Muhammed fiind chinuiţi, abuzaţi, şi chiar torturaţi.

Intr-un final, Muhammed şi-a trimis şaptezeci dintre cei care îl urmau în nord, în oraşul Yathrib, care avea să fie numit mai apoi „Medina“ (Oraşul). Mai târziu, în toamna timpurie a anului 622, el a aflat de un complot de asasinat împotriva lui, şi împreună cu cel mai apropiat prieten al lui, Abu Bakr As-Siddiq, s-a decis să îi urmeze pe emigranţi.

În Mecca, cei care ii pusesera la cale asasinarea, au ajuns acasă la Muhammed şi l-au gasit pe vărul lui, Ali, dormind în patul lui. Înfuriaţi, meccanii au pus un preţ pe capul lui Muhammed şi au pornit în urmărirea lui.

desert_ProductiveMuslim-300x225Totuşi, Muhammed şi Abu Bakr s-au refugiat într-o peşteră ascunzându-se de cei care îi urmăreau’ la intrarea in pestera, miraculos pentru timpul scurt scurs, un păianjen a ţesut o pânză. Când au văzut că pânza nu  era ruptă, meccanii au trecut pe lângă peşteră, considerand locul neumblat iar Muhammed şi Abu Bakr şi-au continuat drumul spre Medina, unde au fost primiţi cu bucurie atât de o mulţime de mediniţi, cât şi de meccanii care plecaseră dinainte pentru a pregăti drumul.

 

Aceasta a fost Hijrah (622), Hegira dupa pronuntia anglo-saxona, dar incorect tradusă ca „Zborul“, de fapt, Hijrah nu a fost un zbor, ci o emigrare plănuită cu grijă, care marchează începutul erei islamice si  de asemenea un nou mod de viaţa pentru Muhammed şi musulmani.

De aici înainte,  principiul organizaţional al comunităţii nu a fost înrudirea de sânge, ci o înfrăţire mai nobilă a tuturor musulmanilor. Cei care l-au însoţit pe Muhammed în Hijrah au fost numiţi „muhajirun“ – care înseamnă „cei care au făcut hijrah“ sau „emigranţii“-, pe când cei din Medina care deveniseră musulmani au fost numiţi „ansar“  sau „ajutătorii“.Source Link

Views: 2

Hijrah: planificare perfecta si incredere in Allah – 3

Hijrah: planificare perfecta si incredere in Allah – 3

~ partea a treia ~

Dr. ‘Ali Al-Halawani

 

Increderea in Allah

 

Hijrah a fost astfel o succesiune de incidente care au rezultat in mod victorios in emigrare, prin imbinarea increderii Profetului in Allah, dar si prin rationalizarea aspectelor materiale si a legilor natural puse de Allah in Univers. Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fe asupra lui!) era atat de protejat si de mult sustinut de Allah Preaputernicul, incat toate capcanele rautacioase puse la cale de quraishiti au fost in zadar. Fusese voia lui Allah ca planurile Profetului Muhammad sa reuseasca, iar cele ale necredinciosilor sa esueze. El spune in Gloriosul Coran:

Si-l va inzestra pe el de unde el nici nu asteapta. Iar aceluia care se increde in Allah, El ii este de ajuns, caci Allah implineste lucrul Sau si Allah a stabilit un termen pentru fiecare lucru. (At-Talaq 65:3)

Iar in legatura cu DhulQarnain, Allah spune:

Intr-adevar, Noi am intarit puterea lui pe pamant s ii-am dat lui caile si mijloacele pentru toate lucrurile. Si a urmat el astfel o cale. (Al-Kahf 18:84-85)

Asmaa’ fiica lui Abu Bakr relateaza intr-un hadis consemnat de  Imamul Ahmad: “Le pregateam provizii de mancare… ei au reusit sa iasa dimprejurul muntilor Meccai si au mers pan ace au gasit un munte pe care l-au ales drept popas temporar. Cand a vazut un om stand in fata pesterii, Abu Bakr a spus: <O, Profet  al lui Allah! Ne-ar putea vedea!> Profetul a raspuns: <Nu! Sunt ingeri care ne acopera cu aripile lor.> Omul s-a asezat pentru a se usura cu fata spre [gura] pesterii. Atunci Profetul a spus: <Daca ne-ar fi vazut, nu ar fi facut aceasta.>” (Musnad Ahmad)

In ciuda tuturor eforturilor pe care le-a facut Profetul pentru a ascunde emigrarea si a pastra secretul ei, quraishitii tot au ajuns la gura pesterii unde se ascundeau el impreuna cu Abu Bakr. Aceasta insemna ca atunci cand eforturile umane sunt epuizate, ajutorul lui Allah vine, Cel care nu il lasa si nu il abandoneaza niciodata pe Profetul Sau si/sau pe cei care IL adora, intr-un fel in care ei sa cada prada adversarilor Lui.

Atotputernicul graieste despre aceasta semnificatie in Coran, ca il va proteja pe Profetul Sau atunci cand el este neajutorat sau atunci cand va fi nesustinut de toti ceilalti. Companionii erau dispersati  la acea vreme, dupa cum unii emigrasera la Medina mai devreme, iar unii ramasesera in Mecca. Astfel, Profetul (Pacea fie asupra lui!) nu avea pe nimeni alaturi in acele moment, in afara de Allah si Abu Bakr…

Daca voi nu-i veniti in ajutor, [sa stiti ca] l-a ajutat Allah mai inainte, cand cei care nu credeau l-au alungat, ca unul dintre cei doi. Cand ei doi se aflau in pestera si cand el i-a zis insotitorului sau: Nu fi mahnit, caci Allah este cu noi!” Si a pogorat Allah linistea Sa asupra lui s ii-a venit in ajutor cu osteni pe care voi nu i-ati vazut si a facut cuvantul celor care nu credeau sa coboare in jos, in timp ce cuvantul lui Allah s-a inaltat cel mai sus. Iar Allah este Puternic si Intelept. (At-Tawbah 9:40)

Astfel, dupa ce a avut grija de toate aspectele materiale ale calatoriei, Profetul si-a pus increderea in Allah si si-a marturisit dependenta completa de EL, si-a indreptat fata si inima spre Allah cautand Mila, Calauzirea si ajutorul Lui. Pe scurt, Profetul (Pacea fie asupra lui!) si-a pus increderea in Allah fara sa neglijeze aspectele materiale.

Hijrah: planificare perfecta si incredere in Allah – 3

Aceasta este o mare lectie care trebuie invatata de fiecare musulman care ar trebui sa aiba o credinta stricta in faptul ca ajutorul lui Allah va veni si sa fie increzator ca victoria si reusita sunt intotdeauna de la Allah care spune:

Si Allah nu a facut-o decat o veste buna si pentru ca inimile voastre sa se linisteasca prin aceasta. Victoria nu poate veni decat de la Allah, Puternicul, Inteleptul. (Aal ‘Imran 3:126)

leafIn concluzie, efortul uman nu poate fi neglijat sau minimalizat de catre musulmani, mai ales de catre cei care poarta responsabilitatea chemarii celorlalti la calea lui Allah, pentru ca ei sunt dependent  de Allah si incredinteaza totul Lui. Daca Profetul Muhammad – care era foarte bine protejat de Allah – a avut grija de toate aspectele materiale pentru a se asigura ca planul sau va functiona, fara indoiala noi ar trebui sa avem grija de acestea mult mai mult si sa ne folosim de toate abilitatile si planificarea noastra pentru a reusi. Trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta, iar apoi sa lasam rezultatul in voia lui Allah Care stie mai bine decat creatiile Sale.

 

 

sursa: New-Muslims.infoSource Link

Views: 1

PELERINAJUL – VIRTUȚI ȘI CONDIȚII

PELERINAJUL – VIRTUȚI ȘI CONDIȚII

 

Allah Preainaltul spune in Qur’an:islamic wallpaper hajj kabah black 690x368 PELERINAJUL - VIRTUȚI ȘI CONDIȚII

Cea dintai Casa [de inchinare] ridicata pentru oameni este aceea din Bakka, cea binecuvantata si calauzire pentru toate lumile. In ea sunt semne limpezi, [printre care] locul unde a stat Avraam, iar acela care intra in ea este in siguranta. Este o datorie a oamenilor fata de Allah [sa implineasca] Pelerinajul la aceasta Casa, daca au mijloacele pentru aceasta. Cat despre aceia care tagaduiesc, Allah nu are nevoie de aceste lumi. (Aal `Imran 3:96-97)

 1) Definitia Pelerinajului (Hajj-ului)

Cei mai multi dintre savanti sunt de parere ca Pelerinajul a fost prescris in cel de-al saselea an dupa emigrare (hijra), odata cu revelarea urmatorului verset: “Împliniti Pelerinajul si ‘Umra pentru Allah!” (2: 196) [Aceasta] concluzie se bazeaza pe interpretarea “împlinirii” din versetul de mai sus ca referindu-se la momentul incepand cu care a devenit obligatoriu. Punctul de vedere este, de asemenea, sustinut de ‘Alqamah, Masrouq si Ibrahim An-Nakh’i, cel care, conform unei relatari a lui At-Tabarani sub o autoritate competenta, a interpretat “fondati” [“puneti bazele”] , pentru “împliniti”. Cu toate acestea, Ibn-al-Qayyim este inclinat sa creada ca Pelerinajul a devenit obligatoriu in cel de-al noualea sau zecelea an al emigrarii.

2-3) Perfectiunea Pelerinajului. Pelerinajul – una din cele mai bune fapte.

Creatorul Legii Divine ii indeamna pe musulmani sa efectueze Pelerinajul. In acest sens, putem sa acest act de adorare este una din cele mai bune fapte. Abu Huraira a relatat ca odata Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost intrebat: “Care este cea mai buna fapta?”. El a răspuns: “Sa credeti in Allah si in Trimisul Sau.” Cel care a intrebat a adaugat: “Si urmatoarea?” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Sa va straduiti pe calea lui Allah.” “Si apoi, care este cea mai buna?” El a răspuns: “Hajj-ul acceptat (mabrur).”

Al-Hasan a spus: “Aceasta inseamna ca dupa ce a efectuat Pelerinajul, o persoana ar trebui mai degraba sa-si doreasca si sa fie inclinat spre Viata de Apoi decat spre placerile materiale ale acestei lumi.” O alta relatare transmisa in mod corect de la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) subliniaza ca o efectuare ireprosabila a Pelerinajului este împlinita in cea mai minunata forma prin hranirea celor sarmani si cuvinte frumoase.

4) Pelerinajul – o formă de jihad

Al-Hasan ibn Ali a relatat ca la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a sosit un barbat si i s-a adresat astfel: “Sunt o persoana timorata si bolnava. Exista ceva ce as putea sa fac?” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: “Ai putea sa mergi la jihadul care nu implica lupta, iar acesta este Pelerinajul.” (relatat de Abdur Razzaq si At-Tabarani, toti naratorii sai fiind demni de incredere)

Abu Huraira a relatat ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Pelerinajul este jihadul celor in varsta, al bolnavilor si al femeilor.” (consemnat de Nasa’i, cu un lant sigur de naratori)

‘Aisha a relatat ca odata a intrebat: “Profet al lui Allah! Jihad-ul (straduinta sau lupta pe calea lui Allah) este cea mai buna fapta. Atunci, cum am putea noi, femeile, sa nu participam activ la el?” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: “Cel mai bun jihad pentru voi este Pelerinajul acceptat (mabrur).” (consemnat de al-Bukhari si Muslim) Intro alta relatare, ‘Aisha a spus: “Odata l-am intrebat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): ‘Profet al lui Allah! Am putea ca noi (femeile) sa nu straduim si sa nu ne implicam in mod activ alaturi de tine in razboiul islamic?’ Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: ‘Cea mai buna si frumoasa straduinta a voastra pe calea lui Allah este Pelerinajul acceptat.’ ” (consemnat de al-Bukhari si Muslim) ‘Aisha a comentat: “Dupa ce am auzit acestea de la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), niciodata nu am mai incetat a efectua Pelerinajul.”

5) Pelerinajul sterge pacatele anterioare

Abu Huraira a relatat ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Acela care efectueaza Pelerinajul de dragul lui Allah si evita lucrurile obscene si pacatoase se va intoarce din Pelerinaj fara de pacat, ca in ziua in care l-a nascut mama sa.” (consemnat de al-Bukhari si Muslim)

‘Amr ibn al-‘As a spus: “Cand Allah m-a calauzit spre Islam, am mers la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) si l-am intrebat: ‘Profet al lui Allah! Intinde-ti mana astfel incat sa-ti pot jura loialitate.’ Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a intins mana, insa eu mi-am retras-o pe a mea. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) m-a intrebat: ‘O, Amr! Ce se intampla cu tine?’ Eu i-am răspuns: ‘As dori sa mentionam o conditie!’ Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a mirat: ‘Despre ce vorbesti?’ I-am spus: ‘Aceea ca toate pacatele mele din trecut sa-mi fie iertate!’ Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: ‘O, ‘Amr! Nu cunosti ca Islamul sterge toate pacatele trecute, la fel stand lucrurile si cu emigrarea (hijrah) de dragul lui Alalh, [dar si cu] Pelerinajul?’ ” (consemnat de Muslim)

Abdullah ibn Mas’ud a relatat ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Efectuarea regulata si alternativa a Hajj-ului si ‘Umra inlatura saracia precum foalele fierarului elimina impuritatile din metale precum fierul, aurul si argintul. Rasplata Pelerinajului acceptat nu este alta decat Paradisul.” (consemnat de Nasa’i si Tirmidhi, care l-a considerat un hadis autentic.)

6) Pelerinii sunt oaspetii lui Allah

Abu Huraira a relatat ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Pelerinii si cei care efectueaza ‘Umra sunt oaspetii lui Allah; rugaciunile lor sunt ascultate, iar rugamintile pentru iertare le sunt acceptate.” Aceasta relatare este consemnata de Nasa’i, Ibn Maja, Ibn Khuzaima si Ibn Hibban in colectiile lor de hadisuri Sahih. La ultimii doi citim: “Oaspetii lui Allah sunt trei: persoana care efectueaza Pelerinajul, ‘Umra si cea care lupta pe calea lui Allah.”

7) Rasplata Pelerinaju
lui este Paradisul

Abu Huraira a relatat ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Toate pacatele care au fost savarsite de la o ‘Umra si pana la cealalta [‘Umra] sunt rascumparate si sterse, iar rasplata Pelerinajului acceptat (mabrur) nu este alta decat Paradisul.” (consemnat de al-Bukhari si Muslim)

Intr-un alt hadis autentic Ibn Joraij a relatat de la Jabir ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Aceasta Casa (Ka’ba) a lui Allah este stalpul Islamului, asadar oricine ajunge la ea cu intentia de a efectua Hajj sau ‘Umra, se afla sub protectia lui Allah. Daca el va muri [in timpul calatoriei], ii va fi garantat Paradisul, iar daca se va intoarce in siguranta acasa, isi va purta rasplata si castigul.”

8) Superioritatea cheltuirii in Pelerinaj

Buraida a relatat ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “A cheltui [avere] in timpul Pelerinajului echivaleaza cu oferirea sa pe calea lui Allah si fiecare dirham dat va fi rasplatit de peste sapte sute de ori.” (consemnat de Ibn Abi Shaiba, Ahmad, At-Tabarani si Al-Baihaqi)

9) Pelerinajul este obligatoriu numai o data in viata

Intre savantii musulmani exista un consens in ceea ce priveste faptul ca Pelerinajul este obligatoriu doar o data in viata, cu exceptia cazului in care cineva a jurat sa efectueze suplimentar, caz in care trebuie sa-si duca la indeplinire fagaduinta. Tot ceea ce se efectueaza, insa, peste cele de mai sus tine de optiunea individuala.

Abu Huraira a relatat ca odata, intro predica, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “O, oameni! Allah v-a poruncit Pelerinajul, asadar trebuie sa-l efectuati.” Un barbat l-a intrebat: “Profet al lui Allah, [trebuie] in fiecare an?” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a pastrat linistea. Dupa ce barbatul a repetat si a treia oara, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: “Daca as fi spus ‘da’, atunci ar fi devenit o obligatie anuala, ceea ce v-ar fi fost peste putinta.” Apoi a adaugat: “Lasati-ma in pace, cata vreme nu va solicit [n.t., nu ma bateti la cap cu intrebari despre ceea ce omit sa vorbesc]. Unii dintre cei care au trait inaintea voastra au fost distrusi pentru ca au pus prea multe intrebari si au devenit neascultatori fata de profetii lor. Prin urmare, daca va poruncesc sa faceti ceva, trebuie sa-mi dati ascultare si sa-l indepliniti in cel mai bun mod, iar daca va interzic ceva, atunci evitati [acel lucru].” (consemnat de al-Bukhari si Muslim)

Ibn ‘Abbas a relatat ca odata Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ni s-a adresat si a spus: “O, oameni! Vi s-a poruncit Pelerinajul.” In acel moment Al-Aqra’ bin Habis s-a ridicat si a intrebat: “Profet al lui Allah! Trebuie sa-l facem in fiecare an?” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Daca as spune ‘da’, atunci ar deveni o sarcina [anuala] si in aceasta situatie nu ati fi reusit sa o indepliniti. Pelerinajul este obligatoriu numai odata in viata. Acela care doreste sa il efectueze de mai multe ori [sa stie ca] face un act peste limita obligatiei.” (consemnat de Ahmad, Abu Daw’ud, Nasa’i si Al-Hakim, care l-a retinut ca un hadis autentic)

10) Efectuarea Pelerinajului poate fi amanata pentru o perioada de timp mai convenabila sau trebuie realizata imediat ce o persoana este capabila pentru acest lucru?

Ash-Shafi’i, Ath-Thawri, Al-Awza’i si Muhammad bin al-Hasan sunt de parere ca Pelerinajul se poate efectua oricand in timpul vietii, nefiind ceva gresit daca o persoana care are aceasta obligatie o amana. Desi Pelerinajul a fost poruncit in al saselea an dupa emigrare, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a amanat pana in al zecelea an, atunci cand l-a efectuat impreuna cu sotiile sale si mai multi companioni. Daca efectuarea sa mai repede ar fi fost esentiala, atunci Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) niciodata nu ar fi amanat-o.

Ash-Shafi’i noteaza: “Prin urmare, noi credem ca Pelerinajul este obligatoriu pentru un musulman, barbat sau femeie, incepand cu varsta pubertatii si pana sa moara.”

Abu Hanifa, Malik, Ahmad, unii dintre urmasii lui Ash-Shafi’i si Abu Yusuf considera ca Pelerinajul trebuie indeplinit cat mai repede cu putinta, din momentul in care respectiva persoana este fizic si financiar apta de acest lucru. Aceasta opinie se bazeaza pe un hadis relatat de Ibn ‘Abbas si conform caruia Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Pe cel care intentioneaza sa efectueze Pelerinajul, lasati-l sa o faca cu prioritate, pentru ca s-ar putea imbolnavi, sa nu mai fie in stare sa-si finanteze calatoria sau sa fie impiedicat de alte urgente.” (consemnat de Ahmad, Al-Baihaqi, At-Tahawi si Ibn Maja) Intro alta relatare a lui Ahmad si Al-Baihaqi, putem citi ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: “Grabiti-va sa indepliniti Pelerinajul, obligatia de baza, pentru ca nu stiti ce vi s-ar putea intampla,” insemnand “cineva s-ar putea imbolnavi sau sa fie retinut de alte prioritati.” Primii savanti au interpretat aceste relatari ca fiind o recomandare pentru o persoana sa efectueze Pelerinajul cat mai repede cu putinta, de cand are capacitatea de a o face.

11) Conditiile Pelerinajului

In randul juristilor exista un consens in ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana astfel incat Pelerinajul sa devina o obligatie a sa:

a) Sa fie musulmana
 b) Sa fie adulta
c) Sa fie in deplina sanatate mintala
d) Sa fie libera
e) Sa aiba forta si capacitatea necesare

Oricare nu indeplineste una dintre aceste conditii, nu are obligatia de a indeplini Pelerinajul. Toate aceste conditii sunt valabile tuturor celorlalte forme islamice de adorare. Aceasta afirmatie se bazeaza pe un hadis al Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), in care acesta a spus: “Trei persoane nu vor fi trase la raspundere: cea care doarme, pana cand se trezeste, copilul pana cand creste si cea lipsita de ratiune pana cand isi revine.” Libertatea reprezinta o cerinta esentiala pentru Pelerinaj deoarece aceasta forma de adorare necesita atat timp, cat si mijloace financiare pentru a o indeplini. Sclavul nu are niciuna din cele doua, intregul sau timp petrecandu-si-l in serviciul stapanului sau, lipsindu-i si capacitatea financiara.

Qur’anul spune:

Este o datorie a oamenilor fata de Allah [sa implineasca] Pelerinajul la aceasta Casa, daca au mijloacele pentru aceasta. (Aal `Imran 3: 97)

________________________

sursa: Fiqh-us Sunnah, Cartea Pelerinajului, autor: Sayyid Sabiq

Traducere: www.islamulazi.ro

Source Link

Views: 1