Tag: moise

PRIMUL STÂLP AL ISLAMULUI: MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ

  Articol redactat de colectivul redactional new-muslims.info   Musulmanii cred în cele șase principii ale credinței și practică cei cinci stâlpi ai Islamului. Aceștia din urmă sunt: Mărturisirea de credință (shahada) Cele cinci rugăciuni zilnice (salah) Dania (zakah) Postul (sawm) Pelerinaj (hajj). Mărturisirea de Credință Shahadah (șahadah) este mărturisirea de credință a musulmanului și primul […]

Articol redactat de colectivul redactional new-muslims.info

Musulmanii cred în cele șase principii ale credinței și practică cei cinci stâlpi ai Islamului. Aceștia din urmă sunt:

  1. Mărturisirea de credință (shahada)
  2. Cele cinci rugăciuni zilnice (salah)
  3. Dania (zakah)
  4. Postul (sawm)
  5. Pelerinaj (hajj).

Mărturisirea de Credință

Shahadah (șahadah) este mărturisirea de credință a musulmanului și primul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului. Cuvântul shahadah înseamnă în limba arabă declarație, mărturisire. Shahadah presupune să mărturisești două lucruri:

–          că nimic nu merită adorat cu excepția lui Dumnezeu (Allah)

–          și că Muhammad este Trimisul lui Dumnezeu (Allah).

Așadar, musulman este acela care mărturisește și declară că nimic nu merită adorat în afară de Dumnezeu și că Muhammad este Trimisul lui Dumnezeu. O persoană care face această declarație în mod sincer și de bună voie, devine musulmană.

Această mărturisire trebuie făcută de fiecare musulman cel puțin o dată în viață, deplin conștient fiind de sensul ei, ea fiind spusă din inimă. Musulmanii spun de obicei această formulă atunci când se trezesc dimineața, dar și atunci când merg seara la culcare. De asemenea, este repetată de ei în timpul celor cinci rugăciuni zilnice, iar persoana ale cărei ultime cuvinte rostite în viață sunt shahada, acesteia îi este promis Paradisul.

Allah este numele lui Dumnezeu în limba arabă, la fel cum Elah sau Elohim este numele lui Dumnezeu în aramaică menționat în Vechiul Testament. Allah înseamnă Adevărata Divinitate demnă de toată adorarea. Evreii și creștinii vorbitori de limbă arabă se referă la Acea Ființă Creatoare Supremă folosind cuvântul Allah.

1.    Nimic nu merită adorat cu excepția lui Dumnezeu (Allah)

Prima parte a acestei mărturisiri atribuie dreptul de a fi adorat exclusiv lui Dumnezeu, în mod tainic și în mod deschis, simțit de inima și de fiecare mădular al unui om. Doctrina islamică nu doar interzice adorarea altcuiva în afara lui Allah, dar și adorarea altcuiva odată cu EL. El nu are asociați  și nimeni nu poate fi adorat împreună cu El. Adorarea, în sensul ei extins și în toate aspectele ei, este concentrată doar și doar față de Dumnezeu, față de Allah.

Dreptul lui Dumnezeu de a fi adorat reprezintă sensul esențial al mărturisirii credinței islamice: Lā ‘ilāha ‘illā llāh.  O persoană devine musulmană odată cu declararea acestui drept exclusiv al lui Dumnezeu de a fi adorat. Aceasta este chintesența crezului islamic în Dumnezeu, este mesajul central cu care au venit toți profeții și trimișii Lui – mesajul lui Avraam, Isaac, Ismail, Moise, Iisus și Muhammad, fie ca pacea și binecuvântarea lui Dumnezeu să fie asupra lor! De exemplu, Moise a spus:

Ascultă Israele, Domnul , Dumnezeul nostru este singurul Domn.(Deuteronomul 6:4)

Iar Iisus a repetat același mesaj 1500 de ani mai târziu, când a spus:

Prima și cea mai importantă poruncă este: Ascultă, Israel! Domnul, Dumnezeul nostru este singurul Domn. (Marcu 12:29)

și i-a fost amintit Satanei:

Pleacă, Satan, pentru că este scris: Domnului, Dumnezeului tău să I te închini și numai Lui să-I slujești!  (Matei 4:10)

La aproximativ 600 de ani după Iisus, chemarea lui Muhammad a răsunat peste dealurile din Mecca astfel:

Nu exista divinitate in afara de El. El este Cel Milostiv, Indurator. [Ar-Rahman, Ar-Rahim]  (Qur’an 2:163)

Cu toții au afirmat în mod clar și limpede că:

Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi altă divinitate în afara Lui! (Qur’an  7 : 59, 7:73, 11:50, 11:84, 23:32)

Însă mărturisirea de credință nu este completă fără a doua parte a ei:

2.    Muhammad este Trimisul lui Dumnezeu (Allah).

Muhammad s-a născut în anul 570 în Mecca, Peninsula Arabică. Genealogia lui ne duce înapoi spre Ismail, fiul profetului Avraam. Precum ceilalți profeți de dinaintea lui, Muhammad a fost tot o ființă umană, însă una specială, aleasă de Dumnezeu pentru a transmite mesajul Său întregii omeniri, nu precum profeților de dinainte trimiși pentru un neam sau trib anume. Musulmanii cred în faptul că Muhammad a adus ultima revelație de la Dumnezeu, iar acceptându-l pe Muhammad ca ultim profet, ei cred că profeția lui confirmă și completează toate mesajele revelate anterior, începând cu cel al profetului Adam. Muhammad reprezintă modelul perfect de viață pentru musulmani prin însăși viața lui.

 Așhadu an laa ilaaha illaAllah wa așhadu anna Muhammadan rasulullah!

Source Link

Views: 3

Asteptatul profet – 2

  Alte caracteristici Abdullah b. Amr b. As, Abdullah b. Selam şi Ka’bu’l-Ahbar (Allah să fie muţumit de ei), toţi trei, fiind oamenii care cunosc cel mai bine cărţile din trecut, sunt personalităţi care au căpătat renume. Ei relatează despre un verset din Tora, care pe vremea lor încă nu ajunsese la denaturare: „O, Profet! […]

Alte caracteristici

Abdullah b. Amr b. As, Abdullah b. Selam şi Ka’bu’l-Ahbar (Allah să fie muţumit de ei), toţi trei, fiind oamenii care cunosc cel mai bine cărţile din trecut, sunt personalităţi care au căpătat renume. Ei relatează despre un verset din Tora, care pe vremea lor încă nu ajunsese la denaturare: „O, Profet! Noi te-am trimis spre a fi martor, vestitor, stimulent şi refugiu pentru cei fără de carte. Tu eşti robul şi vestitorul Meu. Te-am numit „Muteuekkil”. El nu este dur şi brutal. Nu strigă în gura mare prin bazaruri. Răului nu răspunde prin rău. Dar iartă, dăruieş-te. Până când datorită Lui lumea cea strâmbă nu se va îndrepta, rostind sura „Mărturisesc că Muhammed este robul şi Profetul Lui”, Allah nu va lua sufletul lui.”

Acum să stăm să cugetăm. Această adresare din Tora pentru cine este? Nefiind nevoie de nici o aprofundare, sensul clar al acestui verset arată că se face referire la un profet care va veni dintre profeţi la Muhammed (s.a.s) în persoană. El este un profet trimis întregii omeniri.

În această problemă versetul parcă ar zice: Te-am trimis întregii lumi, vestitor şi călăuzitor, ca să arăţi oamenilor calea cea dreaptă şi să-i fereşti de calea cea strâmbă. Tu vei ţıne piept la tot ce este rău şi vei împiedica ca oamenii să cadă în gropile iadului. În acelaşi timp, vei fi ca o lumină pentru cei care, mergând pe căi întortocheate, au rămas în întuneric.Tu vei lua de mână pe aceşti oameni şi îi vei duce în rai şi la Cel Frumos.

Te-am trimis comunităţii fără de carte a epocii ignoranţei, ca ocrotitor şi loc de refugiu. Când vor reveni la Tine, vor fi protejaţi şi sprijinindu-se pe Tine, îşi vor continua existenţa.

Tu eşti robul şi Profetul Meu. Da, şi noi în rugile noastre pomenim de pro-feţia Lui, de faptul că este robul lui Allah. Eu te-am numit „Muteuekkil” (Cel supus). Dacă lumea te va acosta şi-ţi va cere socoteală, nu vei fi nici un pic zdrun-cinat. Da, fiecare profet are un destin al său, dar în această chestiune tu eşti altfel. Din această pricină te-am numit „Muteuekkil”.

„Nu este un om furios, care să jignească pe cei din jur, nu este un om duşmânos. Dimpotrivă, este un om politicos, serios, cumpătat, grav. Nu umblă pe străzi vorbind tare. Pentru că, această străduinţă de a atrage atenţia, este un indiciu de slăbiciune şi orgoliu, încât El este curăţat şi purificat de asemenea însuşiri defăimătoare.”

El nu răspunde la răutate cu răutate. Dacă apare un nomad şi apucându-l de poalele hainei, îl zgâlţâie, zicându-i: „Dă-mi ce mi se cuvine!” şi acest lucru îi înnebuneşte pe companioni, El, monument de generozitate, zâmbeşte doar şi zice: „Daţi acestui om tot ceea ce cere!”

Da, El ierta cele mai de neiertat vinovăţii. Era de ajuns în acea perioadă să nu existe subiect de discuţie opus poruncilor şeriat-ului. Gândiţi-vă că, meccanilor, care i-au făcut atât de mult rău şi încă puteau să-i mai facă, le-a zis: „Duceţi-vă, sunteţi liberi cu toţii!”

Oamenii care erau pe o cale greşită şi duceau o viaţă în ignoranţă, nu-l vor accepta pe apropiatul lui Allah până când nu-şi vor găsi drumul, datorită luminii aduse de El. Înălţarea Lui la Allah  va avea loc atunci când, consolidând credinţa, îşi va fi terminat misiunea.

Atunci când oamenii pe care i-a iniţiat vor fi ajuns la nivelul de a putea să-L reprezinte, El, despărţindu-se de oameni, putea să plece lângă Domnul. Deoarece, misiunea pe care o avea în lume doar atunci lua sfârşit.

Da, Tora aşa relata despre El. Cu adevărat, cele povestite acolo reprezen-tau modul de viaţă al Mesagerului lui Allah. Dacă este aşa, cine era acest mare şi renumit profet despre care se relata în Tora? Oare mai era altul în istorie a cărui viaţă să fie aidoma cu cele redate ? Desigur că nu! Dacă este aşa, omul despre care se pomeneşte poate fi numai Muhammed (s.a.s).

Veştile din Evanghelie

Faraklit

Un verset din Evanghelia lui Ioan: „Mesia zice: „Eu plec la Stăpânul meu şi al vostru, aşa încât să vă trimită pe Faraklit, cel care vă va aduce Cartea Sfântă.”

Cuvântul „Faraklit” are sensul de spiritul dreptăţii; înseamnă cel care ştie să separe dreptatea de nedreptate. Da, Mesagerul lui Allah este spiritul dreptăţii. Deoarece inimile deja moarte au revenit la viaţă numai datorită dreptăţii aduse de El. Pentru ca oamenii să-şi găsească calea cea dreaptă, El a dus o luptă până la sacrificiul de sine. Despărţirea dreptăţii de nedreptate a avut loc numai în urma unei asemenea lupte şi străduinţe.

Iată că venise un Faraklit, vestit de către Mesia şi acesta este ultimul mesager al lui Allah , Soarele Universului, Muhammed (s.a.s).

Iată ce se relatează în Evanghelia lui Ioan, 14/15-16: „Dacă mă iubiţi, îmi veţi îndeplini poruncile. Eu mă voi ruga de Stăpân şi El vă va da un alt mântuitor, un spirit al dreptăţii (Faraklit); aşa încât, să fie cu voi.”

Acum să analizăm pe rând următoarele versete:

„Farklit este aşa un spirit curat, iar Stăpânul îl va trimite cu numele meu (adică ca profet). El vă va învăţa tot şi vă va repeta tot ceea ce v-am zis eu.” (Evanghelia lui Ioan, 14/26)

„quot;Când va veni Faraklit, va face mărturie pentru mine, iar voi veţi fi martorii mei.” (Evanghelia lui Ioan, 15/26-27)

„quot;Atunci când va veni Faraklit, va condamna cu echitate toate greşelile, pă-catele lumii, îndrumând oamenii.” (Evanghelia lui Ioan, 16/8)

Prima dată Biblia a fost scrisă în ebraică, apoi a fost tradusă în limba greacă. Traducerile pe care le avem noi sunt făcute din greacă. În arabă, termenul de „Faraklit” fiind consemnat în primele traduceri din greacă, nu putem şti care este corespondentul acestui cuvânt în ebraică. Faraklit este corespondentul în arabă, adică a intrat în limba arabă prin adaptare. Dar noi, insistând asupra acestui cuvânt, din această problemă nu vom face un capăt de ţară. Poate doar ne vom strădui să descoperim toate însuşirile profetului anunţat în Biblie, însumate în Domnul nostru.

Cârmuitorul lumii

În Evanghelia lui Ioan, 14/30 se spune: „Mesia a zis: Nu voi sta de vorbă prea mult cu voi, deoarece vine cârmui-torul lumii. El nu are descendenţa mea…”

În Psalmi, 72/8, se spune: „El va domni de la o mare la alta, peste fluvii şi peste pământ. Oamenii deşertului, stând în genunchi în prezenţa Lui, vor spulbera pe duşmani. Regii din Tarşiş şi Ada vor aduce plocoane, iar regii din Şeba vor oferi daruri. Toţi regii şi toate clanurile i se vor supune. El va aduce mântuire pentru cei săraci şi sărmani. Arătând compătimire celor nevoiaşi şi săracilor, îi va elibera de nevoi. Va elibera sufletele de tiranie şi uzurpare, iar sângele vărsat va fi foarte preţios. Va trăi şi Şeba îi va da aur. Pentru El se vor ruga, în fiecare zi elogiindu-L. Numele L:ui nu va pieri, rămânând nemuritor, iar oamenii vor fi fericiţi lângă El. Toate popoarele îl vor numi „cel fericit.”

Aşa cum am abordat această temă mai sus, noi am încercat s-o tratăm având această vocaţie, în scopul de a vă oferi o idee despre ea, dar nu vom intra în detaliile problemei. Vom adăuga numai următoarele: cu toată râvna şi strădaniile de ieri şi de azi a evreilor şi creştinilor, totusi în Tora şi Biblia existente, se pot găsi destule indicii şi informaţii în legătură cu profeţia Mesagerului lui Allah. Slavă Domnului, în viitor, prin efortul istoricilor noştri, dacă se vor descoperi exemplare din Tora, Biblie şi Psalmi cu mai puţine falsificări, cred că, nefiind nevoie de denaturări şi extinderi, vor apărea indicii clare despre Mesagerul lui Allah, fiind percepute de către toţi. Atunci poate că, în hadis-urile care vor nelinişti creştinismul, vor apărea dovezi în acest sens.

Pe de altă parte, în Tora şi Biblie, relatarea despre persoana Mesagerului lui Allah şi a profeţiei Sale, este stabilită prin carte şi sunna (actele şi cuvintele lui Muhammed) . Ca urmare, negarea acestui lucru este o nebunie şi blasfemie.

sursa: fgulen.com

Source Link

Views: 3

Asteptatul profet – 1

  Rugăciunea lui Avraam (a.s) şi vestea lui Iisus Într-o zi, unul din companioni către Mesagerul lui Allah: „Puteţi să ne spuneţi ceva despre persoana voastră?” Mesagerul lui Allah îi dă următorul răspuns: „Eu sunt ruga lui Avraam şi vestea Măritului Iisus.” În două versete separate Coranul tratează această chestiune: 1) Măritul Avraam (a.s) s-a […]

Rugăciunea lui Avraam (a.s) şi vestea lui Iisus

Într-o zi, unul din companioni către Mesagerul lui Allah: „Puteţi să ne spuneţi ceva despre persoana voastră?” Mesagerul lui Allah îi dă următorul răspuns: „Eu sunt ruga lui Avraam şi vestea Măritului Iisus.”

În două versete separate Coranul tratează această chestiune:

1) Măritul Avraam (a.s) s-a rugat astfel: „Domnul nostru! Ridică în mijlocul lor un trimis dintre ei care să le recite versetele Tale, care să-i înveţe Cartea şi înţelepciunea, şi care să le dea curăţenie, căci Tu eşti Puternicul, Înţeleptul!” (Al-Baqarah [Vaca], 129).

2) Vestea Măritului Iisus: „Iisus, fiul Mariei spuse: „O, fii ai lui Israel! Eu sunt, într-adevăr, trimisul lui Allah la voi ca să vă vestesc un trimis ce va veni după mine şi al cărui nume va fi Ahmad.” Şi când acela veni la ei cu dovezi vădite, ei spuseră: „Aceasta este o vrajbă vădită!” (As-Saf [Rândul], 61/6).

Da, Mesagerul lui Allah nu este cineva care a apărut ca o surpriză. El este un profet anunţat cu secole înainte şi a cărui venire a fost aşteptată de tot universul. Cea mai mare dovadă a profeţiei Lui este minunea veşnică, Coranul. Sute de versete din Cartea Minunilor relatează despre faptul că El este profetul de drept. Un om care nu poate să-L nege în totalitate, nu are cum să nege profeţia Lui. Deocamdată nu vom aborda această chestiune, care formează o temă de sine stătătoare. Când va veni momentul, oferind versetele apelate ca argument, şi această temă în parte va fi abordată.

Veştile din Tora

Deoarece la acest capitol am întâmpinat mii de denaturări, dorim să relatăm unele părţi din cărţile sfinte, Tora, Biblie şi Psalmi, care poartă în ele semne şi vestiri despre Mesagerul lui Allah. Încredinţând detaliile problemei operelor independente, care au o legătură directă cu tema şi, în special, lucrării lui Huseyin Gisri, „Risale-i Hamîdiye”; aici vom oferi doar unele chestiuni pe care le considerăm importante.

Munţii Faran

Într-un verset din Tora, tradus în limba arabă la Londra, în anul 1944, se spune: „Allah şi-a întors faţa către oameni la Sina, i-a poftit în Sâîr. Pe munţii Fâran s-a ivit în toată desăvârşirea. ” (Sifr. Tesniye. Bab: 33, verset: 2).

Adică, ocrotirea, compasiunea şi binefacerea lui Allah s-au manifestat la Sina, acolo unde Moise a stat de vorbă cu Cel Drept. Această îndurare s-a mani-festat prin desemnarea lui Moise ca profet. Sair înseamnă Palestina. Acolo, îndurarea Celui Drept venind pe calea profeţiei, l-a învăluit pe Măritul Iisus şi pe cei din jurul lui. Măreţul Iisus este un mare profet, având onoarea de a-L vedea de mai multe ori pe Stăpân. Datorită faptului că mulţi au confundat termenul de „a se arăta” cu „aparıţia”, şi în această problemă au existat replici. Da, ceea ce se poa-te vedea la El este suflul divin. În munţii Faran, Cel Drept a apărut prin taina unicităţii. Faran este Mecca, deoarece, într-un alt loc din Tora se relatează cum Măreţul Avraam şi-a lăsat fiul İsmail, la Faran. Dacă este aşa, Fâran-ul de care se vorbeşte în Tora, este Mecca.

În acest verset se vorbeşte pe rând de trei profeţi. Primul este Moise, al doilea, profetul Iisus (a.s), iar al treilea este ultimul profet, Muhammed Mustafa (s.a.s). Versetul din Tora continuă cu următoarele explicaţii: „În jurul Său va avea mii de companioni neprihăniţi, curaţi precum briliantul. În mâna dreaptă va ţine o secure de foc cu două tăişuri.” Din acest text reiese că El va fi însărcinat cu răz-boiul sfânt.

Este lucru ştiut că, Mesagerul lui Allah, la începutul revelaţiei, se retrage într-o peşteră aflată în Munţii Hira, unde se cufundă în meditaţie şi rugăciuni. Prima revelaţie a sosit în aceşti munţi.

Dacă Fâran nu este Mecca, atunci ce loc poate fi, de unde o religie precum religia islamică, făcându-şi apariţia, să se răspândească de la răsărit la apus. În lume neexistând un asemenea loc, Faran-ul pomenit în Tora, desemnează Mecca. Aşa cum am arătat mai sus, în versetul 21 din Tora, în care se relatează locul în care s-a stabilit İsmail, demonstrează acest lucru, fiind dovada cea mai elocventă. Nimeni n-are puterea să se opună acestei dovezi. Contestaţiile în legătură cu această temă sunt departe de a fi ştiinţifice, fiind consideraţii personale. Deoarece părţile de la sfârşitul versetului despre companioni şi misiunea de a purta războiul sfânt nu lasă loc nici unei îndoieli sau dubii, ele arată că acea Persoană este Muhammed Mustafa (s.a.s).

Din neamul lui Ismail

În versetul al doilea din Tora, Cel Drept îi spune Măreţului Moise (Musa): „Pentru ei (fiii lui İzrael), dintre fraţii săi voi face un profet ca tine; Voi pune vorbele mele în gura Lui şi El le va spune tot ceea ce am poruncit.” (Sifr: Tesniye Bab: 18, Verset:18).

Versetul 19 completează acest lucru: „Mă voi răzbuna pe cei care nu se supun cuvintelor pe care le va rosti în numele meu!”

În acest verset, relatat de către unul din fiii lui İzrael, se semnalează venirea unui profet din neamul lui İsmail. Or, se ştie că singurul profet din neamul lui İsmail este Domnul nostru, Muhammed (s.a.s). El, ca şi profetul Moise, va veni cu o legislaţie. Pe de altă parte, în acest verset se precizează că profetul ce ur-mează a veni, este „fără carte”

Răzbunarea împotriva celor care nu se supun se va face prin sancţiuni şi pedepse specifice religiei, şi acest lucru se găseşte numai în religia islamică.

Probabilitatea ca profeţii specificaţi în Tora să poată fi profetul Iisus sau profetul İoşua, nu are nici un temei, deoarece aceşti profeţi sunt din neamul lui Izrael. În multe probleme, profetul Iisus nu a adus o nouă legislaţie, el conformându-se profetului Moise. Este evident faptul că profetul İoşua nu seamănă cu profetul Moise. Deoarece el nu a venit cu o nouă legislaţie. Versetul: „Noi v-am trimis vouă un profet care este martor a ceea ce sunteţi, aşa cum am trimis un profet şi la Faraon.” (Müzzemmil [Cel înfăşurat], 73/15) comunică asemănările dintre profetul Moise şi Domnul nostru.

sursa: fgulen.com

Source Link

Views: 2