Emigrarea Profetului – partea a 3-a

  Acolo papucii i s-au rupt, iar unii spuneau chiar că umbla în vârful picioarelor pentru a nu lăsa urme. Abu Bakr – Allah să fie mulţumit de el! -l-a purtat pe munte până la o peşteră care avea acelaşi nume ca şimuntele, Peştera Seur. Abu Bakr a intrat primul pentru a cerceta peştera şi […]

 

Acolo papucii i s-au rupt, iar unii spuneau chiar că umbla în vârful picioarelor pentru a nu lăsa urme. Abu Bakr – Allah să fie mulţumit de el! -l-a purtat pe munte până la o peşteră care avea acelaşi nume ca şimuntele, Peştera Seur.

Abu Bakr a intrat primul pentru a cerceta peştera şi a se asigura cănu este nici un pericol. A înfundat toate găurile cu bucăţi rupte din hainelelui, a curăţat-o şi apoi l-a rugat pe Profet să intre. Profetul – Allah să-lbinecuvânteze şi să-l miluiască! – a intrat şi imediat şi-a pus capul în poala lui Abu Bakr şi a adormit. Deodată, Abu Bakr a fost înţepat în picior de oinsectă veninoasă. L-a durut atât de tare încât i-au dat lacrimile, care aucăzut pe faţa Profetului.

thawrImediat, Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a dat cu puţină salivă pe piciorul lui Abu Bakr şi durerea a dispărut ca prin minune. Ei au stat în peşteră timp de trei nopţi, de vineri, până duminică. După lăsarea întunericului, ‘Abdullah, fiul lui Abu Bakr, venea să-i vadă şi rămânea acolo peste noapte, punându-i la curent cu situaţia din Mekka. Dimineaţa devreme pleca înapoi şi ca de obicei se amesteca printre mekkani, pentru a nu atrage câtuşi de puţin atenţia asupra activităţilor lui clandestine. ‘Amir bin Fuhaira care avea grijă de turma de capre a stăpânului său, Abu Bakr, se furişa în fiecare seară fără a fi observat şi ducea câteva capre până la peşteră, pentru a-i alimenta cu lapte pe cei doi care sălăşluiau acolo.

Quraişiţii, pe de altă parte, au fost foarte nedumeriţi şi de-a dreptul exasperaţi, când ştirea evadării celor doi tovarăşi a fost confirmată. Ei l-au adus pe ‘Ali la Al-Ka’ba, l-au bătut cu sălbăticie şi l-au închis acolo un timp, într-o încercare disperată de a-l face să mărturisească secretul dispariţiei celor doi “fugari”, dar fără nici un rezultat. Ei au mers atunci la Asma’, fiica lui Abu Bakr, dar nici aici n-au avut succes. Când a ajuns la uşa ei, Abu Jahl a pălmuit-o pe fată atât de puternic, încât i-a rupt cercelul.

Notabilii din Mekka au convocat o adunare de urgenţă pentru a determina viitorul curs al acţiunii şi pentru a cerceta toate variantele care i-ar fi putut ajuta să-i prindă pe cei doi bărbaţi.

Ei au hotărât să blocheze toate drumurile spre ieşire şi au pus supraveghetori bine înarmaţi la toate ieşirile posibile. A fost pus şi un preţ de 100 de cămile pe capul fiecăruia dintre cei doi.[1] Călăreţii, infanteria şi cercetaşii au răscolit ţara. Odată au ajuns chiar şi până la gura peşterii unde se ascundeau Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – şi Abu Bakr. În momentul în care a văzut duşmanul la o distanţă aşa de mică, Abu Bakr i-a şoptit Profetului – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!: “Dacă ei se uită prin crăpătură şi ne descoperă, ce facem atunci?” Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – i-a răspuns, cu calmul său de inspiraţie divină: “Ce rău crezi tu că va veni peste aceiadoi pe lângă care al Treilea este Allah?”

 

finalul celei de-a treia parti

Source Link

Views: 1

Emigrarea Profetului – partea a 5-a

  Pe parcursul drumului, calul lui Suraqa se tot împiedica, iar el era aruncat la pământ. Deodată, a văzut că picioarele din faţă ale calului intraseră în pământ şi din ele ieşea fum. Abia atunci s-a trezit la realitate şi şi-a dat seama că acesta era un avertisment constant al lui Allah faţă de planul […]

 

Pe parcursul drumului, calul lui Suraqa se tot împiedica, iar el era aruncat la pământ. Deodată, a văzut că picioarele din faţă ale calului intraseră în pământ şi din ele ieşea fum. Abia atunci s-a trezit la realitate şi şi-a dat seama că acesta era un avertisment constant al lui Allah faţă de planul nelegiuit pe care îl avea în minte împotriva Profetului. El i-a rugat să se apropie de grupul de călători şi cu inima spăşită a implorat cu toată umilinţa iertare Profetului – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!

apusEl s-a adresat Profetului – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – şi tovarăşului său, astfel: “Oamenii tăi (n.t. quraişiţii) au promis o răsplată generoasă celui care te va prinde”. A mai adăugat apoi că putea să le ofere provizii, dar ei i-au refuzat oferta. I-au cerut doar să le acopere plecarea şi să nu le spună politeiştilor care era locul unde se ascundeau. Apoi, Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – l-a iertat şi i-a confirmat acest lucru printr-o dovadă scrisă de ‘Amir bin Fuhaira pe o bucată de pergament. Suraqa s-a întors în grabă la Mekka şi a încercat să dejoace planurile celor care erau în urmărirea lui Muhammad – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – şi a tovarăşului său. Aşadar, duşmanul jurat a devenit un sincer credincios.

Într-o versiune a lui Abu Bakr – Allah să fie mulţumit de el!, acesta spune: „Am emigrat în timp ce mekkanii ne urmăreau. Nimeni nu ne-a ajuns din urmă, în afară de Suraqa bin Malik bin Ju’şam, pe calul său. Eu am spus: “O, Mesager al lui Allah, acesta ne-a ajuns din urmă!”. Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a răspuns: “Nu fi mâhnit, căci Allah este cu noi”. [9:40]

4. Grupul şi-a continuat călătoria până când a ajuns la nişte corturi izolate ce aparţineau unei femei numite Umm Ma’bad Al-Khuzaiia. Era o femeie milostivă şi şedea în uşa cortului ei, cu un covoraş aşternut pe jos, pregătit pentru orice călător ce se întîmpla să treacă pe acolo. Obosiţi şi însetaţi, Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – şi tovarăşul lui au vrut să se învioreze cu hrană şi puţin lapte. Femeia le-a spus că turma este la păscut, iar capra ce se află în apropiere era aproape stearpă.

Era un an secetos. Cu permisiunea ei, Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a atins ugerul caprei, invocând Numele lui Allah şi, spre marea lor bucurie, din uger a început să curgă lapte din belşug. Profetul- Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a oferit lapte stăpânei casei şi apoi a împărţit restul cu ceilalţi membrii ai grupului. Înainte de plecare, el a muls capra, a umplut plosca şi i-a dat-o lui Umm Ma’bad.

Mai târziu, soţul ei a venit cu caprele slăbănoage care nu aveau nici un pic de lapte în ugere. El a fost uimit să găsească lapte în casă. Soţia sa i-a povestit că trecuse pe acolo un om binecuvântat şi i-a dat mai multe amănunte despre înfăţişarea şi felul său de a vorbi. Abu Ma’bad şi-a dat seama imediat că omul acela era cel pe care îl căutau quraişiţii şi i-a cerut nevestei să i-l descrie în întregime. Ea a schiţat într-un mod minunat aspectul şi manierele lui, dar acest subiect îl vom detalia mai târziu, când vom vorbi despre trăsăturile şi meritele Profetului – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!

După ce a ascultat descrierea soţiei lui, Abu Ma’bad şi-a exprimat dorinţa sinceră de a-l însoţi pe Profet – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!, oricând se va ivi ocazia. şi-a arătat admiraţia faţă de acesta prin versuri care au răsunat cu o asemenea putere în toată Mekka, încât oamenii de aici au crezut că un djinn îi întipărea aceste cuvinte în minte. Asma’, fiica lui Abu Bakr, auzind aceste versuri, şi-a dat seama că aceşti doi tovarăşi se îndreptau spre Medina. Micul poem începea cu mulţumiri către Allah, care le dăduse şansa (n.t. familiei Ma’bad) de a-l găzdui, chiar şi pentru puţin timp, pe Profet – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!

Apoi era descrisă lumina ce va învălui inima celui ce-l va însoţi pe Profet, indiferent cine ar fi fost acela, încheindu-se cu invitaţia adresată tuturor oamenilor de a veni s-o vadă cu ochii lor pe Umm Ma’bad, pe capra ei şi plosca plină cu lapte, ce stăteau mărturie a bunei-credinţe a Profetului – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!

Source Link

Views: 5

Viata Khadijei alaturi de Muhammad – part 1

Viata Khadijei alaturi de Muhammad – part 1   Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) a fost foarte binecuvântată în căsătorie şi a avut şase copii. Prima dată a avut doi fii, Qasim şi ’Abdullah; apoi au urmat fiicele: Zeineb, Ruqayyah, Umm Kulsum şi Fatimah (Allah să fie mulţumit de ele!). Aceşti copii erau […]

Viata Khadijei alaturi de Muhammad – part 1

 

Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) a fost foarte binecuvântată în căsătorie şi a avut şase copii. Prima dată a avut doi fii, Qasim şi ’Abdullah; apoi au urmat fiicele: Zeineb, Ruqayyah, Umm Kulsum şi Fatimah (Allah să fie mulţumit de ele!). Aceşti copii erau minunaţi, inteligenţi şi alcătuiau o familie foarte fericită, liniştită şi mulţumită. Însă toate acestea păreau a nu fi suficiente. Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) simţea că ceva lipsea şi era extrem de neliniştit. El se retrăgea în peştera Hira o lună de zile, o dată pe an pentru a se dedica în întregime rugăciunii şi meditaţiei. Într-una dintre zile a simţit prezenţa unei alte fiinţe care-l ţinea în braţele sale, într-o îmbrăţişare strânsă. Apoi a slăbit strânsoarea şi i-a cerut să citească; Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns că era analfabet. Însă persoana a repetat fraza iar şi iar. În cele din urmă, el a citit aceste ayaat (versete) care sunt primele revelaţii ale Coranului. Acestea fac parte din Surah Iqra sau Al-’Alaq din Nobilul Coran:

 

„Citeşte! În numele Domnului tău Care a creat. Care l-a creat pe om din sânge închegat. Citeşte! Domnul tău este Cel mai Nobil. Este Cel care   l-a învăţat cu calemul. L-a învăţat pe om ceea ce el nu a ştiut!” (Coran 96: 1-5).

 

Apoi fiinţa a dispărut. Aceasta a fost o experienţă tulburătoare, aşa că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a întors acasă transpirând şi tremurând. A chemat-o pe Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!), cerându-i să-l acopere cu un cearşaf sau cu o pătură. După ce s-a întins puţin, s-a mai relaxat. Când s-a mai liniştit într-o oarecare măsură, i-a spus soţiei că se temea pentru viaţa lui şi i-a povestit întreaga întâmplare. Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!), o figură a loialităţii şi seninătăţii, l-a consolat, spunând că Allah Preaînaltul îl va proteja cu siguranţă de orice pericol şi nu va permite nimănui să-l ponegrească, întrucât era un om al păcii şi reconcilierii şi întotdeauna a întins tuturor mâna prieteniei. Întotdeauna ospitalier, nu a minţit niciodată, i-a păsat de greutăţile celorlalţi şi i-a ajutat pe cei care aveau necazuri. Aceste cuvinte liniştitoare şi încurajatoare de afecţiune şi înţelegere ale Khadijei (Allah să fie mulţumit de ea!) i-au dat o încredere şi o putere incomensurabile.

Apoi l-a dus cu ea să-l întâlnească pe vărul ei, Waraqah bin Nawfel, care a identificat imediat fiinţa din peştera Hira ca fiind îngerul Jibril (Pacea fie asupra lui!), Mesager al lui Allah Preaînaltul, cel care îl vizitase şi pe Moise (Pacea lui Allah fie asupra sa!). Waraqah, care era foarte bătrân, ar fi dorit să trăiască să vadă vremea când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) va fi forţat de către oamenii lui să plece în exil. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost foarte surprins şi a întrebat dacă într-adevăr poporul lui îi va face aşa ceva. Waraqah l-a asigurat că era tipic pentru oameni să nu aprecieze sau să urmeze vreun profet ce s-ar ridica din rândul lor. Aşa cum spune şi proverbul: „Un profet nu este niciodată apreciat pe propriul pământ.” Waraqah a adăugat că ar fi dorit să fie în viaţă la momentul respectiv, pentru a-l putea ajuta. A adăugat că, dacă ceea ce îi fusese spus era adevărat, atunci cu siguranţă că acest lucru însemna că soţul ei era Profetul lui Allah, cel a cărui sosire fusese menţionată în scripturi.

84916865 bright stars over joshua tree desert scene Viata Khadijei alaturi de Muhammad – part 1Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avut şase copii împreună cu Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) – patru fete şi doi băieţi. Cele patru fiice au crescut ca fiice credincioase şi curajoase ale Islamului. Ele au fost numite Zeineb, Ruqayyah, Umm Kulsum şi Fatimah (Allah să fie mulţumit de ele!). Toate au emigrat cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) la Medina. Zeineb (Allah să fie mulţumit de ea!) s-a căsătorit cu Abul ’Aas bin Rabi’ah şi Ruqayyah (Allah să fie mulţumit de ea!) s-a căsătorit cu ‘Osman  (Allah să fie mulţumit de el!). Când ea a murit, el s-a căsătorit cu Umm Kulsum (Allah să fie mulţumit de ea!). Fatimah (Allah să fie mulţumit de ea!) s-a căsătorit cu ’Ali bin Abi Talib (Allah să fie mulţumit de el!). Primele trei fiice au murit în timpul vieţii lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), iar iubita sa fiică Fatimah (Allah să fie mulţumit de ea!) a trăit doar şase luni după moartea lui.

 

Source Link

Views: 2