Notice: Function WP_HTML_Tag_Processor::set_modifiable_text was called incorrectly. SCRIPT text with an unrecognized content type cannot contain a SCRIPT tag. Apply the escaping appropriate for the content type. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.1.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6260

De ce Islamul şi democraţia nu sunt sinonime?

  Sevinci Gemaledin   De ce Islamul şi democraţia nu sunt sinonime?   Jamal Badawi: Unul intre pincipiile fundamentale din democraţie sunt similare Islamului. Libertatea oamenilor de a-şi alege conducătorul pe care îl vor sau în care au cea mai mare încredere, ideea participării, într-o formă sau alta, în procesul decizional (actualmente este numit parlament) […]

 

Sevinci Gemaledin

 

De ce Islamul şi democraţia nu sunt sinonime?

 

Jamal Badawi:

dev_moavr_clipd1Unul intre pincipiile fundamentale din democraţie sunt similare Islamului. Libertatea oamenilor de a-şi alege conducătorul pe care îl vor sau în care au cea mai mare încredere, ideea participării, într-o formă sau alta, în procesul decizional (actualmente este numit parlament) ar fi unele din aceste similitudini. Noţiunea îndepărtării conducerilor, care eşuează în împlinirea aşteptărilor oamenilor, face parte din aceleaşi similitudini. Despre toate aceste vom discuta ulterior. Găsim că aceste principii sunt compatibile şi similare sistemului islamic.

Totuşi, după cum am spus mai devreme, asta nu înseamnă că ele sunt sinonime. În primul rând, într-o democraţie autoritatea ultimă este a poporului, o conducere a oamenilor pentru oameni. Autoritatea ultimă cosntă în înşişi oamenii. Totuşi în Islam autoritatea ultimă nu aparţine oamenilor, ci doar lui Dumnezeu. Aceasta reprezintă una dintre principalele diferenţe. Aceasta înseamnă că, atât conducătorii cât şi oamenii, sunt subiect al unui criteriu mai înalt în procesul lor de decizionare, acesta este călăuzirea divină.

Ne putem întreba ce presupune călăuzirea divină şi de cine este determinată. Bineînţeles că în acest caz cineva poate răspunde prin a spune că oamenii sunt cei care au ultimul cuvânt. Însă dacă sunt cu adevărat credincioşi ultimul lor cuvânt va fi din interpretarea voinţei divine şi legilor islamice.

Cu alte cuvinte, dacă ei ar fi cu adevărat credincioşi, ei vor ţine seamă de Dumnezeu şi de călăuzirea divină pe care El le-a dat-o. Presupunând că majoritatea oamenilor ar refuza să accepte călăizirea divină, ar avea ei supremaţie? În acest caz nu am putea numi acel sistem ca fiind islamic. Pentru a fi islamic, ar presupune că oamenii cred în Islam şi acceptă de bună voie şi din convingere pe Dumnezeu ca pe judecătorul ultim. Poate că unii se gândesc că această distincţie este doar una teoretică, însă ea de fapt presupune diferenţe serioase. 

 

 

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 2

Vindecarea febrei

Vindecarea febrei Ibn Qayyim Al-Jawziyyah   Ni s-a relatat în Sahihan că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cu adevărat febra – febra severă – este o răsuflare a focului Iadului, aşa că răcoriţi-o folosind apa.” Acest hadis a creat multă confuzie în mintea multor doctori ignoranţi, deoarece au crezut […]

Vindecarea febrei

Ibn Qayyim Al-Jawziyyah

 

how-to-reduce-a-fever-1Ni s-a relatat în Sahihan că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cu adevărat febra – febra severă – este o răsuflare a focului Iadului, aşa că răcoriţi-o folosind apa.” Acest hadis a creat multă confuzie în mintea multor doctori ignoranţi, deoarece au crezut că astfel este contrazisă metoda obişnuită de tratare a febrei. Vom explica acest hadis în detaliu, cu Voia lui Allah.

Atunci când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) face o afirmaţie, aceasta are fie o valabilitate generală, adresându-se tuturor oamenilor, fie una specială, adresându-se anumitor oameni şi situaţii. Majoritatea afirmaţiilor Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) face parte din prima categorie. Cel de al doilea tip este similar afirmaţiei Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Nu staţi cu faţa îndreptată spre qibla când [eliminaţi] urina sau excrementele, nici nu o lăsaţi chiar în spatele vostru, ci mai degrabă îndreptaţi-vă cu faţa către est sau vest!”

Această afirmaţie (a sta cu faţa îndreptată spre est sau vest) nu este destinată celor care locuiesc în est, vest sau Iraq, ci celor care locuiesc în Medina şi Aş-Şam (Siria). Este o situaţie asemănătoare celei din următorul hadis: „Ce se află între est şi vest este qibla.”

Dacă înţelegem acest aspect, ne dăm seama că spusele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) referitoare la febră se aplică oamenilor din Hijaz (vestul Arabiei), deoarece oamenii din această zonă erau predispuşi la un tip de febră ce era generat de insolaţie. Acest tip de febră necesită apă rece; ea poate fi băută sau folosită pentru a face baie. Febra generează ridicarea temperaturii corporale ce emană de la inimă şi se răspândeşte în tot corpul prin vasele de sânge, afectând funcţionarea sa normală.

Există două tipuri de febră: febra accidentală care constituie rezultatul tumorilor, al insolaţiei, al mişcărilor sau al căldurii intense şi un alt tip care rezultă dintr-o boală care începe de obicei la un organ specific şi apoi înfierbântă întregul corp. Corpul beneficiază de febră mai mult decât de luarea medicamentelor, deoarece febra înfierbântă şi ajută la maturarea substanţelor nocive, proces care nu ar fi putut fi realizat în absenţa sa. Mai mult decât atât, febra generează deschiderea anumitor blocaje, în special a celor care scapă de sub sfera de influenţă a medicamentelor.

Febra ajută la vindecarea rapidă a celor mai multe dintre tipurile de conjunctivită simplă şi cronică; de asemenea, febra ajută în cazul paraliziilor faciale, al hemiplegiei, al paraliziilor ce afectează doar o singură parte a corpului, al spasmelor şi al multor alte boli generate de substanţe dense sau de excese.

Unii doctori foarte buni se simt un pic uşuraţi când febra izbucneşte într-un corp bolnav, aşa cum bolnavul se bucură atunci când începe să îşi revină din boală. Febra este mult mai eficientă decât medicaţia în anumite cazuri, deoarece ajută la maturarea substanţelor nocive şi septice care dăunează organismului. Când asemenea substanţe se maturează, medicamentul le poate ataca, întrucât pot fi acum eliminate din corp, finalizând procesul. Astfel, febra devine o parte a vindecării.

Pornind de la aceste fapte, se pare că hadisul vorbeşte despre tipurile accidentale de febră ce sunt ameliorate prin scufundarea în apă rece sau prin băutul apei reci. Galinus, unul dintre cei mai renumiţi doctori, admitea că apa rece ajută la ameliorarea acestui tip de febră. El a declarat în cel de al zecelea articol al cărţii sale – Metode de vindecare: „Dacă un om tânăr, sănătos, care nu suferă de vreo tumoare internă, face o baie pe timp de arşiţă sau înoată, se va bucura de efecte benefice.” De asemenea, Galinus a afirmat că obişnuia să prescrie acest remediu în mod regulat.

 

 

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 4

De ce e interzisă dobânda?

  Dan Michi   Dobanda reprezinta surplusul pe care cel care ia cu imprumut este obligat sa-l plateasca creditorului sau si depinde de doi factori principali : suma imprumutata si perioada pentru care s-a imprumutat. Surplusul raportat la o unitate imprumuta pentru un an de zile se numeste rata dobanzii. Termenul de “dobanda” este utilizat […]

 

Dan Michi

 

MAIN-UsuryTragic400__400x300Dobanda reprezinta surplusul pe care cel care ia cu imprumut este obligat sa-l plateasca creditorului sau si depinde de doi factori principali : suma imprumutata si perioada pentru care s-a imprumutat. Surplusul raportat la o unitate imprumuta pentru un an de zile se numeste rata dobanzii.

Termenul de “dobanda” este utilizat pentru a exprima diferite lucruri. Inainte sa vorbim de devalorizarea monedei de referinta din zilele noastre, exista o singura forma de dobanda si aceasta era identica cu aceea pe care Islamul o interzice si care poarta numele de Ar-Riba. Asadar, conform terminologiei islamice “dobanda” inseamna a obtine un anumit profit fara a depune efort sau fara a presta o activitate in schimbul sau.

Din Nobilul Coran putem extrage versete care ne descriu dobanda si, in acelasi timp, ne atentioneaza asupra sa.

Cei care mananca din riba nu se vor ridica [in ziua de Apoi] decat asa cum se poticneste cel atins de Seitan si aceasta [pedeapsa] pentru ca ei zic : Si negustoria e ca si riba, in vreme ce Allah a ingaduit negotul, dar El a oprit riba. Cei carora le vine povata de la Domnul lor si se opresc, aceia au [iertare] pentru ceea ce au facut mai inainte si lucrul lor este de la Allah [pentru judecata], dar cei care o fac mai departe, aceia vor fi oaspetii Focului si ei in el vor ramane vesnic. Allah nimiceste riba si sporeste milosteniile. Allah nu-l iubeste pe necredinciosul pacatos! (Al-Baqara 2 : 275-276)

O, voi cei care credeti ! Fiti cu frica de Allah si lipsiti-va de restul de riba ce v-a mai ramas [la oameni], daca sunteti credinciosi ! Daca nu o veti face, vi se vesteste razboi din partea lui Allah si a Trimisului Sau. Insa daca va veti cai, veti avea banii vostri [mai putin riba]. Nu nedreptatiti si nu veti fi nedreptatiti. Aceluia care este stramtorat sa i se dea pasuire pana ii va fi usor, iar sa faceti milostenie e si mai bine pentru voi, daca stiti! (Al-Baqara 2 : 278-280)

O, voi cei care credeti, nu luati riba inmultita fara masura. Si fiti cu frica de Allah ca sa izbanditi! (Aal-‘Imran 3 : 130)

Interzicerea dobanzii (riba) prin intermediul versetelor coranice, insa, a urmat un proces treptat, putin cate putin revelatia divina pregatind terenul pentru interdictia finala.

Mai intai, Allah Preainaltul anunta interzicerea sa ca un sfat moral : “Ceea ce voi dati cu camata pentru ca sa se mareasca pe seama averii oamenilor nu va spori la Allah, insa aceia care ofera Dania [Az-Zakat], dorind Fata lui Allah, aceia vor avea indoit.” (cap. ar-rum 30 : 39) In acest verset dobanda nu este interzisa, insa se mentioneaza ca ea nu aduce nicio sporire a averii, prin urmare fiind nefolositoare.

In al doilea rand, urmatorul verset critica practica evreilor in perceperea dobanzii :

Si din pricina luarii de catre ei a cametei – macar ca le-a fost oprita; si din pricina mancarii de catre ei pe nedrept a averii oamenilor. Si le-am pregatit celor necredinciosi dintre ei osanda dureroasa. (An-Nisaa’ 4 : 161)

Aici, Allah Preainaltul oferindu-ne drept exemplu istoria evreilor ne arata cum perceperea dobanzii poate sa conduca spre un tip de comportament pacatos, care va sfarsi pedepsit.

In versetul 130 din capitolul ‘al-‘imran interzicerea dobanzii este clar stipulata : “O, voi cei care credeti, nu luati camata inmultita fara masura. Si fiti cu frica de Allah, ca sa izbanditi !”

Intrun final, versetul 275 din Al-Baqarah, redat anterior, anunta accentuat interzicerea sa.

Asadar, putem observa cum oprirea dobanzii a urmat un proces treptat, cuvenindu-se sa subliniem importanta interpretatii corecte a Nobilului Coran, anumiti autori neglijand tocmai acest lucru si permitand riba in cazul imprumuturilor investitionale. [punct de vedere exprimat de M.H.Zahedi Vafa, decan al Facultatii de Studii Islamice si Economice din Teheran, in lucrarea “Riba versus profit in economia de piata”]

 

sursa: economia-islamica.blogspot.com

Source Link

Views: 4