Tag: profetul

Muharram – luna lui Allah

 

muharramCe este luna Muharram si ce găsim în Tradiția Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) în legătură cu această lună a calendarului islamic?

 

Dr. Muzammil H. Siddiqi a spus in legatura cu  acest subiect:

 

In luna Muharram ne amintim de emigrarea Profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) de la Mecca la Medina. In aceasta intamplare sunt foarte multe lectii care sa ne ajute sa intelegem semnificatiile principale ale calendarului hijrah. E bine de amintit ca momentul emigrarii a fost de o importanta capitala pentru evolutia islamului.

De asemenea este din traditia Profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui) sa postim in a noua si a zecea zi a lunii Muharram. Profetul obisnuia sa posteasca in a zecea zi a acestei luni, zi numita “Aşura”. Cand Profetul a venit in Medina a observat ca si evreii mediniti posteau in aceasta zi in amintirea profetului Moise (Pacea fie asupra lui!). Profetului i-a placut aceasta traditie si le-a spus evreilor “Noi suntem mai aproape de Moise decat sunteti voi.” Asa ca a postit si i-a indemnat si pe companionii sai sa posteasca. Dupa ceva timp, inainte de sfarsitul vietii sale, Profetul i-a indemnat pe musulmani sa adauge si ziua a noua la postul lor. Astfel, ne este recomandat sa postim in a noua si a zecea zi a lunii Muharram.

De asemenea trebuie amintit si sacrificiul lui Husayn si a familiei lui (Fie ca Allah sa fie multumit de ei toti!). Sacrificiul lor a fost adevaratul Jihad pentru cauza lui Allah, pentru dreptate si adevar. Putem sa luam lectii de curaj, rabdare si perseverenta din episodul de la Karbala (anul 61 dupa Hijrah / 680 d. Ch.)

 

 

Şeikhul Sayyid Saabiq a mentionat in cartea sa “Fiqh-us Sunnah”:

 

Abu Hurayrah a relatat: “L-am intrebat pe Trimisul lui Allah: Care dintre rugaciuni este cea mai buna dupa rugaciunile obligatorii? El a raspuns: Rugaciunea din toiul noptii. Am intrebat: Care post este cel mai bun dupa postul din Ramadan?El a spus: Luna lui Allah pe care voi o numiti Muharram.” (Ahmad, Muslim, si Abu Dawud).

Mu`awiyyah ibn Abi Sufyan a relatat ca l-a auzit pe Trimisul lui Allah spunand: “In ceea ce priveste ziua Aşurah – nu este obligatoriu pentru voi sa postiti precum fac eu. Oricine doreste poate posti si care dintre voi nu doreste nu este obligat sa o faca.” (Al-Bukhari si Muslim).

 

Postul in aceste zile a fost categorisit de savanti pe trei nivele:

1. postul de trei zile: ziua a noua, a zecea, a unsprezecea a lunii Muharram;

2. postul in ziua a noua si a zecea a lunii Muharram;

3. postul doar in ziua a zecea a lunii Muharram.

 

 

sursa: femeiamusulmana.blogspot.comSource Link

Views: 8

Companionii Profetului Muhammad

Companionii Profetului Muhammad

 

Fiecare musulman isi doreste sa calce pe urmele profetului Muhammad, sa fie un urmas demn al lui si un bun musulman. Dar, fireste ca lucrul acesta nu se intampla doar cu oamenii din prezent, ci inca de la inceputul perioadei de profetie a lui Muhammad, musulmanii incearca sa faca ce face el, ce spune el si ce recomanda. Astfel, au existat cea mai buna generatie de musulmani din toate timpurile.

Cu siguranta aceasta a fost prima generatie. Aceasta a fost compusa din oameni care au crezut intru totul, care au facut fata unor provocari si incercari extrem de grele. Sigur ca de-a lungul timpului au mai existat musulmani care au avut credinta neclintita in fata oricaror greutati cu care s-au confruntat. Insa, acestea au fost personalitati aparte, deosebite, dar care nu alcatuiau o intreaga generatie de exceptie.

branches bright colors 957024 1024x1024 Companionii Profetului MuhammadAstfel, si Profetul Muhammad a spus ca cei mai buni si de urmat sunt cei cu care el a impartasit bune si rele, cei care au construit primele caramizi ale Islamului, cei carora le datoram atat de multe. Ei sunt cunoscuti drept ashab, sau sahaba – companionii Profetului Muhammad. Gradual, urmatorii cei mai buni sunt cei care au urmat dupa acestia, cunoscuti drept tabi’un… si asa mai departe cu generatiile care au urmat.

Companionii Profetului Muhammad au ales sa fie musulmani in ciuda intregii societati, in ciuda mpotrivirii, de multe ori, a familiei si comunitatii lor. Ei sunt cei care au fost inspirati direct de spusele si actiunile profetului Muhammad, iubindu-l foarte mult, mai mult decat pe ei insisi. Ei si-au parasit la nevoie casele si au emigrat in necunoscut. Impreuna cu Profetul, au intemeiat la Medina o civilizatie de la zero. Au fost cei care au raspandit dreptatea intr-o societate inchistata in obiceiuri si nedreptati, cei care i-au readus pe cei din Peninsula Arabica la esenta adevarului si la monoteism.

Ei l-au văzut împărtăşind necazurile şi foametea care s-a abătut asupra oamenilor, impunându-şi sieşi şi semenilor săi un principiu veşnic valabil: „A fi primul care simte foame dacă oamenilor le este foame şi ultimul care să-şi potolească foamea când oamenii sunt înfometaţi.”

Da, primii credincioşi au fost mai recunoscători pentru discernământul lor, prin care au perceput lucrurile adecvat încă dinainte de venirea lor pe lume, mulţumindu-I lui Allah care i-a îndrumat către credinţă.

 

Source Link

Views: 4

Vicii periculoase – partea a doua

Vicii periculoase – partea a doua

Islamul îndeamnă musulmanul (si oamenii in general) să se abţină de la toate vicii precum:

Crima. Musulmanul nu trebuie să comită crime. Prin urmare, Islamul impune o pedeapsă aspră pentru crimă, deoarece, dacă criminalii nu sunt descurajaţi, crima s-ar răspândi şi viaţa ar deveni de nesuportat şi nesigură. Profetul Muhammad a spus: „Un credincios ar mai putea avea o şansă de iertare din partea lui Dumnezeu, doar dacă nu comite o crimă.”

 

Adulterul. Acest viciu pune în pericol căsnicia, familia, onoarea şi întreaga societate. Conduce la răspândirea bolilor venerice şi poate conduce la infracţiuni precum violul şi crima. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Şi nu vă apropiaţi de preacurvie, căci ea este o josnicie! Şi rău drum este ea!” (Al-‘Isra’: 32).

 

Consumul de alcool. Musulmanul nu are voie să bea alcool, nici măcar o picătură, pentru că aceasta îl face pe consumator incapabil să-şi controleze cuvintele şi faptele, ceea ce îl transformă într-o ameninţare pentru propria siguranţă şi pentru siguranţa altora. Profetul Muhammad a spus: „Dacă o cantitate mare din ceva intoxică, o picătură din acel ceva este interzisă.”

 

Jocurile de noroc. Viciul jocurilor de noroc implică însuşirea banilor altora pe nedrept, în mod necinstit. Conduce cu siguranţă la rezultate dezastruoase, faliment, ură, duşmănie şi cel mai probabil răzbunare. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] şi săgeţile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Şeitan. Deci feriţi-vă de ele ca să izbândiţi.” (Al-Mai’da: 90).

Y29udGVudC9jb250ZW50L2dvb29zLmpwZ3w2NjA Vicii periculoase - partea a doua

Bârfa. Musulmanul nu are voie să îi bârfească pe alţi oameni, pentru că, dacă toată lumea bârfeşte, oricine poate trage concluzia că este bârfit în absenţa sa. Rezultatul constă în neîncredere reciprocă. Coranul cel sfânt compară bârfa cu înfruptarea din carnea unui frate mort:

„Nu vă iscodiţi şi nu vă ponegriţi unii pe alţii!” (Al-Hujurat: 12).

 

Furia. Musulmanul trebuie să îşi controleze furia, pentru că o persoană furioasă nu-şi poate măsura cuvintele sau faptele foarte bine. Această lipsă de control poate cauza rău altor oameni şi poate înrăutăţi relaţiile dintre fraţi. Profetul Muhammad a spus: „Cel puternic nu este acela care câştigă o luptă, ci acela care se controlează atunci când este furios.”

Vicii periculoase – partea a doua

Extravaganţa. Musulmanul nu trebuie să fie risipitor. Nu trebuie să-şi cheltuiască banii pe haine sau mâncare scumpă sau obiecte de lux. Principiul islamic adiacent este acela că libertatea individului are limite pe care nu ar trebui să le depăşească. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Mâncaţi şi beţi, însă nu întreceţi măsura, fiindcă El nu-i iubeşte pe cei care întrec măsura!”

 

Pălăvrăgeala. Musulmanul nu are voie să se implice în pălăvrăgeală inutilă, pentru că un asemenea act atrage după sine bârfă, bătaie de joc, cuvinte urâte sau glume ofensatoare. Allah îi numeşte în Coranul cel sfânt pe credincioşi drept

„cei care rămân departe de vorbele deşarte”. (Al-Mu’minun: 3).

Source Link

Views: 4