Versetele 215, 216 din Surat Al-Baqarah

Versetele 215, 216 din Surat Al-Baqarah   In cele ce urmeaza veti putea citi scurte explicatii ale sensurilor a doua versete din Surat Al-Baqarah; 215 si 216.   Te întreabă ce să cheltuiască. Spune-le: „Ceea ce cheltuiți voi din bunuri trebuie să fie pentru părinți , pentru rude, pentru orfani, sărmani şi drumeți [nevoiași ]. […]

Versetele 215, 216 din Surat Al-Baqarah

 

In cele ce urmeaza veti putea citi scurte explicatii ale sensurilor a doua versete din Surat Al-Baqarah; 215 si 216.

 

  1. Te întreabă ce să cheltuiască. Spune-le: „Ceea ce cheltuiți voi din bunuri trebuie să fie pentru părinți , pentru rude, pentru orfani, sărmani şi drumeți [nevoiași ]. Şi orice bine pe care îl faceți , Allah îl cunoaşte”.

Un verset care răspunde la întrebarea Profetului Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi prin care Allah învață oamenii cum să îsi cheltuiască averea atunci când vor să ofere sadaqah, enumerând mai multe categorii de oameni şi stabilind ordinea  priorității:  părinții, apoi rudele, orfanii, sărmanii şi nevoiașii. În Coran vom găsi multe versete în care Allah stabilește ordinea priorității pe care omul trebuie să o respecte atunci când vrea să ofere sadaqah, iar în acest sens avem şi o relatare autentică de la Profetul Muhammed ) pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)  în care spune : „Cel mai bun dinar pe care îl cheltuieşte un om este acela cheltuit pentru familia sa.”  (de menționat că respectarea ordinii priorității din acest verset nu trebuie să creeze discordanță între alegerea unei categorii (ex.familia) şi o altă categorie (ex.nevoiașii).

Exemplu: dacă omul alege să dăruiască sadaqah parintilor, dar părinții au cele necesare traiului de la o zi la alta, însă există alte rude sau cunostințe care nu au această posibilitate, în acest caz se pune în practică necesitatea primordială a ultimei categorii de oameni (chiar dacă între cel care oferă sadaqah şi cel nevoiaş nu există legături de rudenie).

De asemenea, Allah a stabilit că necesitățile orfanilor sunt prioritare față de cele ale sarmanilor şi drumetilor (nevoiasi), deoarece orfanul nu are familie şi, în afară de lucrurile materiale, acesta are nevoie de afecțiune şi sprijin moral, iar Profetul Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)  a subliniat acest lucru în mai multe hadisuri şi le-a poruncit oamenilor să îi ajute financiar pe orfani și să aibă grijă de ei: „Eu și cel care are în grija sa un orfan vom fi astfel în Paradis!”, a spus odată alăturând degetul arătător și pe cel mijlociu pentru a exemplifica aceasta. [Al-Bukhari, 5304]

Referitor la drumeți, această categorie îi include pe cei care se află în călătorie şi ajung în imposibilitatea de a ajunge la destinația dorită din diverse motive (ex.: au rămas fară bani, alimente, bagaje etc.), şi este una dintre cele opt categorii  de oameni care pot beneficia şi de zekat în această situație.

 

 

  1. V-a fost prescrisã lupta, chiar dacã ea vã este neplãcutã. Or, se poate [întâmpla] ca voi sã urâți un lucru care este bun pentru voi şi sã iubiți un lucru care este rãu pentru voi. Dar Allah ştie, în vreme ce voi nu ştiți.  

Sensul acestui verset nu este acela de obligativitate, ci de apărare.  Când Allah spune că  a fost prescrisă lupta, îndeamnă la lupta pentru protejarea valorilor prevăzute de islam: viața (protejarea sufletului), credința, mintea (convingerea, libertatea de alegere, de opinie, de exprimare etc), însă acest verset este scos din context de multe ori de către diverse persoane care nu urmăresc decât denigrarea islamului.

În perioada islamului timpuriu, în Meka, musulmanii nu aveau voie nici măcar să se apere,  darămite să lupte, ei fiind asupriți şi îndurâd multe agresiuni din cauza credinței. Cu toate acestea,  Profetul Muhammed  (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu i-a îndemnat niciodată pe musulamni să lupte împotriva agresorilor, însă,  după emigrarea de la Meka la Medina, când bazele credinței au fost bine stabilite şi comunitatea bine închegată, musulmanii au primit dreptul la apărare ca urmare a războaielor pornite împotriva lor (dar fără a avea voie ca ei să înceapă primii lupta), şi în acest context a fost pogorât acest verset.

Or, se poate [întâmpla] ca voi sã urâți un lucru care este bun pentru voi şi sã iubiți un lucru care este rãu pentru voi.

Există o legătură între acest verset şi rugile omului adresate Creatorului pentru împlinirea anumitor lucruri. Omul se poate  ruga la Allah pentru un lucru pe care îl dorește şi despre care crede că este util, o perioadă destul de lungă de timp, fără a primi răspuns, însă nu se gândește că Allah nu a răspuns acelei rugi tocmai pentru faptul că ceea ce îsi dorește acel om nu este un lucru bun pentru el. De aceea Allah spune în încheierea versetului „Dar Allah ştie, în vreme ce voi nu ştiți.” , iar omul trebuie să ceară îndrumare (rugăciunea Istikharah), fiindcă doar Allah stie ce este mai bine pentru acesta, doar El PreaÎnaltul cunoaste viitorul şi a scris destinul în care fiecare om trebuie să creadă.

Mesagerul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! ) obisnuia sa-si invete companionii sa faca istikharah in toate lucrurile. El a spus: ”Dacă vreunul dintre voi dezbate asupra unei decizii pe care trebuie să o ia, atunci să se roage două rak’ah de rugăciune neobligatorie, si apoi sa spună următoarea dua: „O, Allah, caut Îndrumarea Ta ( în luarea unei decizii) prin virtutea Științei Tale și caut abilitatea prin virtutea Puterii Tale și iți cer din Favorurile Tale mărețe căci cu adevărat Tu ai putere în timp ce eu nu am, și cu adevărat Tu știi în timp ce eu nu știu, și Tu ești Cunoscătorul celor nevăzute. O, Allah, dacă Tu știi că acest lucru (și-l menționezi) este bun pentru mine în [ce privește] religia mea, viața mea și rezultatul faptelor mele, atunci inlesneste-l pentru mine, și ușurează-l pentru mine, iar apoi binecuvântează-l pentru mine. Dar dacă Tu știi că acest lucru (și îl menționezi) va fi rău pentru mine în [ce privește] religia mea, viața mea și  rezultatul faptelor mele, atunci îndepărtează-l de mine, și îndepărtează-mă de el, și înlesnește pentru mine binele oriunde ar fi, iar apoi fă-mă mulțumit cu acesta.”    Bukhari

images Versetele 215, 216 din Surat Al-BaqarahOare acele rugi pe care omul le înalță la Allah şi la care nu primesc răspuns, se pot numi rugi deșarte? Cu siguranță, nu! Trimisul lui Allah  (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus că există rugi la care Allah răspunde, rugi la care nu răspunde, dar pe care le transformă în fapte bune în Ziua de Apoi, şi rugi la care nu răspunde fiindcă lucrul cerut poate fi rău pentru cel care cere. Lipsa acestui răspuns din partea lui Allah nu înseamnă că omul nu trebuie să se mai roage, dimpotrivă,  acesta trebuie să se roage, să aibă speranță că Allah îi va răspunde şi să nu îsi piardă încrederea în Mila şi Indurarea Lui PreaÎnaltul, fiindcă omul care nu se roagă înseamnă că nu are nevoie de Allah, iar cel care nu are nevoie de Allah înseamnă că nu îsi înțelege statutul şi nu stie care este rolul lui pe acest pământ.

Allah nu  supune omul la aceste încercări pentru a-l chinui, ci pentru a-l face pe om să scoată la iveală puritatea credinței, să simtă şi să conștientizeze adevărata legătură dintre el şi Creator, şi totul doar pentru şi în folosul acestuia.

 

 

 

Transcriere din lecțiile domnului profesor Demirel Gemaledin (Tafsir Quran, 28.06.2019), editata de doamna Camelia H. 

Source Link

Views: 2

Excelentul exemplu al Profetului

Excelentul exemplu al Profetului Imamul Gazali   Simple invataturi si comenzi de permis si interzis nu reprezinta fundatia bunului caracter in societate, pentru ca aceste lucruri singure nu sint suficiente ca sa dezvolte aceste calitati in firea omului. Un invatator poate simplist sa comande a se face asta si a nu se face cealalta, iar […]

Excelentul exemplu al Profetului

Imamul Gazali

 

Simple invataturi si comenzi de permis si interzis nu reprezinta fundatia bunului caracter in societate, pentru ca aceste lucruri singure nu sint suficiente ca sa dezvolte aceste calitati in firea omului. Un invatator poate simplist sa comande a se face asta si a nu se face cealalta, iar societatea devine moralista.

Invataturile de succes ale bunei purtari au nevoie de lung timp de implementare si atentie in aplicare. Invatarea nu poate avea succes daca exemplul pentru societate nu este unul de incredere, pentru ca o persoana cu caracter moral prost nu are cum sa lase o impresie buna in jurul sau.

Cea mai buna invatare este din partea acelui om a carui personalitate, si deci moralitate creaza admiratie printre cei din jur. Vor simti dorinta sa-l ovationeze pentru nobilitatea caracterului si vor simti o dorinta puternica de a-i urma exemplul de viata. Lumea ar simti instantaneu dorinta de a-i urma pasii.

Pentru a sadi si dezvolta semintele bunului comportament printre companioni, liderul trebuie sa aiba un caracter mai nobil si calitati mai bune decit acestia. Profetul insusi era cel mai bun exemplu de caracter bun, pentru a fi un bun model pentru urmasii sai. Inainte de a-i sfatui sa adopte un stil de viata moral, el planta semintele moralitatii printre companioni prin exemplul propriului sau comportament.

Excelentul exemplu al Profetului

a659043f93e15bd910390e5eb2653bc5 Excelentul exemplu al ProfetuluiAbdullah ibn Amar a spus : « Mesagerul lui Allah nu era nici fara maniere, nici nepoliticos. Obisnuia sa spuna ca cei mai buni dintre voi sint aceia cu cel mai bun caracter” (Bukhari)

Anas a spus : « L-am slujit pe Profet vreme de 10 ani. Niciodata nu a zis « Of » (ca expresie a nemultumirii), nici nu m-a intrebat de ce am facut sau nu am facut un anume lucru” (Muslim)

Tot el a mai spus : « Mama mea obisnuia sa-l tina pe Profet de mina si sa-l duca pe unde voia ea. Daca cineva venea sa-i stringa mina, Profetul niciodata nu-si retragea mina din mina celuilalt pina cind acesta nu si-o retragea pe a lui, si niciodata nu-si indeparta privirea de la cel cu care vorbea pina cind acesta nu o indeparta. Si in intilniri nu statea niciodata in asa fel incit genunchii lui sa iasa in evidenta fata de cei ai companionilor » (Tirmizi)

 

Source Link

Views: 4

Trasaturi ale Profetului Muhammad

Trasaturi ale Profetului Muhammad Imamul Gazali   Ayșa (Allah sa fie multumit de ea !) a spus : « Daca existau doua optiuni, Profetul o alegea pe cea mai usoara, cu conditia ca ea sa nu implice vreun pacat. Daca implica pacat, atunci el fugea cel mai departe de ea. Profetul nu s-a razbunat pe nimeni pe considerente […]

Trasaturi ale Profetului Muhammad

Imamul Gazali

 

Ayșa (Allah sa fie multumit de ea !) a spus : « Daca existau doua optiuni, Profetul o alegea pe cea mai usoara, cu conditia ca ea sa nu implice vreun pacat. Daca implica pacat, atunci el fugea cel mai departe de ea. Profetul nu s-a razbunat pe nimeni pe considerente personale. Insa daca era stirnita minia lui Allah, atunci si minia lui era stirnita. Mesagerul lui Allh nu a batut pe nimeni cu miinile lui : nici pe sotiile sale, nici pe servitori. Insa da, se lupta in razboaie in cauza lui Allah » (Muslim)

Anas a relatat : « Mergeam odata cu Profetul. Corpul ii era infasurat intr-un chadar gros. Un arab a tras atit de tare de chadar, incit i-am putut vedea o parte a umarului si am fost ingrijorat de taria cu care acela a tras de chadar. Arabul a spus : « O, Muhammad, da-mi partea mea din ceea ce Allah ti-a dat tie ». Profetul s-a intors catre el si a ris si a dat ordin ca sa-i fie facuta o donatie » (Bukhari)

Ayșa (Allah sa fie multumit de ea !) a relatat ca Mesagerul lui Allah a spus : « Allah este Cel Bun. Ii plac cei cu inima buna. Iar rasplata ce o da pentru inima buna, El nu o da pentru o inima impietrita, nu, asemenea rasplata El nu da pentru nimic” (Muslim)

Intr-o alta relatare se spune : « Bunatatea in orice lucru il face pe acesta frumos. Si din orice lucru se ia bunatatea, el va deveni urit ».

Jarir a relatat ca Profetul a spus: “Rasplata pe care Allah o da pentru bunatatea inimii. El nu o da pentru nesabuiti, iar cind Allah ia un supus printre favoritii Lui, ii da bunatate. Acele familii unde nu e bunatate sint saracite de orice virtute. » (Tibrani)

Abdullah bin Harith a relatat ca nu a vazut pe nimeni care sa zimbeasca mai mult decit Mesagerul lui Allah (Tirmizi).

Trasaturi ale Profetului Muhammad

Ayșa (Allah sa fie multumit de ea !) a fost intrebata ce facea Profetul acasa. Ea a raspuns : « Ii servea pe cei de acasa, iar cind intra timpul de rugaciune facea ablutiune si mergea la rugaciune » (Muslim)

Anas a relatat : « Mesagerul lui Allah avea cele mai bune maniere dintre toti oamenii. Aveam un frate adoptiv, al carui nume era Abu Umair. Avea o vrabiuta bolnava, pe care o chema Nagheer. Mesagerul lui Allah se juca cu el si il intreba « O, Abu Umair, ce s-a intimplat cu Nagheer a ta ? » (Bukhari)

61gOtExmeQL. SX425 Trasaturi ale Profetului MuhammadDintre trasaturile Profetului, una era extreme de cunoscuta : aceea ca era un mare filantrop. Nu era niciodata zgircit. Era mereu curajos. Niciodata nu a intors spatele Adevarului. Era drept si inimos. In deciziile pe care le-a luat niciodata nu a comis excese sau nedreptati. Toata viata lui a fost sincer si de incredere.

Source Link

Views: 4