Tag: hadis

Dania este…

zakat-givingalms

Dania este…

 

Zakat-ul, adică dania, reprezintă o sumă de bani pe care musulmanul trebuie să o plătească în mod obligatoriu pentru cei aflaţi la nevoie. Zakatul este menţionat în Coran ca un drept al săracilor din averea celor bogaţi:

Şi în averea lor se află un drept pentru cerşetor şi pentru cel nevoiaş.  (Adh-Dhariyat 51:19)

Categoriile de oameni cărora le revine dreptul să beneficieze de zakat sunt în număr de 8:

1.    pentru cei extrem de săraci;

2.    pentru cei săraci, care se află la nevoie;

3.    pentru autorităţile care colectează şi distribuie zakatul;

4.    pentru cei ce trebuie chemaţi la islam, fie ei musulmani sau nemusulmani;

5.    pentru eliberarea sclavilor şi a prizonierilor;

6.    pentru a-i ajuta pe cei împovăraţi de datorii;

7.    pentru cei care luptă pe calea lui Allah;

8.    pentru călătorii care nu se mai pot întoarce în patria lor;

Toate aceste categorii sunt enumerate şi stabilite în mod clar în Coran:

Milosteniile sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei a căror inimi se adună [întru credinţă], pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatoraţi greu, pentru calea lui Allah şi pentru călătorul aflat pe drum. [Aceasta este] poruncă de la Allah, iar Allah este Atoateştiutor şi Înţelept. (At-Tawbah 9:60)

Zakatul este o trăsătură unică a islamului în comparaţie cu celelalte religii. Acesta este cheia dreptăţii sociale în islam, el având rolul principal de a opri concentrarea avuţiilor în mâinile celor puţini şi bogaţi. Distribuirea veniturilor care se realizează prin intermediul zakatului, duce la coeziune socială deoarece în acest fel se diminuează diferenţele dintre păturile sociale.

Este important de menţionat că zakatul se diferenţiază clar de noţiunea de pomană (sadaqah). Dacă primul este oferit din obligaţie şi suma ce urmează a fi dată este clar stabilită, cea din urmă are un caracter benevol, iar valoarea acesteia este lăsată la latitudinea celui care o oferă.

Credinciosul nu este împovărat cu o valoare a zakatului care să fie peste puterile lui. De aceea, zakatul este obligatoriu pentru o persoană doar dacă sunt împlinite următoarele condiţii:

1      persoana este musulmană

2      pesoana nu se află în sclavie

3      persoana are în proprietate Nisaab-ul (pragul de avere, care odată depăşit face zakatul o obligaţie)

4      proprietatea deţinută de acea persoană să fie una stabilă şi în întregime doar a ei.

5      trecerea unui an, excepţie doar în cazul producţiei.

Zakatul se calculează în mod diferit, în funcţie de bunurile pe care le deţine fiecare: aur, argint, produse agricole, turme de animale etc. Indiferent de ce deţine fiecare, suma este moderată. De exemplu, pentru cei a căror avere este exprimată în bani şi întruneşte cele 5 condiţii enumerate mai sus, acea persoană trebuie să plătească zakat în valoare de 1/40 din averea sa, adică 2,5%.

 

 

[1] Manazir Ahsan, Islam: faith and practice,  The Islamic Foundation , Leicester, United Kingdom, 1980, p. 18.

[2] Coranul- traducerea sensurilor, Sura Adh-Dhariyat (51), versetul 19.

[3] Al-‘Alim.

[4] Al-Hakim.

[5] Coranul- traducerea sensurilor, Sura at-Tawba (9), versetul 60.

 

________

islamromania.roSource Link

Views: 4

Hadisul cel nobil, cel sacru și Coranul

  Demirel Gemaledin   Coranul, reprezintă cuvântul lui Allah – ca rostire, ca formă, ca sens şi ca structură – pe care l-a coborât Gavriil în inima profetului Muhammad, care la rândul său l-a transmis oamenilor în chip de Coran, adică vorbele lui Allah Preaslăvitul, fără ca nici Gavriil, nici Muhammad să intervină în ele. […]

 

Demirel Gemaledin

 

Coranul, reprezintă cuvântul lui Allah – ca rostire, ca formă, ca sens şi ca structură – pe care l-a coborât Gavriil în inima profetului Muhammad, care la rândul său l-a transmis oamenilor în chip de Coran, adică vorbele lui Allah Preaslăvitul, fără ca nici Gavriil, nici Muhammad să intervină în ele.

Hadisul sacru reprezintă cuvântul lui Allah numai ca sens. Allah Preaslăvitul îi dă lui Gavriil ideea hadis-ului sacru, iar Gavriil alege cuvintele cu care exprimă acest sens trimis de Allah Preaslăvitul, iar profetul Muhammad îl ia de la Gavriil şi-l transmite oamenilor.

Hadisul profetic reprezintă tot cuvântul lui Allah, al cărui sens îl trimite lui Gavriil, iar  Gavriil, la rândul său, îl transmite profetului Muhammad, pentru ca el să-l îmbrace în veşmânt sonor. Cu alte cuvinte, profetul alege vorbele prin care exprimă sensul respectiv, în stilul său propriu.

Deci este vorba de trei metode diferite de a da veşmânt sonor cuvântului lui Allah.

Ceea ce vă dăruieşte Trimisul primiţi, iar cele de la care vă opreşte, de la acelea opriţi-vă şi fiţi cu frică de Allah, căci Allah este aspru la pedeapsă! (Al-Haşr 59:7)

„Întreaga mea comunitate va intra în Paradis, cu excepţia celui care „refuză”. [Oamenii] au întrebat: „Cine este acela care „refuză”, Trimis al lui Allah?” El a răspuns: „Cel care mă ascultă intră în Paradis. Iar acela care nu mă ascultă – el este acela care refuză [Paradisul].” (Al-Bukhari, relatat de Abu Hurairah)

„V-am lăsat printre voi două lucruri. Nu veţi rătăci urmându-le: Cartea lui Allah şi Sunnah mea” (Al-Hakim, relatat de Abu Hurairah)

Tradiţia Profetului (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) sau Sunnah este cea de-a doua revelaţie nerecitată, explicarea Coranului de către Profet (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Pentru musulmani ea reprezintă a doua sursă pentru verdicte juridice şi precepte morale. Este aşadar o datorie a musulmanilor de a înţelege pe deplin şi de a se ţine strâns şi pe deplin convinşi de ea, în orice fac şi în modul în care se comportă, precum şi în felul în care cheamă oamenii la islam sau predau această religie. Este deosebit de important acest lucru, având în vedere faptul că respectul musulmanilor faţă de tradiţia Profetului (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a deteriorat de-a lungul secolelor de declin, la fel cum s-a deteriorat şi respectul faţă de Coran.

Source Link

Views: 6

Timpul liber

  Yusuf Al-Qaradawi FOLOSIREA TIMPULUI LIBER Timpul liber este o binecuvantare vare nu este luata in seama, nefiind apreciata pe deplin de multi oameni, asa cum si Profetul (pbuh) a spus : „Exista doua privilegii acordate de Allah care sunt uitate de multi oameni: sanatatea si timpul liber” (Al Bukhari). Prin „timp liber” intelegem a […]

 

Yusuf Al-Qaradawi

FOLOSIREA TIMPULUI LIBER

Timpul liber este o binecuvantare vare nu este luata in seama, nefiind apreciata pe deplin de multi oameni, asa cum si Profetul (pbuh) a spus : „Exista doua privilegii acordate de Allah care sunt uitate de multi oameni: sanatatea si timpul liber” (Al Bukhari).
Prin „timp liber” intelegem a fi liberi de treburile lumesti si de acele obstacole care il impiedica pe om sa se gandeasca la viata de dupa moarte. Acest lucru nu vine in contradictie cu preceptele islamice care incurajeaza omul sa munceasca pentru a-si castiga existenta. Omul trebuie sa munceasca, cu conditia ca nimic sa nu-l impiedice in a-si indeplini indatoririle fata de Allah si in a se cufunda in bucuriile si necesitatile vietii.
De aceea, este o chestiune de a ajunge la un echilibru intre viata si religie. Iata o comparatie care exprima un astfel de echilibru. Persoana careia i s-au incredintat poruncile lui Allah este comparata cu un negustor al carui capital este sanatatea si timpul liber, acestea fiind totodata mijloacele lui de a face profit si de a obtine succes. Prin aceasta comparatie, este clar faptul ca oricine incheie o intelegere cu Allah supunandu-se poruncilor Sale, va obtine profituri, iar oricine incheie o intelegere cu diavolul, urmandu-l pe acesta, va pierde cu siguranta capitalul sau.

In alt hadis, Profetul (pbuh) spune:
„Profitati de cinci lucruri inaintea altor cinci… – si a enumerat intre acste cinci lucruri – timpul vostru liber inaintea meseriei voastre.” (Al-Hakim)
Acest lucru inseamna ca timpul liber nu va ramane intotdeauna liber, pentru ca trebuie sa fie ocupat fie cu fapte bune, fie cu fapte rele. Cel care il umple cu facerea de bine si cu piosenie este binecuvantat, iar cel care-l umple cu ticalosie si stricaciune este blestemat.

Unii dintre drepti spun ca timpul liber este o mare binecuvantare, pe care daca omul o iroseste lasandu-se condus de dorintele sale, atunci Allah il va deposeda de orice puritate sau transparenta pe care era obisnuit sa o simta in inima sa.
Un intelept a spus ca este o mare dezamagire a fi liber de orice ocupatie si a nu te refugia la Allah.
Cat despre predecesorii cei drepti, ei obisnuiau sa deteste un om fara ocupatie, pentru ca timpul liber se transforma astfel din binecuvantare in blestem. In acest caz, atat femeile cat si barbatii sunt egali, pentru ca timpul liber il conduce pe barbat la neglijenta si stimuleaza instinctele femeii.

The_Time_Traveler_by_xetobyte
Acest lucru este clar in povestea Profetului Yusuf (Iosif). Sotia stapanului lui Yusuf a fost atrasa de acesta si a incercat prin multe trucuri sa castige dragostea lui, dar a esuat. Ea a fost determinata sa faca acest lucru de viata tihnita pe care o ducea, iar aceasta ne conduce la concluzia ca timpul liber devine chiar mai periculos cand cineva e tanar si are dorinte sexuale puternice, cat si destui bani ca sa-si indeplineasca asemenea dorinte.

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 4