Tag: profetul

Intelegerea islamica a musulmanului – 2

  Islamul consideră că o familie întemeiată pe legătura de căsătorie dintre bărbat şi femeie este mediul firesc şi necesar pentru creşterea ciitoarelor generaţii. Familia reprezintă de asemenea temelia de bază pentru fericirea unui individ şi pentru stabilitatea societăţii. De accea, islamul a subliniat cât este de important să se ia toate măsurile necesare pentru […]

 

Islamul consideră că o familie întemeiată pe legătura de căsătorie dintre bărbat şi femeie este mediul firesc şi necesar pentru creşterea ciitoarelor generaţii. Familia reprezintă de asemenea temelia de bază pentru fericirea unui individ şi pentru stabilitatea societăţii. De accea, islamul a subliniat cât este de important să se ia toate măsurile necesare pentru a întări familia şi pentru a p feri de toate lucrurile care ar putea să o slăbească şi să îi marginelizeze rolul.

human rights abuses Intelegerea islamica a musulmanului – 2Islamul respectă drepturile omului şi cheamă la egalitate între fiinţele umane; respinge orice formă de discriminare rasială şi pune accent pe importanţa libertăţii. Condamnă constrângerea în religie şi permite libertatea de conştiinţă a omului. Mai mult, islamul menţionează că libertatea trebuie să fie încadrată în limitele valorilor morale şi respectării legii, ca să nu se încalce astfel drepturile celorlalţi.

Islamul îi îndeamnă pe oameni să se cunoască între ei, îndeamnă la dialog şi la cooperare între oameni şi naţiuni, astfel încât să existe o coexistenţă mai bună şi să reuşească să obţină pacea în lume. Termenul „jihad”, care apare în scrierile islamice, se referă la exercitarea tuturor eforturilor de a face bine, începând cu îndreptarea sinelui şi ajungând la răspândirea adevărului şi a dreptăţii printre oameni. „Jihad-ul”, lupta sfântă, este privit de statul musulman ca unul dintre mijloacele disponibile atunci când este nevoie să se apere de agresiune. În această privinţă, învăţăturile islamice respectă legea internaţională. Pe baza acestei înţelegeri a jihad-ului, islamul respinge orice formă de violenţă şi terorism, susţine cauze drepte şi afirmă drepturile omului de a se apăra prin mijloace legale.

Islamul îi îndeamnă pe musulmani să fie oneşti şi să îşi respecte promisiunile. Interzice trădarea şi înşelătoria. Porunceşte un comportament desăvârşit în toate legăturile cu oamenii şi restul creaţiei.

Datorită beneficiilor pe care le are consultarea (Şura) şi ţinându-se cont de experienţa omului în domeniile politic, legislativ şi constituţional, islamul susţine cu tărie principiile democraţiei bazate pe pluralism, pe libertatea de a alege instituţiile politice şi pe alterarea paşnică de putere.

Islamul le cere fiinţelor umane să se folosească de natură într-un mod responsabil. Acest lucru înseamnă conservarea mediului şi protejarea acestui de toate sursle dăunătoare şi de poluare, ca de altfel şi de toate lucrurile care pot distruge echilibrul natural. De asemenea, islamul îndeamnă la protejarea resurselor naturale şi interzice cruzimea faţă de animale, risipa şi irosirea averii.

 

___________________________________________________

Extras din Carta Musulmanilor din Europa

Source Link

Views: 1

Supunerea fata de Allah Preainaltul si Trimisul Sau

    Omul, dintre toate creațiile Bunului Allah, este cea mai nobilă, fiind înzestrat din toate punctele de vedere (ex. : inteligență etc.). Lui i s-au pus la dispoziție toate bunătățile, pentru a căror utilizare folosește rațiunea, gândirea proprie. Dar poate să fie la fel un om care își folosește rațiunea cu acela care nu […]

 
 
Omul, dintre toate creațiile Bunului Allah, este cea mai nobilă, fiind înzestrat din toate punctele de vedere (ex. : inteligență etc.). Lui i s-au pus la dispoziție toate bunătățile, pentru a căror utilizare folosește rațiunea, gândirea proprie. Dar poate să fie la fel un om care își folosește rațiunea cu acela care nu o face ? Se aseamănă cel care dispune de capacitatea sa de gândire cu acela care nu chibzuiește ? Cu toate acestea, fiecaruia îi revin sarcini specifice, subscrise scopului unic, acela de a-L adora pe Allah. Porunca de bază este cea de supunere în fața Sa. 
 
Este obligația fiecărui om să-L slujească pe Allah Preaînaltul. Pentru a ne achita într-un mod strălucit de această nobilă sarcină ne-a fost trimis profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !), încheietorul șirului tuturor profeților, astfel noi fiind onorați prin apartenența la comunitatea sa (ar. ummah). Prin urmare, ca musulmani, dintre toți oamenii, suntem cei mai fericiți. 
 
Așa cum am citit în Nobilul Coran, „Cei care se supun lui Allah și Trimisului Său, se tem de Allah și sunt cu frică de El, aceia vor fi izbânditori.” (An-Nur 24  : 52).
 
Din acest verset rezultă cu claritate cum fericirea noastră este strâns legată de supunerea față de Allah Preaînaltul și față de profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !), de respectarea poruncilor lor.
 
În capitolul Al-Hașr, versetul 7, Allah Preaînaltul ne spune :
 
„Ceea ce vă dăruiește Trimisul primiți, iar cele de la care vă oprește, de la acelea opriți-vă și fiți cu frică de Allah, căci Allah este aspru la pedeapsă !”
 
Iubiți frați musulmani, porunca din Nobilul Coran este aceea de supunere în fața lui Allah Preaînaltul și a profetului Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !). Noi trebuie să facem tot ceea ce ne este poruncit și să ne abținem de la ceea ce ne este oprit, luându-l ca exemplu pe Trimisul lui Allah.
 
Viața sa exemplară reprezintă transpunerea fidelă în practică a poruncilor din Nobilul Coran. Dacă un musulman nu trăiește așa cum i-a fost poruncit de Bunul Allah și de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !), atunci efectele negative ale comportamentului său deviant se vor răsfrânge asupra tuturor musulmanilor. Și, din nefericire, există nenumărate exemple în această direcție. 

Fiecare musulman însă are obligația de a-și folosi rațiunea și de a se căi cu sinceritate pentru faptele sale reprobabile, fără a le repeta. Dacă va proceda astfel, va fi și mai iubit de către Bunul Allah deoarece întoarcerea sa este făcută într-o manieră conștientă. Dacă îi iubim pe Allah Preaînaltul și pe profetul Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !), atunci și Allah Preaînaltul și profetul Său ne iubesc pe noi. Această condiționalitate reiese cu claritate atât din versetele Nobilului Coran, cât și din relatările profetice. 

 
Să fim cu toții conștienți de obligațiile care ne revin. Dacă vedem pe cineva că face o faptă frumoasă, știm cu toții că avem de câștigat dacă-i urmăm exemplul, însă dacă observăm o faptă rea, suntem datori să-l îndreptăm pe autorul său, fapta respectivă provocându-ne dezgustul. 
 
Supunerea fata de Allah Preainaltul si Trimisul Sau

Supunerea fata de Allah Preainaltul si Trimisul Sau

Mai mult, comportamentul plăcut de Allah Preaînaltul trebuie implementat copiilor noștri încă de la vârsta când sunt mici, cu sufletele curate. Și aceasta pentru a ne asigura un viitor fericit. Dacă nu vom proceda astfel, regretele care vor urma nu au niciun rost. Procedând astfel, ne vom salva, pe de o parte, pe noi înșine, iar pe de altă parte vom pune bazele unui viitor mai bun pentru copiii noștri. 

 
Să ne rugăm Bunului Allah pentru luminarea minților, să primi Adevărul revelat în Nobilul Coran și să-l urmăm pas cu pas pe iubitul nostru profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa!). 
 
 
sursa: islamromania.ro

 

Source Link

Views: 1

Caracterul inimitabil al Coranului – 1

  Minunea este orice lucru neobișnuit săvârșit de către profet sau trimis atunci când este provocat de către cei care-l tăgăduiesc, pentru a demonstra adevărul propovăduirii sale. Prin imposibilitatea de a-l imita, aici se are în vedere punerea în evidență a adevărului mesajului propovăduit de către profetul Muhammed , prin dezvăluirea incapacității arabilor din epoca […]

 

Minunea este orice lucru neobișnuit săvârșit de către profet sau trimis atunci când este provocat de către cei care-l tăgăduiesc, pentru a demonstra adevărul propovăduirii sale. Prin imposibilitatea de a-l imita, aici se are în vedere punerea în evidență a adevărului mesajului propovăduit de către profetul Muhammed , prin dezvăluirea incapacității arabilor din epoca sa de a se opune minunii sale veșnice, reprezentată de Coran, și incapacitatea generațiilor care le-au urmat de a face acest lucru.

Credința în minune

Allah Preaslăvitul i-a înzestrat pe profeții și trimișii Săi pe care i-a trimis la oameni cu minuni care demonstrează adevărul propovăduirii lor și fac pentru oameni limpezi legătura dintre ei și Allah Preaslăvitul și faptul că sunt sprijiniți de către El. Nu există nici un profet pe care Allah Preaputernicul și Preamăritul să nu-l fi dăruit cu însușirea de a face cel puțin o minune care să le atragă oamenilor atenția asupra necesității de a crede în El și de a urma calea Lui cea dreaptă. Profetul Muhammed a spus în legătură cu aceasta: “Nu este nici un profet care să nu fi fost dăruit cu semne care să-I facă pe oameni să aibă încredere în el. Iar eu am fost dăruit cu revelația ce mi-a fost trimisă și eu nădăjduiesc să fiu în Ziua de Apoi cu mai mulți supuși decât oricare dintre ei”. Iar versetele coranice care demonstrează sprijinirea de către Allah a profeților Săi prin minunile pe care i-a ajutat să le împlinească sunt numeroase și sunt prea bine cunoscute pentru a le mai enumera în această expunere sumară.

Minunile profetului Muhammed sunt numeroase, ele depășind cifra de o mie. Printre ele se numără călătoria sa nocturnă și înălțarea sa în cele șapte ceruri, în noaptea când s-a deplasat de la Moscheea cea Sfântă (Masjid Al Haram) de la Mekka la Moscheea cea mai îndepărtată (Mesjid Al-Aqsa) din orașul Al-Quds (Ierusalim), iar de acolo l-a făcut să se înalțe în cerul al șaptelea, unde a vorbit cu Allah; minunea despicării lunii în două jumătăți, despre care vorbește Coranul prin graiul lui Allah Preaînaltul: “Ceasul sa apropiat și Luna s-a despicat, / Însă când văd un semn, ei se îndepărtează și zic: “[Aceasta este] o vrăjitorie neîntreruptă” (54 : 1-2); minunea izvorului dătător de apă dintre degetele mâinilor sale; minunea despre oaia cea friptă și otrăvită pentru el, adică oaia pe care a otrăvit-o o evreică și i-a oferit-o lui, dar când a mestecat o înghițitură din ea, a aruncat-o din gură zicând: “Acest os îmi spune că el a fost otrăvit”, conform hadis-ului consemnat de Al-Bukhari.

Minunea la care voim să ne referim în detaliu este minunea Coranului – cea mai elocventă și mai măreață dintre toate minunile cu care Allah i-a ajutat pe toți profeții și trimișii Săi. Aceasta întrucât minunea Coranului dăinuiește veșnic, grăind despre profeția lui Muhammed în toate timpurile și pretutindeni, în vreme ce celelalte minuni cu care Allah i-a sprijinit pe profeții Săi au luat sfârșit și au dispărut, rămânând istorie, adică istorisiri relatate.

Înțelepciunea ce se degajă din această minune a mesajului profetului Muhammed , în comparație cu ceilalți profeți și trimiși de dinaintea lui, constă în faptul că mesajul celorlalți profeți a luat sfârșit o dată cu misiunea profetului următor, pe când minunea profetului Muhammed va dăinui până în Ziua de Apoi și a necesitat o minune care să facă mărturie pentru ea în decursul tuturor epocilor.

Caracterul inimitabil al Coranului

Coranul cel sfânt este inimitabil în toate sensurile exprimate de acest cuvânt:

El este imposibil de imitat în privința cuvintelor și a stilului său.

El este imposibil de imitat în privința clarității și întocmirii lui.

El este imposibil de imitat în privința sensurilor sale care dezvăluie adevărul despre om și menirea lui în această lume.

El este imposibil de imitat în privința ideilor științifice și informațiilor transmise, pe care știința modernă le-a confirmat.

El este imposibil de imitat în privința legislației sale și a apărării drepturilor omului, în scopul edificării unei societăți ideale în care toată lumea să fie fericită.

Aspectele imposibilității de a imita Coranul pot fi împărțite în două categorii: o parte dintre ele care se referă la toți oamenii și o altă parte care se referă numai la arabi.

IMG 6853 Caracterul inimitabil al Coranului – 1Categoria celor care se referă la toți oamenii constă din istorisirile sale despre lucrurile neștiute care nu se întâmplaseră încă și care s-au întâmplat așa cum a anunțat el, precum și povestirea despre comunitățile anterioare. După cum constă din legislația sa cuprinzătoare, exactă și potrivită pentru orice timp și pentru orice loc, cu toate că – așa după cum se cunoaște – profetul Muhammed a fost analfabet; nu a citit nici o carte și nici nu a scris nici o carte cu mâna lui. De asemenea, el nu a studiat nici un cod de legi și nici o legislație, nu știa nimic despre sistemele sociale cunoscute în vremea aceea de către persani și de către bizantini. Ea mai constă din normele și cunoștințele științifice, dintre care unele sunt descoperite de om de-abia astăzi. Aceste aspecte ale imposibilității de a imita Coranul pot fi înțelese atât de către arabi, cât și de către toți ceilalți oameni înzestrați cu aptitudini intelectuale sănătoase.

Categoria celor care se referă numai la arabi constă în alcătuirea unică a Coranului, care nu este nici proză, nici poezie, cu elocvența sa minunată, cu stilul său fără egal, pe care maeștrii în retorică din epoca Profetului și până în prezent nu l-au putut imita, în ciuda provocării și a incitării repetate formulate prin diverse modalități la o astfel de încercare.

Source Link

Views: 1