Virtuţile musulmanului

Virtuţile musulmanului   Coranul cel sfânt şi tradiţiile profetice evidenţiază virtuţile pe care ar trebui să le cultive musulmanul. Câteva dintre acestea sunt:   Răbdarea. Răbdarea este un element esenţial prin relația sa cu multe alte virtuţi. Sinceritatea presupune rezistenţa în faţa tentaţiilor. Allah spune în Coranul cel sfânt: „Şi fiţi răbdători, căci Allah este […]

Virtuţile musulmanului

 

Coranul cel sfânt şi tradiţiile profetice evidenţiază virtuţile pe care ar trebui să le cultive musulmanul. Câteva dintre acestea sunt:

 

Răbdarea. Răbdarea este un element esenţial prin relația sa cu multe alte virtuţi. Sinceritatea presupune rezistenţa în faţa tentaţiilor. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Şi fiţi răbdători, căci Allah este cu cei răbdători!” (Al-‘Anfal: 46).

 

Dreptatea. Islamul îi poruncește musulmanului să fie un judecător drept, drept în modul în care îşi tratează copiii şi drept în felul în care îi tratează pe cei inferiori lui. Musulmanul nu trebuie să fie părtinitor cu prietenii sau rudele sale, nici să fie împotriva duşmanilor. Musulmanul este întotdeauna de partea binelui şi a dreptăţii. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Allah porunceşte dreptatea, plinirea faptei bune şi dărnicia faţă de rude şi El opreşte de la desfrâu, faptă urâtă şi nelegiuire. El vă îndeamnă pentru ca voi să vă aduceţi aminte.” (Al-Nahl: 90).

Virtuţile musulmanului

Sinceritatea. Musulmanul este sincer în cuvintele şi în faptele sale. Nu-şi uită promisiunile, contractele sau înţelegerile. Sinceritatea este în mod cert opusul minciunii, al ipocriziei, al înşelăciunii şi al corupţiei. Profetul Muhammad a spus: „Musulmanii trebuie să-şi respecte contractele.” El a mai spus: „Dacă îmi garantezi şase lucruri din partea ta, eu îţi voi garanta Paradisul. Spune adevărul când vorbeşti; păstrează o promisiune când o faci; onorează încrederea pe care o au alţii în tine; evită imoralitatea sexuală; coboară-ţi ochii (departe de sexul opus); opreşte-ţi mâinile de la nedreptate.”

 

Spunerea adevărului. Musulmanul spune adevărul ori de câte ori vorbeşte sau depune o mărturie. Această virtute atrage după sine rezistenţa în faţa ipocriziei. Adevărul este esenţa sincerităţii şi a dreptăţii, pentru că un mincinos nu poate fi nici sincer, nici drept. Allah spune în Coranul cel sfânt:

 „Pentru ca Allah să-i răsplătească pe cei sinceri pentru sinceritatea lor şi să-i chinuiască pe cei făţarnici, dacă El voieşte, sau să accepte căinţa lor, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim.]” (Al-ʻAhzab: 24).

 

Modestia. Islamul îndeamnă musulmanul să fie modest, pentru că modestia conduce la fraternitate şi pentru că trufia conduce la ură. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„… căci Allah nu-i iubeşte pe cel trufaş şi pe cel lăudăros!” (An-Nisa’: 36).

 

Generozitatea. Islamul îl îndeamnă pe musulman să fie binevoitor şi generos. Această virtute se alătură de obicei modestiei şi omeniei.

 

Mila. Musulmanul este îndemnat să fie milos cu sine pentru a se proteja de mânia lui Allah. De asemenea, el trebuie să fie milostiv cu soţia sa, cu copiii săi, cu părinţii săi, cu oamenii şi chiar cu animalele. Virtutea milei este un element comun al multor virtuţi precum dreptatea, sinceritatea, bunăvoinţa şi modestia. Profetul Muhammad a spus: „Ai milă de cei de pe pământ pentru ca Cel din Ceruri să aibă milă de tine.”

Virtuţile musulmanului

rahle Virtuţile musulmanuluiPietatea. O persoană pioasă este aceea care îşi controlează purtarea într-un mod care o îndepărtează de furia lui Allah. Această pietate este ceea ce face o persoană mai bună decât cealaltă şi nu bogăţia, rasa, culoarea sau înrudirea. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allah, aşa cum se cuvine să vă fie frică de El şi să nu vă sărşiţi din viaţă decât fiind musulmani!” (ʻAli ʻImran: 102).

 

Cooperarea. Islamul îi instruieşte pe musulmani să coopereze cu alţii pentru a săvârşi binele, nu pentru a comite fapte rele sau a fi vicioşi. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Întrajutoraţi-vă în plinirea faptelor bune şi în evlavie, dar nu vă ajutaţi la păcat şi la nedreptate!” (Al-Mai’da: 2).

 

Iertarea. Islamul îndeamnă musulmanul să-i ierte pe cei care-l ofensează. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Însă răsplata aceluia care iartă şi care caută împăcare se află la Allah.” (Aş-Şura: 40).

 

Acestea sunt unele dintre virtuţilepe care le evidentiaza Coranul cel sfânt şi tradiţiile profetice.

 

Source Link

Views: 2

Sursele eticii islamice

Sursele eticii islamice  Bunele maniere ale musulmanului sunt iniţiate şi întărite prin recurgerea la următoarele surse: Coranul cel sfânt. Acesta include numeroase versete care îndeamnă musulmanul în mod explicit să respecte bunele maniere şi virtuţile şi să se abţină de la vicii şi obiceiuri rele. Tradiţiile profetice. Există multe tradiţii ale profetului Muhammad (Pacea și […]

Sursele eticii islamice

 Bunele maniere ale musulmanului sunt iniţiate şi întărite prin recurgerea la următoarele surse:

2500adbea25740e025bcce2dce1688ed XL Sursele eticii islamiceCoranul cel sfânt. Acesta include numeroase versete care îndeamnă musulmanul în mod explicit să respecte bunele maniere şi virtuţile şi să se abţină de la vicii şi obiceiuri rele.

Tradiţiile profetice. Există multe tradiţii ale profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) care îndrumă omul pe calea virtuţilor şi-l avertizează împotriva viciilor. De fapt, profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este primul exemplu pentru musulmani. Profetul Muhammad a spus: „Ţi-am lăsat două lucruri cu care nu vei greşi niciodată, dacă le respecţi: Cartea lui Allah (Coranul cel sfânt) şi tradiţiile mele.”

Dintre sursele eticii islamice mai face parte si natura pură. Omul, prin natura sa pură, cinstește virtuţile şi detestă viciile.

Ziua Judecăţii. Musulmanul crede în Ziua Judecăţii, zi în care fiecare persoană va fi răsplătită sau pedepsită conform faptelor sale din această viaţă. Prin urmare musulmanul face tot posibilul să I se supună lui Allah şi poruncilor Sale. De fapt, legile penale seculare nu pedepsesc invidia, trufia, bârfa sau ipocrizia, dar Allah pedepseşte asemenea vicii. În plus, autorităţile seculare nu răsplătesc modestia, răbdarea, sinceritatea, dar Allah face aceasta. Rezultatul este că credinţa în Allah şi în Ziua Judecăţii încurajează musulmanul să fie cât de virtuos poate şi să se ferească de vicii.

Rugăciunea. Rugăciunea este un act de adorare realizat de către musulman de cinci ori pe zi. Îl face pe musulman să I se supună lui Allah, să-şi amintească poruncile şi interdicţiile Sale şi să evite viciile şi păcatele. În fapt, rugăciunea reînnoieşte şi întăreşte legăturile dintre cel care preaslăveşte şi Dumnezeu şi îl ajută pe credincios să rămână virtuos şi manierat. Profetul Muhammad a spus: „Islamul se bazează pe cinci lucruri: a mărturisi că nu există Dumnezeu în afară de Allah şi că Muhammad este profetul Său, a face rugăciunea, a plăti dania, a merge în pelerinaj şi a posti în Ramadan.”

Postul contribuie la dobândirea unor virtuţi precum răbdarea, sinceritatea, supunerea în faţa lui Allah, pietatea şi autocontrolul.

Dania contribuie la dezvoltarea virtuţilor precum bunăvoinţa, mila, cooperarea, fraternitatea şi sinceritatea, pentru că musulmanul oferă un anumit procentaj din averea sa, în fiecare an, pentru a fi distribuit celor defavorizaţi, nevoiaşi şi altor categorii de oameni menționate în Coranul cel sfânt.

Acest act de adorare angajează musulmanul în exercițiul supunerii depline faţă de Allah şi ajută la dezvoltarea virtuţilor precum răbdarea, cooperarea, fraternitatea şi autocontrolul.

Sancţiunile seculare. Islamul impune pedepse descurajatoare pentru acte care distrug virtuozitatea şi securitatea societăţii precum: crima, hoţia, adulterul, calomnia, jaful şi consumul de alcool.

Source Link

Views: 2

Exista si pareri diferite de ale noastre

Exista si pareri diferite de ale noastre Printre musulmani exista si opinii divergente – uneori cu privire la modul de intelegere al unor hadisuri sau chiar versete; al modului de intelegere a ceea ce este islamic. Acestea nu sunt recente si nici izolate, si este firesc sa fie asa, caci oamenii au fost creati diferiti. […]

Exista si pareri diferite de ale noastre

Printre musulmani exista si opinii divergente – uneori cu privire la modul de intelegere al unor hadisuri sau chiar versete; al modului de intelegere a ceea ce este islamic. Acestea nu sunt recente si nici izolate, si este firesc sa fie asa, caci oamenii au fost creati diferiti. Exista exemple de situatii din viata Profetului in care spusele lui au fost intelese diferit de cei din jurul sau. Cu toate acestea, el a privit cu ingaduinta si bunatate modurile lor de intelegere.

Si in zilele noastre vedem ca sunt multe dezbateri printre musulmani. Dar Islamul reprezintă un vast depozit de cunoaștere, iar Allah Preaînaltul a permis ca modul de viață islamic să cuprindă toți oamenii de pe Pământ de-a lungul vremii. Dezbaterile nu sunt doar inevitabile, ci existența lor este preferabilă pentru o societate sanatoasa.

Conversational Exista si pareri diferite de ale noastreTrebuie să existe respect pentru aceia care au altă părere și respectarea dreptului lor de a avea o altă părere, atât timp când ele au la bază surse islamice. Musulmanii nu au dreptul să pună la îndoială integritatea credinței altcuiva doar pentru că aceia ar avea altă părere. Arbitrul este revelația lui Allah, Coranul, practica Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) și a companionilor săi (Allah să fie mulțumit de ei!) și a următoarei generații care au fost cel mai aproape de sursele revelației pure.

Exista si pareri diferite de ale noastre

Există un principiu islamic care presupune ca atunci când cineva sfătuiește oamenii să încerce să facă lucrurile ușoare pentru ceilalți, chiar dacă preferă ca pentru el să păstreze opinia cea mai strictă. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ne-a interzis să facem din religie ceva dificil pentru oameni. Dacă un musulman preferă să facă o faptă în plus, aceasta devine o faptă lăudabilă atât timp cât ea nu este impusă celorlalți drept obligatorie.

Oamenii variază în ceea ce privește capacitatea lor de disciplină și aplicare a practicii islamice. Este de asemenea greșit să îi cerți pe ceilalți musulmani care nu îți urmează exemplul. Un musulman îi învață pe alții prin exemplu și acesta este cel mai efectiv mod de a-i încuraja pe alții să își schimbe comportamentul. Dacă unei persoane îi place un model, îl va urma de bunăvoie. O atitudine umilă și orice lipsă a lăudăroșeniei are efectul unui magnet. Dacă un credincios are tendința de a se lăuda singur sau de a spune „de ce nu poți fi ca mine?” tinde să alunge oamenii.

Source Link

Views: 2