Dreptatea socială

Dreptatea socială O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat şi o muiere şi v-am făcut pe voi popoare şi triburi, pentru ca voi să vă cunoaşteţi. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoateştiutor şi Bineştiutor. (Capitolul Al-Hujurat: 13). Egalitatea dintre oameni este un aspect […]

Dreptatea socială

O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat şi o muiere şi v-am făcut pe voi popoare şi triburi, pentru ca voi să vă cunoaşteţi. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoateştiutor şi Bineştiutor. (Capitolul Al-Hujurat: 13).

Egalitatea dintre oameni este un aspect extrem de important in Islam, subliniat atat in versetele coranice, cat si in traditia profetica. Astfel rasismul si discriminarea de orice fel sunt total interzise din perspectiva islamica, fiind respinsa ideea favorizării unor cetăţeni sau naţiuni în virtutea puterii sau a banilor lor. Dumnezeu i-a creat pe oameni egali; ei se deosebesc doar prin credinţă şi evlavie. Profetul Muhammed a spus: „Cu adevărat, sângele, proprietatea şi demnitatea ta sunt inviolabile.“

Dreptatea socială

HoldingHandsBW Dreptatea socialăIn predica de adio a Profetului, el a spus: „O, voi oameni! Allah este Unic şi Adam (tatăl omenirii) este singur. Un arab nu este mai bun decât un ne-arab şi un ne-arab nu este mai bun decât un arab, aşa cum şi un om alb nu este mai bun decât un om negru − şi invers − decât în pioşenie.“

Avand in vedere invataturile coranice, trebuie să fim drepţi chiar şi cu cei pe care îi urâm, pentru că Dumnezeu spune:

Să nu vă împingă ura împotriva unui neam să fiţi nedrepţi! Fiţi drepţi, căci aceasta este mai aproape de evlavie! (Al-Ma’ida 5:8).

Din nou, Coranul evidentiaza singurul criteriu de superioritate dintre oameni – evlavia. Iar acesta este un aspect care prinde validitate doar in fata lui Allah. Ceea ce intereseaza un drept-credincios ar trebui sa fie doar ceea ce i aduce mai aproape de evlavie, mai aproape de multumirea lui Allah.

Profetul Muhammed a insistat aspra dreptatii. El a spus: „O, oameni buni! Aveţi grijă de nedreptate! Pentru că nedreptatea vă va întuneca în Ziua Judecăţ‏ii.“ Iar cei care au fost privaţ‏i de anumite drepturi (care li s-ar fi cuvenit cu certitudine) în această viaţ‏ă le vor primi în Ziua Judecăţ‏ii. Aşa cum a spus Profetul: ,,În Ziua Judecăţ‏ii drepturile vor fi date celor care le merită şi greşelile vor fi îndreptate…“.

Source Link

Views: 4

Pacatele sufletului

– Printre pacatele sufletului se numara ostentatia (ar-riya’),ceea ce inseamna indeplinirea de fapte bune pentru a fi placut oamenilor si pentru a primi laudele lor.Acest act anuleaza recompensa acestor fapte bune. – Trufia in supunerea fata de Allah (al-oujb),ceea ce inseamna sa iti atribui meritele propriei adorari uitand ca indeplinim acestea numai datorita lui Allah […]

pacatele sufletului– Printre pacatele sufletului se numara ostentatia (ar-riya’),ceea ce inseamna indeplinirea de fapte bune pentru a fi placut oamenilor si pentru a primi laudele lor.Acest act anuleaza recompensa acestor fapte bune.

– Trufia in supunerea fata de Allah (al-oujb),ceea ce inseamna sa iti atribui meritele propriei adorari uitand ca indeplinim acestea numai datorita lui Allah (fiindca El ne-a calauzit si El ne lasa in viata ca sa indeplinim fapte bune).

– Indoiala in ceea ce il priveste pe Allah

– Sa ne credem aparati de pedeapsa lui Allah.Sa disperam dupa Mila Sa.

– Orgoliul (al-kibr) fata de ceea ce tine de Allah,refuzul adevarului enuntat de ceilalti si dispretuirea oamenilor

– Ranciuna, ostilitatea fara a ne displacea acst sentiment

– Invidia,a ne displacea atunci cand un frate musulman obtine ceva,a nu suporta acest lucru si a actiona in consecinta

– A aminte operele de caritate pe care le-am facut :aceasta anuleaza orice recompensa

– A persista in pacat
– A avea ganduri rele in ceea ce ii priveste pe musulmani

– Sa negi Noaptea predestinarii (Al Qadr)

– Sa te bucuri de pacat,de cel propriu sau al altcuiva

– Sa tradezi,chiar si un necredincios ; de exemplu,sa ii garantezi securitatea si apoi sa il ucizi

– Sa-i faci rau unui frate musulman,intr-un mod ascuns

– Sa urasti companionii Profetului (salla Allahou alayhi wa salam),pe apropriatii sai si persoanele virtuoase care ii urmeaza Sunna

– Zgarcenia in a plati ceea ce Allah a oranduit (zekat)

– Sa nu consideri important ceea ce Allah a glorificat,asta insemnad fie supunerea,Qur’anul,Stiinta in cele religioase etc

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 2

Mita este interzisă

Mita este interzisă!   Una dintre faptele al căror făptaş se socoteşte printre cei care mănâncă averea oamenilor pe nedrept este mita. Mita sunt banii care se achită unei persoane influente sau care deţine o funcţie publică, pentru a da în favoarea lui sau împotriva adversarului său decizia pe care o voieşte el sau pentru […]

Mita este interzisă!

 

mita3Una dintre faptele al căror făptaş se socoteşte printre cei care mănâncă averea oamenilor pe nedrept este mita. Mita sunt banii care se achită unei persoane influente sau care deţine o funcţie publică, pentru a da în favoarea lui sau împotriva adversarului său decizia pe care o voieşte el sau pentru a îndeplini o faptă în favoarea lui sau pentru a întârzia un lucru în defavoarea adversarului său etc.

Islamul i-a interzis musulmanului să urmeze calea mituirii cârmuitorilor şi ajutoarelor lor, după cum le-a interzis şi acestora să o primească, dacă li se va oferi, iar altora le-a interzis să mijlocească între cei care primesc şi cei care dau mită.

Allah Preaputernicul a grăit:

„Nu vă luaţi unii altora averile pe nedrept şi nu-i ademeniţi cu ele pe judecători, ca să mâncaţi o parte din averile oamenilor pe nedrept şi cu bună ştiinţă” (Al-Baqara: 188).

Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: „Blestemul lui Allah atât asupra celui care dă mită cât şi asupra aceluia care primeşte mită pentru judecată!”[1]

Iar despre Thawaban s-a relatat că a zis: Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – i-a blestemat atât pe „cel care dă mită şi pe cel care primeşte mită, cât şi pe cel care mijloceşte între ei”.[2]

Dacă cel care primeşte mita o ia pentru a nedreptăţi, atunci el săvârşeşte mare păcat! Iar dacă el va căuta dreptatea, aceasta este o datorie a lui fără să primească în schimbul ei bani.

Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – l-a trimis pe Abd Allah bin Ruwaha la evrei pentru a estima impozitul pe care ei trebuiau să-l achite pentru palmierii lor şi i-au oferit lui nişte bani. Dar el a zis: „Mita pe care voi aţi oferit-o este oprită şi noi nu vrem s-o primim!”[3]

Nu este de mirare că Islamul a interzis mita şi a fost foarte aspru cu cei care o practicau, căci răspândirea ei într-o societate înseamnă răspândirea stricăciunii şi nedreptăţii ca urmare a unei judecăţi pe nedrept sau a abţinerii de la darea unei hotărâri pe drept, a punerii în faţă a ceea ce ar trebui pus la urmă sau a punerii la urmă a ceea ce ar trebui pus în faţă, a răspândirii arivismului în societate, nu a spiritului datoriei.


[1] Relatat de Ahmad, de At-Tirmizi şi de Ibn Habban (în Sahih-u său) (N.A.)

[2] Relatat de Ahmad şi de Al-Hakim (N.A.)

[3] Relatat de Malik (N.A.)

sursa: Islam Romania

Source Link

Views: 2