Sensul crearii omului – predica de vineri

Sensul crearii omului   Allah Atotputernicul ne spune in sfantul Coran : Eu nu i-am creat pe djinni si oameni decat pentru ca ei sa Ma adore. (Adh-Dhariyat 51:56) Asta este ceea ce ne spune Atotputernicul. Asa ca scopul nostru in aceasta viata nu este altul decat sa ne re-cunoastem Creatorul, sa-I fim recunoscatori, sa-L adoram […]

Sensul crearii omului

 

Allah Atotputernicul ne spune in sfantul Coran :

Eu nu i-am creat pe djinni si oameni decat pentru ca ei sa Ma adore. (Adh-Dhariyat 51:56)

Asta este ceea ce ne spune Atotputernicul. Asa ca scopul nostru in aceasta viata nu este altul decat sa ne re-cunoastem Creatorul, sa-I fim recunoscatori, sa-L adoram si sa ne supunem legilor clare pe care ni le-a lasat.

Întreaga creaţie este făcută cu un scop drept şi înţelept. Însă de obicei oamenii nu realizează sau nu înţeleg acest lucru pentru că se cufundă în propria lor ignoranţă, rostite sau dorinţă.

Allah Preamăritul a zis:

Oare credeţi că v-am creat pe voi fără rost şi că nu vă veţi întoarce la Noi?” ~ Preaînalt este Allah, Stăpânul adevărat!Nu este Dumnezeu afară de El, Stăpânul Tronului sublim! [Al-Mu’minun 23:115-116]

Şi nu am făcut Noi cerurile şi pământul şi cele ce se află între ele, jucându-ne. ~ Nu le-am făcut Noi decât întru adevăr,însă cei mai mulţi dintre ei nu ştiu. [Ad-Dukhan 44:38,39]

Mai jos puteti asculta predica dintr-o zi de vineri la centrul din Bucuresti al Ligii Islamice si Culturale din Romania.

 

Source Link

Views: 105

Scopul vietii

Scopul vietii In numele lui Allah Cel Milostiv, Cel Indurator!   La un moment dat, este posibil ca informatia pe care urmeaza sa o transmiteti celor de langa dumneavoastra sa vi se para ca avand un volum mult prea mare. Dar daca va ganditi la capacitatea creierului uman si o puneti fata in fata cu […]

Scopul vietii

In numele lui Allah Cel Milostiv, Cel Indurator!

La un moment dat, este posibil ca informatia pe care urmeaza sa o transmiteti celor de langa dumneavoastra sa vi se para ca avand un volum mult prea mare.

Dar daca va ganditi la capacitatea creierului uman si o puneti fata in fata cu volumul informational pe care poate sa-l inmagazineze si, in acelasi timp, sa-l “descifreze” – atunci cele cateva pagini pe care urmeaza sa le cititi diseara nu va vor supraincarca.

Intr-o lume plina de prejudecati si conditionari de ordin economic, dar si religios este dificil sa gasim oameni care sa se gandeasca la viata in mod obiectiv. Oameni care sa incerce sa descopere Adevarul despre aceasta lume si despre scopul vietii noastre.

Din pacate, daca ar fi sa intrebam oamenii in legatura cu scopul acestei vieti, o intrebare atat de importanta, fundamentala chiar, ei nu ne vor oferi un raspuns obtinut prin tehnica rationamentului analitic. Mai degraba, in majoritatea cazurilor ei vor spune pur si simplu ceea ce altii au spus in legatura cu acest subiect. Sau ne vor spune lucrurile care sunt cel mai posibil prezumate de catre altii : ce crede despre aceasta tatal meu, ce a spus Patriarhul in cartea pe care tocmai a publicat-o, ce mi-au predat profesorii de filosofie si nu numai, ori pur si simplu ce am discutat cu prietenii mei.

Daca intrebam pe cineva “tu de ce mananci ?”, “care este scopul ?”, oricine va raspunde sub o forma sau alta – ca aceasta activitate sustine viata, oferindu-i resursele de care are nevoie pentru a continua. Iar daca intrebarea vizeaza munca, se va raspunde ca este o necesitatea atat pentru sine insusi, cat si pentru sustinerea nevoilor familiei. Dar de ce dorm oamenii ? De ce se spala ? Si lista de intrebari poate continua, primind aproape aceleasi raspunsuri la aceleasi intrebari, de la oricine, in orice limba si in orice loc ne-am afla pe Pamant. Simplu !

Atunci, de ce cand vine vorba de a raspunde la intrebarea legata de scopul vietii exista atat de multe opinii ? Primim o multitudine de raspunsuri. Si aceasta deoarece oamenii sunt confuzi.

Ei chiar nu stiu care este scopul acestei vieti.

Pasii lor incearca sa-si croiasca drum prin Intuneric… Si decat sa recunoasca sincer “Eu nu stiu”, mai repede cocheteaza cu orice raspuns programat de mintea lor sa fie oferit.

Ei bine, va ganditi la aceasta diseara …

Scopul nostru in aceasta lume se refera la a manca, dormi, imbraca, lucra, a obtine niste avantaje materiale si a ne bucura de ele ? Acesta este scopul nostru ? De ce ne-am nascut ? Care este obiectul existentei noastre ? Ce este sau cine este Intelepciunea care sta in spatele crearii omului si a acestui Univers colosal ?

Ganditi-va la aceste intrebari …

Sunt persoane care pot argumenta ca nu exista nicio dovada a vreunei origini divine, niciun semn ca ar exista o Forta. Acesti oameni sustin ca, posibil, aceasta lume este rezultatul sansei, al hazardului. Un “big bang” si toata aceasta lume, in toata complexitatea ei, a rasarit. Si mai sustin ca aceasta viata nu are un scop precis, neexistand niciun rationament logic care sa demonstreze ca exista un dumnezeu sau ca toate au un scop anume, si nici nu se gasesc motive divine care sa stea in spatele acestei lumi.

In Sfantul Coran este mentionat :

A lui Allah este imparatia cerurilor si a pamantului si El este cu putere peste toate.In crearea cerurilor si a pamantului si in schimbarea noptii si a zilei sunt semne pentru cei daruiti cu minte,Care il pomenesc pe Allah, stand [in picioare], sezand [jos] sau pe o parte si cugeta la facerea cerurilor si a pamantului, [zicand] : Doamne, n-ai facut aceasta in desert ! Slava Tie ! Apara-ne pe noi de chinul Focului ! (Aal ’Imran 3:189-191)

In aceste versete, Allah Atoatestiutorul ne arata fara echivoc care sunt treptele creatiei, facand apel la treptele logice ale psihologiei umane. Astfel, pentru inceput ne atrage atentia asupra crearii Cerurilor si a Pamantului, apoi asupra alternantei zi / noapte, iar in final ne spune ca nu a creat toate acestea doar dintr-un motiv de joaca, fara un anume scop.

Cand vedem acest design, intelegem ca el este foarte rafinat, nu de putine ori peste puterea noastra de a-l intelege in intregime. Iar ceva atat de precis, care ne depaseste granitele imaginatiei nu poate fi ceva intamplator si cu atat mai putin “prostesc”.

Daca veti lua 10 bile pe care le veti numerota de la 1 la 10, fiecare avand alta culoare, si le veti introduce intr-o urna si, cu ochii inchisi, vi se va cere sa le extrageti in ordine 1, 2, 3 … 10, stiti ce sansa aveti sa faceti acest lucru corect ?

Sansele sunt 26.000.000 : 1 !

Si atunci, care sunt sansele ca Cerurile si Pamantul sa fie urmarea unui “big bang” si, mai mult, sa fie aranjate in forma actuala ?

Dragii nostri cititori, am vrea sa facem niste lamuriri suplimentare. Atunci cand priviti un pod, o cladire sau un autovehicul, va ganditi automat la persoana sau la compania care le-a construit. Cand vedeti un avion sau o racheta, un satelit sau un vapor gigantic va ganditi, de asemenea, cat de incredibile sunt. Cand priviti o uzina nucleara sau un aeroport international foarte mare, trebuie sa ramaneti impresionat despre dinamica inginereasca aplicata in asemenea cazuri.

Si totusi, acestea sunt lucruri fabricate de mainile omului.Dar ce putem sa spunem despre corpul uman, cu intregul sau sistem foarte complex ? Ganditi-va la aceasta …

Ori ganditi-va la creier : cum gandeste, cum functioneaza, cum analizeaza, sorteaza ori recupereaza informatiile. Tot creierul este mecanismul care diferentiaza si categoriseste diferitele date si informatii intr-o milionime de secunda ! Si face aceasta in mod constant. Ganditi-va la creier pentru un moment … Este vorba despre acelasi creier care a facut autovehiculul si racheta.

Ganditi-va la creier si ce a facut el !

Sau ganditi-va la inima care pompeaza in mod continuu 60 sau 70 de ani sangele in tot corpul, mentinand aceeasi precizie toti acesti ani. Ganditi-va la aceasta …

Sau ganditi-va la rinichi si la functiile pe care ei le au, de purificare a intregului corp, executand sute de analize chimicale simultan si controland nivelul de toxicitate al intregului organism. Si toate acestea sunt efectuate automat…

Sau la ochi “camera de fotografiat” umana care regleaza, focalizeaza, interpreteaza, evalueaza si adreseaza culoarea in mod automat. Ochiul este cel care analizeaza si ajusteaza lumina si distanta. Si totul in mod automat, de asemenea. Doar ganditi-va …

Cine a creat toate acestea ? Cine stapaneste toate acestea ? Cine le-a planificat ? Si cine le reglementeaza ? Fiintele umane insele ? Cu siguranta nu !

Sau acest Univers intreg ? Ganditi-va la aceasta … Planeta noastra este una dintre multe altele din acest sistem solar si sistemul solar este unul dintre sistemele Caii Lactee. Iar Calea Lactee este una dintre constelatiile unei galaxii. Si exista milioane de alte galaxii. Gandeste-te la aceastea … Toate sunt in ordine. Nu se ciocnesc una cu cealalata. Fiecare orbiteaza pe un traseu specific doar lor. Sunt oare fiintele umane cele care mentin aceasta precizie ? Cu siguranta ca nu !

Ganditi-va la oceanul, pestele, insectele, pasarile, plantele, bacteriile si la toate elementele chimice care inca nu au fost descoperite si care nu pot fi detectate nici cu cele mai sofisticate instrumente de precizie si masuratoare. Si fiecare dintre ele au legi pe care le urmeaza.

Toate aceste succesiuni, tot acest echilibru si armonie in mijlocul unei infinite variatii de forme sa fie oare rezultatul hazardului ? Si, mai mult, acestea functioneaza permanent si perfect din intamplare ? Si se reproduc unele pe altele tot din intamplare ? Nu, desigur nu !

Trebuie sa fie total ilogic si iresponsabil ca cineva sa priveasca astfel lucrurile si cred ca suntem cu totii de acord asupra acestui aspect.

Vesnicul, Atotputernicul Dumnezeu, Cel care a creat si mentine toate acestea este Singurul care merita lauda si recunostinta noastra.

Daca cineva v-ar oferi cate 500 de lei fara niciun motiv, ati putea cel putin sa-i multumiti. Cu atat mai mult cand vine vorba despre ochii, rinichiul, creierul, viata , nasterea sau copii dumneavoastra. Cine vi le-a daruit pe toate acestea ? Oare sa fie nedemn de lauda si multumire ? Sau sa fie strain de venerarea si recunostinta dumneavoastra ?

Pe scurt, acesta este scopul vietii noastre.

Allah Atotputernicul ne spune in sfantul Coran :

Eu nu i-am creat pe djinni si oameni decat pentru ca ei sa Ma adore. (Adh-Dhariyat 51:56)

Asta este ceea ce ne spune Atotputernicul. Asa ca scopul nostru in aceasta viata nu este altul decat sa ne re-cunoastem Creatorul, sa-I fim recunoscatori, sa-L adoram si sa ne supunem legilor clare pe care ni le-a lasat.

Pe scurt, aceasta inseamna venerare. Acesta este scopul acestei vieti. Si indiferent ce alte activitati importante vom desfasura in aceasta viata (ex. : mancarea, bautul, imbracarea, munca, cititul etc.), ele trebuie sa se subordoneze adorarii.

Acesta este scopul vietii noastre. Iar eu nu cred ca cel care este om de stiinta sau analist va avea prea mult de comentat pe aceasta tema. Chiar daca ei au alte scopuri in activitatea lor, tot exista Ceva care sa-i uneasca pe ei insisi cu Dumnezeul Cel Atotputernic.

Source Link

Views: 1

De ce l-a creat Dumnezeu pe om?

De ce l-a creat Dumnezeu pe om?   Pentru a răspunde la întrebarea „De ce l-a creat Dumnezeu pe om?” trebuie mai întâi determinată perspectiva din care este pusă întrebarea. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu ar însemna: „Ce l-a făcut pe Dumnezeu să creeze omenirea?”, în vreme ce din punctul de vedere al […]

De ce l-a creat Dumnezeu pe om?

 

Pentru a răspunde la întrebarea „De ce l-a creat Dumnezeu pe om?” trebuie mai întâi determinată perspectiva din care este pusă întrebarea. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu ar însemna: „Ce l-a făcut pe Dumnezeu să creeze omenirea?”, în vreme ce din punctul de vedere al omului ar însemna: „Cu ce scop a creat Dumnezeu oamenii?” .

Ambele puncte de vedere reprezintă aspecte ale controversatei întrebări: „Eu de ce exist?”. În următoarele pagini ambele aspecte ale întrebării vor fi explicate din perspectiva revelaţiei divine. Nu este un subiect ce poate fi supus speculaţiei umane, pentru că presupunerile omului nu pot descoperi întregul adevăr. Cum pot fiinţele umane deduce intelectual realitatea existenţei lor, în vreme ce abia pot înţelege cu greu cum funcţionează propriul lor creier sau entitatea sa mai înaltă, mintea? În consecinţă, numeroşi filosofi care au meditat asupra acestei întrebări de-a lungul timpului au venit cu nenumărate răspunsuri, toate bazate pe presupuneri care nu pot fi dovedite. Întrebările privind această chestiune au condus chiar la afirmaţii potrivit cărora noi nu existăm cu adevărat, iar întreaga lume este imaginară.

Platon De ce l-a creat Dumnezeu pe om?Spre exemplu, filosoful grec, Platon (428 – 348 î.H.), a susţinut că lumea de fiecare zi a lucrurilor schimbătoare, pe care omul ajunge să o cunoască prin intermediul simţurilor sale, nu este realitatea primară, ci este o lume închipuită, a aparenţelor. Mulţi alţii, după cum a fost menţionat anterior, au susţinut şi continuă să susţină că nu există niciun scop al creaţiei oamenilor. Potrivit lor, existenţa umană este pur şi simplu un produs al hazardului. Nu poate exista niciun scop dacă viaţa a evoluat din materie neînsufleţită, care a devenit însufleţită doar din pură întâmplare. Presupuşii „veri” ai omenirii, maimuţele, nu-şi pun întrebări existenţiale, aşadar, de ce ar trebui să şi le pună oamenii?

Deşi cei mai mulţi oameni se întreabă de ce am fost creaţi, după scurte reflecţii ocazionale le este extrem de dificil să afle răspunsul. Fără cunoaşterea scopului existenţei sale omul nu se diferenţiază de celelalte animale. Necesităţile animalului de a mânca, de a bea şi de a procrea sunt şi necesităţi de bază ale fiinţei umane, aşadar efortul uman este direcţionat în această sferă limitată. Când satisfacţia materială devine cel mai important scop în viaţă, existenţa umană se degradează foarte mult, comparându-se cu aceea a animalelor.

Fiinţele umane își vor utiliza constant în mod eronat inteligenţa dată de Dumnezeu, atunci când nu-şi cunosc scopul existenţei. Mintea umană degradată îşi utilizează abilităţile pentru a crea droguri şi bombe şi devine preocupată de păcatul trupesc, pornografie, homosexualitate, ghicitorie, suicid etc. Fără cunoaşterea scopului vieţii, existenţa umană îşi pierde sensul, se risipeşte inutil, iar recompensa unei vieţi eterne, fericite, în lumea de apoi, nu mai există. De aceea este foarte important ca fiinţele umane să răspundă corect la întrebarea: „De ce suntem noi aici?”

Oamenii trebuie să se orienteze adesea către alte fiinţe umane pentru a afla răspunsuri. Singurul loc în care se răspunde clar şi precis acestor întrebări sunt cărţile revelaţiei. A fost necesar ca Dumnezeu să reveleze scopul existenţei umane prin intermediul profeţilor Săi, pentru că fiinţele umane sunt incapabile să găsească singure răspunsul corect. Toţi profeţii lui Dumnezeu i-au învăţat pe urmaşii lor să răspundă la întrebarea: „De ce l-a creat Dumnezeu pe om?”.

Source Link

Views: 4