Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Formarea norilor și căderea ploii

  Adnan Ash-Shareef   ” ŞI EL PLĂSMUIEŞTE NORII CEI GREI”   “El este Cel care vă arată fulgerul [ce vă inspiră] teamă şi nădejde  şi El plăsmuieşte norii cei grei” (Ar-Ra’d: 12). Soarele, vânturile  şi rotaţia  pământului înclinat în jurul axei sale au rolul principal în formarea  şi distribuţia norilor.  Căldura Soarelui care atinge […]

0Shares

 

Adnan Ash-Shareef

 

” ŞI EL PLĂSMUIEŞTE NORII CEI GREI”

 

“El este Cel care vă arată fulgerul [ce vă inspiră] teamă şi nădejde  şi El plăsmuieşte norii cei grei” (Ar-Ra’d: 12).

Soarele, vânturile  şi rotaţia  pământului înclinat în jurul axei sale au rolul principal în formarea  şi distribuţia norilor.  Căldura Soarelui care atinge pământul în mod diferit în zonele ecuatoriale, temperate  şi polare, transformă o parte din apa de pe pământ în vapori invizibili  şi încălzeşte aerul, al cărui volum se măreşte şi a cărui greutate se reduce, făcându-l să se ridice în atmosferă, purtând cu el vaporii de apă, în vreme ce aerul rece din straturile superioare ale atmosferei coboară pentru a-i lua locul, în felul acesta apărând vânturile. Când vânturile calde saturate cu vapori de apă ajung în zonele superioare, reci ale atmosferei, vaporii de apă se condensează şi se preschimbă în norii vizibili, iar norii sunt în realitate picături minuscule de apă, diametrul fiecăruia dintre ele nedepăşind zece miimi de milimetru, şi astfel pot să plutească în aer.

Este suficient să reamintim, pentru a explica vorbele lui  Allah  PreaÎnaltul de mai sus, că norii de furtuni se pot ridica   până la înălţimea de douăzeci de  kilometri  deasupra solului, că diametrul lor poate atinge patru sute de  kilometri  şi că ei poartă cinci sute de tone de apă şi o căldură care ajunge pentru aprovizionarea Statelor Unite cu electricitate timp de douăzeci de minute.

 

”ŞI AM POGORÂT DIN CER APĂ CURATĂ”

 

rain-cloudsApa curată este apa pură şi purificatoare.  După descoperirea microbilor şi a bacteriilor de către Pasteur, în secolul XIX, putem afirma că apa curată este orice apă lipsită de bacterii şi de microorganisme dăunătoare.

Vaporii de apă care se înalţă de pe  pământ, precum şi vânturile care-i înalţă în straturile superioare ale atmosferei, poartă numeroase microorganisme dăunătoare, însă razele soarelui îndeosebi cele ultraviolete  şi cele infraroşii şi ozonul  care este un gaz purificator ce ucide bacteriile, alături de fulger şi de unii compuşi chimici, toate acestea prezente în diversele straturi ale atmosferei  fac apa curată, ca urmare a uciderii bacteriilor  şi microorganismelor  purtate de nori şi de vânturi.1

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamul Azi

Source Link

Views: 2

0Shares

Nici eu nu am crezut la inceput

Nici eu nu am crezut la inceput “In prezent, tot mai multi teologi si cercetatori deopotriva sunt de acord ca preceptele invechite atat ale religiei cat si ale stiintei trebuie reanalizate. Poate cea mai elocventa descriere a acestui aspect a adus-o castigatorul Premiului Nobel pentru Medicina in 1974, britanicul Christian Rene de Duve: „Universul nu reprezinta acel cosmos […]

0Shares

Nici eu nu am crezut la inceput

Nici eu nu am crezut la inceput

“In prezent, tot mai multi teologi si cercetatori deopotriva sunt de acord ca preceptele invechite atat ale religiei cat si ale stiintei trebuie reanalizate. Poate cea mai elocventa descriere a acestui aspect a adus-o castigatorul Premiului Nobel pentru Medicina in 1974, britanicul Christian Rene de Duve: „Universul nu reprezinta acel cosmos inert din teoriile fizicienilor sau ale clericilor. Universul inseamna viata, si toata infrastructura necesara ei este prezenta in jurul nostru. Cu siguranta exista miliarde de biosfere generate si sustinute de restul Universului”.

O parere asemanatoare impartaseste si fizicianul si astrobiologul american Paul Davies care, in cadrul unei conferinte de presa la Washington, afirma: „Problema care apare in momentul in care spui ca Dumnezeu este Creatorul, este aceea ca Dumnezeu nu poate fi explicat. In felul acesta, facem trimitere catre un Creator inexplicabil si asta nu demonstreaza nimic. Dar sa spui ca legile fizicii au permis aparitia vietii inteligente asa cum o cunoastem astazi, ei bine, nici asta nu este o explicatie”. 

Inca de mic simteam cum ma deranjeaza atitutidinea atat de radicala alor mei impotriva religiei in general, impotriva ideii de existenta a lui Dumnezeu, ideii de existenta a unui Creator al Universului, de existenta a unei vieti dupa moarte, a unei zile in care toti vom da socoteala pentru faptele noastre… Pretindeau ca sunt adepți ai logicii, ai argumentelor științifice, insa nu găseau răspunsuri la cele mai elementare întrebări despre acest Univers .

Pana la o vârstă am mers pe ceea ce ei m-au învățat, de fapt nici nu eram genul de persoana prea meditatoare. Însă, cu cat am crescut, mi-am pus întrebări din ce în ce mai profunde despre originea Universului și legile pe care acesta le urmează, despre sensul acestei vieți, despre cursul ei… Am intrat în multe polemici cu parintii mei… Mereu îmi spuneau ca degeaba învăț la un liceu prestigios dacă am aceste concepții “din Evul Mediu”.

Am absolvit printre primii, iar pe listele de admitere la facultate am fost printre primii.

Călătoria mea spirituala a continuat și la facultate. Aveam în minte întrebările la care nu găsisem încă raspuns și cautam răspunsuri în tot felul de locuri, de tradiții sau culte religioase. Observam pe zi ce trecea ca ma apropiam din ce în ce mai mult de Islam.

Luna aceasta se vor împlini sase ani de când am hotărât sa fiu musulman. E adevărat ca a durat aproximativ un an de la convingerea mea și pana la marturisirea de credință, timp în care am citit, am cercetat, am întrebat.  Și totuși, calea spre Creatorul meu, spre adevăr, răspunsurile pe care le cautam erau atât de aproape de mine! M-am convertit la İslam cu toate nelămuririle deslușite și cu cheia spre cunoaștere în mâinile mele. Cred cu tărie ca ambele extreme sunt dăunătoare, iar poziționarea radicala de-o parte sau alta nu va face decât sa întunece mințile și constiinta, îndepărtându-ne  de esența elevarii  spirituale și de scopul existentei noastre pe pământ.  

Source Link

Views: 4

0Shares

Theresa Corbin – o feminista americancă

Theresa Corbin – o feminista americancă   O femeie creștină s-a convertit la islamism cucerită fiind de perspectiva acestei religii asupra statutului femeii.   Ştirile referitoare la ofensiva Statului Islamic neliniştesc şi alimentează animozitatea istorică dintre creştinism şi islamism. În general, la nivelul mentalului colectiv occidental se acceptă premisa că spaţiul musulman este restrictiv, ameninţător […]

0Shares

Theresa Corbin – o feminista americancă

 

O femeie creștină s-a convertit la islamism cucerită fiind de perspectiva acestei religii asupra statutului femeii.
 
Ştirile referitoare la ofensiva Statului Islamic neliniştesc şi alimentează animozitatea istorică dintre creştinism şi islamism. În general, la nivelul mentalului colectiv occidental se acceptă premisa că spaţiul musulman este restrictiv, ameninţător şi generator de opresiune. Totuși, nu toţi creştinii au această percepţie. Theresa Corbin, o scriitoare americană din New Orleans (SUA), a fost atrasă la islamism de concepţiile „feministe”, spune ea, ale acestei religii.
 
„Islamul s-a dovedit a fi religia care se potrivea cel mai bine cu idealurile mele feministe”, susţine Theresa, care relata într-un articol semnat pentru CNN că a luat decizia de a se converti la doar 2 luni de la atacurile din 11 septembrie 2001, când eticheta de „religie violentă” părea în ochii celor mai mulţi americani drept una perfectă pentru islamism.
 
Ceea ce a atras-o însă pe Theresa la învăţăturile predicate de Mahomed nu a fost violenţa pe care acestea o invocă de multe ori, ci, din contră, toleranţa, despre care vorbesc într-o mare măsură. „Islamul învaţă toleranţa, dreptatea şi onoarea, promovează răbdarea, modestia şi echilibrul“, susţine americanca. Femeia s-a convertit în urma unui studiu intens, pe fondul unei crize personale. Este de notat faptul că, după convertire, ea nu a simţit nevoia să denigreze creștinismul. Pur şi simplu, convingerea ei este că şi-a găsit împlinirea într-o opţiune de viaţă diferită de cea experimentată în copilărie.
 
O viaţă dăruită islamului
 
Theresa s-a născut dintr-o mamă catolică şi un tată ateu. Deși a fost educată în religia catolică, a devenit ulterior agnostică. Probabil și gândirea tatălui și-a pus amprenta asupra parcursului oscilant care i-a definit spiritualitatea până la debutul adolescenţei.
 
Theresa CorbinLa vârsta de 15 ani însă, a început să aibă primele întrebări cu privire la sensul vieţii. Acestea s-au intensificat, fapt care i-a determinat pe profesori să îi recomande „să nu-și bată căpşorul cu asta”. În răspuns, povestea Theresa, „am făcut ce ar fi făcut orice american – opusul. Mi-am bătut capul cu asta timp de mulţi ani. Am pus la îndoială natura religiei, a omului şi a universului.“
 
A urmat o perioadă lungă de studiu și de cercetare a religiilor lumii, la finalul căreia islamismul i s-a revelat ca soluţia ideală. A fost surprinsă să descopere că multe dintre preceptele religiei rezonau cu părerile ei. Pentru Theresa, zbuciumul de care a avut parte în această perioadă nu a fost inutil, descoperind o compatibilitate între noua opţiune religioasă și idealurile ei feministe.
 
Avea doar 21 de ani când a luat decizia care i-a schimbat fundamental sensul vieţii. A devenit musulmană, asumându-și rolul de apărător al imaginii noii ei religii împotriva celor care își „spun musulmani şi care distorsionează şi citează greşit religia pentru un câştig politic”.
 
Vălul islamic și feminismul
 
Pentru un creștin, purtarea hijabului este asociată cu opresiunea. Nu şi pentru Theresa, care a descoperit în această piesă vestimentară sursa adevăratei feminităţi. De aceea a declarat că poartă cu mândrie hijabul. Theresa percepe vălul tradiţional ca o eliberare. „Nu-mi leagă mâinile la spate, nu este o unealtă a opresiunii. Nu-mi blochează gândurile şi nici opiniile.”
 
În această impresie rezidă și feminismul pe care Theresa l-a identificat, unul pe care îl consideră chiar mai atractiv decât în creștinism. Are și argumente în această privinţă. Convingerea ei este că hijabul o protejează de privirile bărbaţilor, impunând respect și conservând demnitatea feminină.
 
Convertirile la islam, provocări pentru creștinism
 
Presa a evidenţiat tot mai des în ultimul timp istorii de convertiri care sunt, de fapt, asimilări în aripa extremistă. Iar unele dintre femeile cu această opţiune şi-au exprimat deschis adeziunea la islamism din considerente diferite de cele asociate profunzimii spirituale. Există însă și alte motive pentru îmbrăţișarea acestei religii, așa cum declară într-un material video chiar o româncă. Căsătoria este unul dintre elementele destul de prezente în poveștile de viaţă.
 
Miza convertirii Theresei trebuie interpretată însă după alţi parametri. În cazul ei, nu este vorba de o decizie instantanee, motivată de interese obscure, ci de o căutare intensă.
 
Filosofia de viaţă islamică este atrăgătoare pentru mulţi. O demonstrează valurile de convertiri din Franţa (chiar în ţara unde a fost interzis hijabul), Marea Britanie sau SUA (așa cum arată un video realizat de islamici).
 
Opţiunea Theresei vine ca un argument în favoarea ideii că nevoile profunde ale oamenilor nu își găsesc întotdeauna răspuns în creştinism. Poate că această situaţie ar trebui să îi alerteze pe cei care sunt responsabili de viitorul unei religii ce se scaldă în apele tulburi ale secularismului.
sursa: Semnele Timpului
Source Link

Views: 3

0Shares