Fethullah G.
Așteptările noastre
Metodele moderne de comunicare și de transport au transformat lumea într-un sat global, foarte mare. Așa că, cei care așteaptă ca orice schimbare radicală dintr-o țară să fie determinată oar de acea țară și rămâne limitată ei, nu sunt la curent cu realitățile existente. Această perioadă este reprezentată de relațiile interactive. Națiunile și oamenii se află într-o continuă nevoie de dependență unul de celălalt, ce produce apropiere în relațiile mutuale.
Această rețea de relații, care a depășit perioada colonialismului sălbatic și care există pe baza interesului reciproc, dispune de unele beneficii pentru cei mai slabi. Adesea, datorită avansărilor în tehnologie, în special în domeniul tehnologiei digital electronice, achiziționarea și schimbul de informații crește treptat. Drept rezultat, individul este pus în prim plan, facând inevitabilă respectarea drepturilor personale de către guvernele democratice, care înlocuiesc regimurile opresive.
Fiecare individ este ca o specie ce aparține altei specii, iar drepturile individuale nu pot fi sacrificate pentru societate și cele sociale ar trebui să depindă de drepturile individuale. Din acest motiv, drepturile și libertățile umane regăsite în religiile cunoscute nouă, nu pot fi considerate un vest sălbatic războinic. Aceștia se vor bucura de priorități în toate relațiile lor. În vârful acestor drepturi se află dreptul la viață, care este garantat și poate fi luat numai de Dumnezeu. Pentru a accentua importanța acestui drept în Islam, există un principiu coranic care afirmă: Dacă o persoană o omoară pe alta pe nedrept, este ca și cum ar omorî întreaga umanitate; dacă un individ îl salvează pe altul, este ca și cum ar salva întreaga umanitate (5:32).
Celelalte drepturi sunt: dreptul la libertatea de alegere a religiei și a credinței, libertatea de gândire și de exprimare; dreptul la propria prorietate și sfințenia propriei case; dreptul la căsătorie și la a avea copii; dreptul la comunicare și călătorie; și dreptul la educație. Principiile jurisprudenței islamice sunt bazate pe aceste drepturi, dar și pe altele, toate fiind acceptate de către sistemele moderne legale: protecția vieții, a religiei, proprietății, a reproducerii și a intelectului, precum și a calității oamenilor, deoarece toți sunt ființe umane. Sunt respinse toate discriminările bazate pe rasă, culoare și limbă. Toate acestea vor fi-și ar trebui să fie-elementele esențiale indispensabile în noul mileniu.
Cred și sper că lumea noului mileniu va fi una mai fericită, mai dreaptă, contrar temerilor unor persoane. Islamul, creștinătatea și iudaismul provin toate din aceleași rădăcini, au aproape aceleași elemente esențiale și sunt hranite din aceeași sursă. Deși acestea au trăit de-a lungul secolelor ca rivale, punctele lor comune și responsabilitățile împărțite de a construi o lume fericită de dragul lui Dumnezeu, fac necesar dialogul între credințe. Acest dialog s-a dezvoltat până la a include religii aparținând Asiei și altor regiuni ale lumii, iar rezultatele au fost pozitive.
După cum am menționat mai sus, acest dialog se va dezolta ca un proces necesar, iar discipolii tuturor religiilor vor găsi căi de a se apropia mai mult unii de alții și se a-și acorda ajutorul.
Generațiile precedente au fost martorii unei lupte amare care nu ar fi trebuit să aibă loc: știința versus religie. Din acest conflict s-a născu ateismul și materialismul, care au influențat creștinătatea mai mult decât alte religii. Știința nu poate contrazice religia, căci scopul ei este de a putea înțelege natura și umanitatea, care sunt părți ale manifestărilor Atributelor lui Dumnezeu de Voință și Putere. Religia se trage din Atributul Divin de Discurs, care s-a manifestat de-a lungul istoriei umanității ca Scripturi Divine: Coranul, Evanghelia și Tora, dar și altele. Mulțumită eforturilor depuse atât de teologicienii și oamenii de știință creștini dar și musulmani, se pare că conflictul dintre religie și știință –care datează de câteva secole- va ajunge la sfârșit sau cel puțin va fi considerat o absurditate.
Sfârșitul acestui conflict și un nou stil de educație care va încorpora cunoștințele religioase și științifice cu moralitate și spiritualitate, vor produce indivizi luminați, cu inimi luminate de științe religioase și de spiritualitate, minți deschise către științele pozitive, caracterizate de toate tipurile de valori și merite morale, conștienți de condițiile socioeconomice și politice ale timpului în care trăiesc. Lumea noastră învechită va cunoaște o înflorire înainte de ofilire. Această înflorire va privi discrepanța dintre săraci și bogați mai îngustă; bogăția oamenilor va fi distribuită mai drept, în concordanță cu puterea de muncă a individului, capitalul său și nevoile; va dispărea disciminarea de rasă, culoare, limbaj și modul de a privi lumea; iar drepturile umane și libertățile fundamentale vor fi protejate.Indivizii vor învăța cum să își realizeze potențialul și astfel vor înainta pe calea de a deveni “cel mai nobil om” , cu aripi de iubire, cunoaștere și credință.
În această perioadă de înflorire, când se iau în considerare progresele tehnologice și științifice, oamenii vor putea înțelege că nivelul actual al științei și tehnologiei se aseamănă cu stadiul în care un copil învață cum să se târască. Umanitatea va organiza călătorii în spațiu ca și cum ar călători în altă țară. Călătorii spre calea lui Dumnezeu, acei deținători ai dragostei care nu știu ce este ostilitatea, vor continua să transporte inspirație în spiritele lor, din alte lumi.
Da, această înflorire va ridica bazele iubirii, compasiunii, a milei, a dialogului , a acceptării celorlalțo, a respectului reciproc, a dreptății și a drepturilor. Va fi o vreme în care umanitatea își va descoperi adevărata esență. Esența fundamentală a lumii va fi alcătuită din bunătate, dreptate și virtute. Acest lucru se va întâmpla mai devreme sau mai târziu, și nimeni nu poate împiedica acest lucru.
Ne rugăm Celui Milostiv ca speranșele și așteptările noastre să nu fie înșelate.
Notă de final:
Acest articol a apărut pentru prima oară în revista The Fountain 3:29 (Ianuarie-Martie 2000): 7-8.Source Link
Views: 4
Calatorul Ibn Jubayr descrie un astfel de episod spunand: “Printre lucrurile cele mai ciudate care se petrec este si acela ca focul ispitei intre cele doua comunitati musulmani si crestini arde, dar se intampla ca cele doua grupuri sa se intalneasca si sa se inteleaga intre ele, iar musulmanii si crestinii sa se viziteze unii pe altii fara retinere.
