Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn Umayr
Mama lui Mus’ab ibn Umayr a fost Khunaas Bint Maalik, personalitate puternică ce inspira teamă în jurul ei. Când Mus’ab a devenit musulman, s-a temut de reacţia mamei sale şi a decis să păstreze secretul convertirii sale câtă vreme voia Allah. Dacă Mekka cu toţi idolii, nobilii şi deşerturile sale l-ar fi provocat, el i-ar fi înfruntat. Dar o dispută cu mama sa nu era binevenită. A continuat să frecventeze Daar Al-Arkam şi să ia lecţii de la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Era mulţumit cu credinţa sa şi a evitat furia mamei sale care nu avea cunoştinţă despre aderarea sa la Islam.
Mekka nu păstra niciun secret la acea vreme din moment ce ochii şi urechile celor din Quraish erau peste tot, extrem de vigilenţi şi verificând fiecare urmă de paşi pe nisipurile sale fierbinţi. Odată, ’Uthman Ibn Talhah l-a văzut intrând în casa lui Al-Arqam, apoi l-a văzut pentru a doua oară rugându-se asemeni lui Muhammad. Imediat a fugit să-i ducă vestea mamei lui Mus’ab care a rămas uluită.
Mus’ab a stat în faţa mamei sale, a oamenilor şi a nobililor din Mekka adunaţi în jurul său şi le-a spus adevărul, recitând Coranul prin care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a purificat inimile, umplându-le cu cinste, înţelepciune, dreptate şi evlavie.
Mama sa a încercat să-l lovească, însă faţa luminoasă a tânărului, care emana măreţie şi inocenţă, pretinzând respect şi exprimând credinţă, i-a oprit mâna. Cuprinsă de sentimente materne, mama sa l-a scutit de bătaie şi durere, deşi stătea în puterea ei să-şi răzbune zeii pe care el îi abandonase. În schimb l-a dus într-un colţ întunecat al casei sale şi l-a închis. A stat întemniţat până a auzit vestea emigrării (hijrah) unora dintre credincioşi în Abisinia. A reuşit să evadeze, inducându-şi în eroare gărzile şi pe mama sa, şi a emigrat.
A stat în Abisinia alături de tovarăşii săi emigranţi, după care s-a întors în Mekka. El a emigrat în Abisinia pentru a doua oară alături de companionii pe care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a sfătuit să emigreze și care i s-au supus. Indiferent dacă Mus’ab s-a aflat în Abisinia sau în Mekka, el şi-a exprimat credinţa în toate locurile şi în toate timpurile.
Mus’ab a înţeles că viaţa sa a devenit îndeajuns de bună pentru a fi oferită ca sacrificiu marelui Creator. Într-o zi s-a apropiat de un grup de musulmani care stăteau în jurul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Când l-au văzut, aceştia şi-au plecat capetele şi au lăcrimat observându-i veşmintele uzate. Ei erau obişnuiţi cu înfăţişarea sa de dinaintea convertirii la Islam, când hainele sale erau precum grădinile cu flori, elegante şi parfumate.
Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a văzut cu ochii înţelepciunii, recunoscător şi iubitor, iar buzele sale au zâmbit cu graţie, spunând: „L-am văzut pe Mus’ab aici şi nu a existat în Mekka tânăr mai răsfăţat de către părinţii săi decât el. Dar el a abandonat toate acestea de dragul lui Allah şi al Profetului Său!”
Mama sa l-a privat de tot luxul cu care fusese copleşit înainte, atunci când nu l-a putut întoarce la religia ei. A refuzat să-i lase pe cei care şi-au abandonat zeii să consume din alimentele ei, chiar dacă era vorba despre fiul său. Ultima sa legătură cu el a fost atunci când a încercat să-l întemniţeze pentru a doua oară, după întoarcerea lui din Abisinia. El a jurat că-i va ucide pe toţi cei care o vor ajuta să-l înlănţuiască. Ea a înţeles hotărârea lui şi a decis să-l lase liber, luându-şi adio de la el plângând.
Momentul plecării a însemnat statornicia în necredinţă a mamei sale şi întărirea în credinţă a fiului său. Când i-a spus, alungându-l din casa ei: „Pleacă! Eu nu mai sunt mama ta.”, el s-a apropiat de ea şi i-a zis: „O, mamă, inima mea îţi este alături, te rog mărturiseşte faptul că nu există alt Dumnezeu în afară de Allah şi că Muhammad este servitorul şi Profetul Său.” Ea i-a răspuns furioasă: „Pe stele, nu voi adera niciodată la religia ta, nu-mi voi degrada statutul şi nici nu-mi voi schimba sentimentele!”
Astfel, Mus’ab a părăsit luxul în care trăise. S-a mulţumit cu o viaţă grea pe care nu o cunoscuse înainte, purtând cele mai aspre haine, mâncând într-o zi şi înfometându-se în următoarea. Acest suflet, care era cuprins de cea mai puternică credinţă împodobită cu lumina lui Allah, l-a transformat într-un bărbat care a impresionat şi alte suflete deosebite.
Soucre LinkVisits: 1