Paradisul – partea 1

Paradisul

“Am pregătit pentru supuşii Mei dreptcredincioşi ceea ce ochiul nu a văzut, urechea nu a auzit şi ceea ce nimănui nu i-a trecut prin minte“

 

Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed , asupra companionilor săi şi a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!

Cea mai sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah PreaÎnaltul şi cel mai bun exemplu este cel al Profetului Muhammed, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!

Toate invențiile în credință sunt bid’ah şi duc către pierzanie, iar pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este mai puțin şi autentic, este mai bun decât ceea ce este mult şi nefolositor şi tot ceea ce a promis Allah se va întâmpla şi nimeni nu se va putea împotrivi.

Allah subhanahu wa ta’ala spune în Sfântul Coran:

“Și grăbiți-vă  spre iertarea Domnului vostru si spre Raiul cel întins cât cerurile și  pământul, pregătit pentru cei evlavioși.” (Al ‘Imran 3:133)

 

“Grăbiți-vă, întrecându-vă, către iertarea Domnului vostru și  către o Grădină într-atat de largă, precum lărgirea ceruluiși a pământului.” (Al-Hadid:21)

 

Credinciosul are nevoie de prieteni, de tovarășii săi, de Profetul Muhammed și de companionii acestuia. Credinciosul așteaptă cu nerăbdare și cu drag  Paradisul pregătit și promis de Allah subhanahu wa ta’ala. Această viață trecătoare în care oamenii se înșeală unii pe alții,  frații,  deopotrivă,  tatăl pe copii și copiii pe tată, este o viață în care noi o să trăim etern? Câte generații de oameni au trăit înaintea noastră, iar sfârșitul lor a fost același care va fi și al nostru: moartea! Doar cei care nu cred în Ziua de Apoi sunt convinși că această viață este sfârșitul lucrurilor vii, însă această viață nu este sfârșitul tuturor lucrurilor, iar moartea este doar o trecere dintr-o formă temporară,  într-o formă eternă, o trecere dintr-o viață trecătoare într-o alta în care omul va sălășlui veșnic ori în Paradis, ori în focurile Iadului.

În fiecare zi se nasc copii, în fiecare zi mor copii, în fiecare zi mor oameni tineri sau bătrâni, iar dacă ar fi să nu se mai nască  oameni pe pământ, atunci nu ar mai fi viață.

Oamenii care conștientizează ce înseamnă această viață vor fi pregătiți să nu cadă pradă poftelor lumești și nu își vor dedica tot timpul acestei vieți trecătoare,  iar aceștia sunt cei care au credință în inimile lor și  știu că această viață este doar o formă prin care își pot câștiga Viața de Apoi.

“Şi tot ceea ce vi s-a dat vouă dintre lucruri este numai plăcere trecătoare a acestei vieţi şi podoabă a ei, pe când ceea ce este la Allah (Viața de Apoi) este mai bun şi este veşnic. Voi nu pricepeţi?” [Coran 28:60]

Omul își pregătește sălașul în Viața de Apoi în funcție de faptele din această lume, iar perioada de așteptare din mormânt, până la Ziua Judecății, poate fi, de asemenea,  ca în Paradis,  sau poate semăna cu focurile Iadului. De câte ori califul Uthman ibn Affan mergea să viziteze un mormânt,  spunea că cine reușește să treacă cu bine  de pedeapsa din mormânt,  va trece cu bine și în Ziua de Apoi, și se temea pentru el și de momentul când va ajunge în acel mormânt. Profetul Muhammed a spus că în fiecare zi i se oferă omului o șansă de a se căi, de a se apropia de Allah, de a urma tradiția lui , pentru a putea obține Paradisul promis; însă omul, deși conștientizează că această viață este trecătoare,  se comportă ca și când ar trăi o mie de ani și uită să împlinească fapte bune pentru Ziua de Apoi.

Twisted light Paradisul - partea 1Printre faptele bune cu care omul se poate apăra de focurile Iadului în Ziua de Apoi,  și sunt multe versete în Coran și relatări profetice care transmit acest lucru, este  postul, aşa cum Ahmad relatează în Al-Musnad şi Al-Bayhaqi în Şu’ab al-Imaan, cu isnaad hasan de la Jaabir ibn Abdullah (Allah să fie mulţumit de el!). Profetul Muhammed a spus: „Allah Preaînaltul spune: «Postul este un scut cu care vă puteţi apăra de Allah»“ ; de asemenea, Bukhari şi Muslim relatează de la Abu Huraira (Allah să fie mulţumit de el!) că, atunci când Profetul Muhammed ﷺ  discuta despre îngerii care căutau întruniri de Dhikr (pomenire a lui Allah), el a spus: „Allah îi întreabă şi El ştie cel mai bine: «De ce caută protecţie?». Ei îi vor spune: «De Foc». El întreabă: «L-au văzut deja?». «Nu, Allah, încă nu l-au văzut». El spune: «Cum este posibil, dacă încă nu l-au văzut?». Ei spun: «Ar fi şi mai speriaţi şi mai nerăbdători să scape de el». El spune: «Fiţi martori că i-am iertat»“.

 

Predica de vineri, imam Adnan Oun, 

Traducere din limba arabă – profesor Demirel Gemaledin – Director la Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 1

Profetul și companionii

Profetul și companionii   Analizează-i viaţa şi judecă cu raţiunea şi intelectul pe care îl deţii. Percepi vreun motiv de suspiciune? Simţi că există vreun neadevăr? A spus vreodată o minciună sau a trădat pe cineva? A judecat pe cineva nedrept? A neglijat vreodată o îndatorire sau a lăsat deoparte o acţiune nobilă? A insultat […]

Profetul și companionii

 

Analizează-i viaţa şi judecă cu raţiunea şi intelectul pe care îl deţii. Percepi vreun motiv de suspiciune? Simţi că există vreun neadevăr? A spus vreodată o minciună sau a trădat pe cineva? A judecat pe cineva nedrept? A neglijat vreodată o îndatorire sau a lăsat deoparte o acţiune nobilă? A insultat vreodată pe cineva sau a adorat un idol? Citeşte cu atenţie şi cu meticulozitate, investighează, pentru că nu există niciun stadiu al vieţii sale care să fie ascuns sau voalat.

Dacă viaţa sa, după cum vezi şi observi, nu constituie nimic decât puritate, adevăr şi glorie, este raţional şi logic ca un om cu astfel de trăsături să spună minciuni la vârsta de patruzeci de ani? În legătură cu ce ar minţi? Despre Allah, pretinzând că el este Profetul Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ales, preferat şi inspirat de către El?

Aceasta, credem, a fost atitudinea primilor credincioşi faţă de Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), al muhaajiruun-ilor precum şi al celor care l-au adăpostit şi l-au susţinut.

A avut o atitudine fermă şi promptă care nu a lăsat loc ezitării sau pasivităţii. Un bărbat care a dus o viaţă atât de pură şi de luminoasă nu putea minţi în legătură cu Allah. Având o intuiţie atât de profundă, credincioşii au văzut lumina lui Allah şi au urmat-o.

Au mulţumit intuiţiei lor când au văzut mai târziu cum Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era susţinut de către Allah şi cum întreaga peninsulă îi era recunoscătoare. Numeroase binecuvântări nebănuite şi daruri i-au fost oferite, devenind din ce în ce mai modest, mai sobru şi mai evlavios, până când L-a întâlnit pe Allah la momentul stabilit, stând aşezat pe un covoraş care şi-a lăsat urmele pe corpul său.

Şi când l-au văzut, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ale cărui stindarde au acoperit victorios orizontul, a coborât din amvon şi a primit oamenii spunând, cu ochii în lacrimi: „Dacă am biciuit spatele cuiva, aici este spatele meu, deci lăsaţi-l să-şi ia revanşa. Dacă am luat banii cuiva, aici sunt banii mei, deci lăsaţi-l să ia din ei.”

Credincioşii l-au văzut în timp ce unchiul său, Al-’Abbas, îl ruga să-i ofere una dintre slujbele obţinute de către musulmanii obişnuiţi când acesta şi-a cerut scuze cu blândeţe, spunând: „Cu adevărat, unchiule, nu oferim acea slujbă cuiva care întreabă de ea sau cuiva căruia îi pasă de ea.”

desert footsteps 1024x576 Profetul și companioniiEi l-au văzut împărtăşind necazurile şi foametea care s-a abătut asupra oamenilor, impunându-şi sieşi şi semenilor săi un principiu veşnic valabil: „A fi primul care simte foame dacă oamenilor le este foame şi ultimul care să-şi potolească foamea când oamenii sunt înfometaţi.”

Da, primii credincioşi au fost mai recunoscători pentru discernământul lor, prin care au perceput lucrurile adecvat încă dinainte de venirea lor pe lume, mulţumindu-I lui Allah care i-a îndrumat către credinţă.

 

Source Link

Views: 2

Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn Umayr

Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn Umayr   Mama lui Mus’ab ibn Umayr a fost Khunaas Bint Maalik, personalitate puternică ce inspira teamă în jurul ei. Când Mus’ab a devenit musulman, s-a temut de reacţia mamei sale şi a decis să păstreze secretul convertirii sale câtă vreme voia Allah. Dacă Mekka […]

Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn Umayr

 

Mama lui Mus’ab ibn Umayr a fost Khunaas Bint Maalik, personalitate puternică ce inspira teamă în jurul ei. Când Mus’ab a devenit musulman, s-a temut de reacţia mamei sale şi a decis să păstreze secretul convertirii sale câtă vreme voia Allah. Dacă Mekka cu toţi idolii, nobilii şi deşerturile sale l-ar fi provocat, el i-ar fi înfruntat. Dar o dispută cu mama sa nu era binevenită. A continuat să frecventeze Daar Al-Arkam şi să ia lecţii de la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Era mulţumit cu credinţa sa şi a evitat furia mamei sale care nu avea cunoştinţă despre aderarea sa la Islam.

 

Mekka nu păstra niciun secret la acea vreme din moment ce ochii şi urechile celor din Quraish erau peste tot, extrem de vigilenţi şi verificând fiecare urmă de paşi pe nisipurile sale fierbinţi. Odată, ’Uthman Ibn Talhah l-a văzut intrând în casa lui Al-Arqam, apoi l-a văzut pentru a doua oară rugându-se asemeni lui Muhammad. Imediat a fugit să-i ducă vestea mamei lui Mus’ab care a rămas uluită.

 

Mus’ab a stat în faţa mamei sale, a oamenilor şi a nobililor din Mekka adunaţi în jurul său şi le-a spus adevărul, recitând Coranul prin care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a purificat inimile, umplându-le cu cinste, înţelepciune, dreptate şi evlavie.

 

Mama sa a încercat să-l lovească, însă faţa luminoasă a tânărului, care emana măreţie şi inocenţă, pretinzând respect şi exprimând credinţă, i-a oprit mâna. Cuprinsă de sentimente materne, mama sa l-a scutit de bătaie şi durere, deşi stătea în puterea ei să-şi răzbune zeii pe care el îi abandonase. În schimb l-a dus într-un colţ întunecat al casei sale şi l-a închis. A stat întemniţat până a auzit vestea emigrării (hijrah) unora dintre credincioşi în Abisinia. A reuşit să evadeze, inducându-şi în eroare gărzile şi pe mama sa, şi a emigrat.

A stat în Abisinia alături de tovarăşii săi emigranţi, după care s-a întors în Mekka. El a emigrat în Abisinia pentru a doua oară alături de companionii pe care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a sfătuit să emigreze și care i s-au supus. Indiferent dacă Mus’ab s-a aflat în Abisinia sau în Mekka, el şi-a exprimat credinţa în toate locurile şi în toate timpurile.

 

Mus’ab a înţeles că viaţa sa a devenit îndeajuns de bună pentru a fi oferită ca sacrificiu marelui Creator. Într-o zi s-a apropiat de un grup de musulmani care stăteau în jurul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Când l-au văzut, aceştia şi-au plecat capetele şi au lăcrimat observându-i veşmintele uzate. Ei erau obişnuiţi cu înfăţişarea sa de dinaintea convertirii la Islam, când hainele sale erau precum grădinile cu flori, elegante şi parfumate.

 

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a văzut cu ochii înţelepciunii, recunoscător şi iubitor, iar buzele sale au zâmbit cu graţie, spunând: „L-am văzut pe Mus’ab aici şi nu a existat în Mekka tânăr mai răsfăţat de către părinţii săi decât el. Dar el a abandonat toate acestea de dragul lui Allah şi al Profetului Său!”

 

Mama sa l-a privat de tot luxul cu care fusese copleşit înainte, atunci când nu l-a putut întoarce la religia ei. A refuzat să-i lase pe cei care şi-au abandonat zeii să consume din alimentele ei, chiar dacă era vorba despre fiul său. Ultima sa legătură cu el a fost atunci când a încercat să-l întemniţeze pentru a doua oară, după întoarcerea lui din Abisinia. El a jurat că-i va ucide pe toţi cei care o vor ajuta să-l înlănţuiască. Ea a înţeles hotărârea lui şi a decis să-l lase liber, luându-şi adio de la el plângând.

 

deserts palm.ngsversion.1478272215144 Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn UmayrMomentul plecării a însemnat statornicia în necredinţă a mamei sale şi întărirea în credinţă a fiului său. Când i-a spus, alungându-l din casa ei: „Pleacă! Eu nu mai sunt mama ta.”, el s-a apropiat de ea şi i-a zis: „O, mamă, inima mea îţi este alături, te rog mărturiseşte faptul că nu există alt Dumnezeu în afară de Allah şi că Muhammad este servitorul şi Profetul Său.” Ea i-a răspuns furioasă: „Pe stele, nu voi adera niciodată la religia ta, nu-mi voi degrada statutul şi nici nu-mi voi schimba sentimentele!”

 

Astfel, Mus’ab a părăsit luxul în care trăise. S-a mulţumit cu o viaţă grea pe care nu o cunoscuse înainte, purtând cele mai aspre haine, mâncând într-o zi şi înfometându-se în următoarea. Acest suflet, care era cuprins de cea mai puternică credinţă împodobită cu lumina lui Allah, l-a transformat într-un bărbat care a impresionat şi alte suflete deosebite.

Source Link

Views: 4