Rugaciunea musulmanului si rolul ei in tratarea bolilor vasculare (varicele)

Rugaciunea musulmanului si rolul ei in tratarea bolilor vasculare (varicele) Varicele gambelor Discutii despre rezultatele islamice al acestui studio Legatura intre rugaciune si varice Practicarea rugaciunii, prin miscarile ei deosebite pe care le implica, are un efect foarte puternic in ceea ce priveste prevenirea varicelor Rugaciunea activeaza pompa colaterala a venelor Modalitatea genoflexiunii, ca miscare […]

Rugaciunea musulmanului si rolul ei in tratarea bolilor vasculare (varicele)

Varicele gambelor

Discutii despre rezultatele islamice al acestui studio
Legatura intre rugaciune si varicen00021501-b

Practicarea rugaciunii, prin miscarile ei deosebite pe care le implica, are un efect foarte puternic in ceea ce
priveste prevenirea varicelor

Rugaciunea activeaza pompa colaterala a venelor

Modalitatea genoflexiunii, ca miscare efecuata in timpul rugaciunii, si ceea ce se intampla in acest timp

 

A. Schimbarile petrecute in vene si in muschi in timpul genoflexiunilor:

B. Revenirea sangelui din vene sub influenta fortei de atractie gravitationala:

 

Foloasele medicale datorate genoflexiunilor

 

Observatii

Varicele gambelor

Varicele gambelor este o boala foarte frecvent intalnita in ceea ce priveste venele gambelor, care se manifesta
sub forma de vene ingrosate, rasucite si pline cu un sange de culoare inchisa pe toata lungimea gambelor. Ceea

ce doare cel mai tare este faptul ca aceasta boala afecteaza oamenii in proportie de 10 – 20%. Oamenii de stinta
au clasificat varicele gambelor in doua categorii: varice primare si varice secundare. Cauza reala a varicelor

primare nu este cunoscuta, de aceea cei mai cunoscuti chirurgi s-au contrazis asupra a doua teorii: prima teorie
care da vina pe valvele din interiorul venei; disfunctionalitatile prezente in cazul acestor valve si neinchiderea

lor perfecta duce in mod direct la aparitia varicelor. Respectivii oameni de stiinta au fundamentat teoria lor pe
un argument ferm, si anume acela ca in toate cazurile de varice de gambe aceste valve nu functioneaza.

 

Teoria acestor oameni de stiinta este foarte simpla, deoarece acestia au cazut de acord asupra faptului ca
defectiunea valvelor conduce la o crestere vizibila a presiunii asupra      peretilor venelor,   care           se           transfera       la

peretele vecin in jos, care conduce la scaderea totala a rezistentei peretelui si dilatarea acestuia, iar dupa o
anumita perioada de timp, mai lunga sau mai scurta, ne gasim in fata unor forme total dezvotate a varicelor

gambei.

 

In ciuda dovezilor intervenite pe parcurs in sprijinul acestei teorii, aceasta a continuat sa fie criticata de catre cei
care o dezaproba, care au afirmat in plus faptul ca aceasta nu este valabila, sustinand o alta teorie, bazata pe

existenta unei slabiciuni vizibile in peretii venelor predispuse varicelor, cauza care face o vena sa se bazeze pe
forta stratului de tesut de protectie de deasupra ei, si pe starea perfecta a venei impotriva cresterii presiunii

sangelui in interiorul venei, lucru care conduce la varicele primare. In ceea ce priveste varicele secundare,
acestea pot aparea in urma mai multor factori, precum contractarea puternica a venelor, lucru care afecteaza in

mod direct capacitatea valvelor de a fi perfecte, care-si pierd in totalitate functiile lor, si de aceea presiunile
puternice din venele interne in cazul exercitiilor din muschii gambelor se transfera cu aceeasi intensitate prin

valvele afectate la venele exterioare, care au peretele de protectie mai slab, acestea cedand si dilatandu-se in
forma perfecta a varicelor gambei.

 

 

 

Discutii despre rezultatele islamice al acestui studio

 

Odata cu verificarea datelor extrase din calculator s-a constatat ca nu exista nici un studiu stiintific care sa
comenteze cu privire la legatura surprinzatoare dintre rugaciune (al-salat) si varicele gambei.

 

Mai mult, nu exista nici un studiu asupra varicelor si a exercitiilor usoare ale muschilor, nici macar in cazul unei
organizatii stiintifice internationale.

 

David Cristofor a stabilit in 1981 ca presiunile asupra venelor gambelor in orice punct reprezinta rezultatul mai
multor tipuri de presiuni in parte, care sunt urmatoarele:

 

1. presiunea cauzata de forta de impingere, care rezulta din muschiul inimii;

 

2. presiunea obtinuta prin efectul atractiei gravitationale, care este foarte importanta, si care este cauzata de
pozitia verticala a omului. De aceea, orice punct din sistemul venos care se afla sub nivelul atriului drept este

predispus unei presiuni pasive, echivalente cu distanta dintre acest punct si atriul drept, conform regulilor
naturii care caracterizeaza aceasta situatie.

 

Presiunea             rezultata   din       schimbarile   tranzitorii      isi are   originea         in     mai         multe               cauze,    spre exemplu,      exista
schimbari centrale care apar datorita undelor succesive ca reactie la activitatea inimii, precum undele care

reprezinta echivalentul schimbarilor sistematice de presiune din interiorul toracelui ca urmare a activitatii
plamanilor, la care se mai adauga schimbarea presiunilor din vene, schimbare datorata activitatii de contractie

succesiva a muschilor gambei.

 

Venele exterioare ale gambelor sunt localizate aproape vertical, de jos in sus, fara nici un fel de punct de sprijin,
mai ales cea mai lunga vena din organismul uman. Putem fi siguri ca cel mai puternic fel de presiune asupra ei

se datoreaza atractiei gravitationale, care este in sens contrar circulatiei sangelui in vene.

 

De aceea, este deja ceva comun in familia oamenilor de stiinta faptul ca varicele gambei reprezinta o consecinta
a pozitiei verticale a omului.

 

S-a mai dovedit ca nu exista nici o alta fiinta pe pamant care sa sufere de aceasta boala, fiind cunoscut
amanuntul ca presiunea exercitata asupra talpii in pozitie verticala este undeva intre (90–120 cm/apa), lucru care

demonstreaza rolul foarte important al pompei de muschi a venelor. Aceasta presiune scade din cauza ritmului
sistematic al contractiei si relaxarii succesive a muschilor gambei, de exemplu in timpul mersului, cand valoarea

ajunge la (20 mm/Hg) in zona articulatiei calcaiului/calcaneului dupa un interval scurt de timp din momentul in
care gambele incep sa se miste .

 

Activitatea deosebita a acestei pompe nu se rezuma numai la acest rol important; in plus, ea conduce la scaderea
depunerilor de lichide din tesut, gambele inflamandu-se din acest motiv la modul dureros, datorita multiplicarii

presiunii exercitate asupra venelor, pe masura ce perioada de stat in picioare fara a efectua nici o miscare in tot
acest timp creste.

 

Oamenii   de   stiinta   au   stabilit   ca   cei   mai   importanti   factori   care   conduc   la   distrugerea   venelor
periferice/exterioare si la aparitia varicelor de gambe sunt:

 

· primul factor: concentrarea celei mai mari valori a presiuniii asupra peretilor venelor exterioare ale gambelor
prin statul in picioare pentru intervale lungi de timp;

 

 

· al doilea factor: vena exterioara predispusa aparitiei varicelor se afla de la bun inceput sub influenta unei
afectiuni, in general in tesutul de legatura, care conduce la randul ei la slabirea peretilor la un nivel mai redus

decat cel normal .

 

Rezulta clar faptul ca existenta comuna a celor doi factori la om conduce la imbolnavirea acestuia de varice.

 

 

 

Legatura intre rugaciune si varice

 

Odata cu observarea foarte atenta a miscarilor pe care rugaciunea le implica, gasim ca aceasta miscare da
dovada de dinamism, armonie, flexibilitate si cooperare, lucru de     mirare    atunci cand         se masoara          stiintific

presiunea aflata pe peretele celei mai lungi vene din corpul uman asupra articulatiei gleznei, aceasta presiune
scazand foarte mult si in mod vizibil in timpul rugaciunii; atunci cand comparam media de presiune de pe

suprafata talpii din timpul statului in picioare si aceeasi presiune in timpul ingenuncherii, gasim ca prima ajunge
la valoarea de (93,07 cm/apa), iar a doua la (49,13 cm/apa). Dupa cum se observa, acest procentaj nu depaseste

decat cu putin jumatate din presiunea aflata pe peretii venelor slabite, dar media presiunii din timpul
flexiei(ingenuncherii) ajunge la (3 cm/apa); se      intelege     astfel          ca    scaderea la        acest      nivel          conduce   numai     la

relaxarea totala a venei care sufera de presiune dura pe durata statului in picioare.

 

In timpul a doua genoflexiuni, valoarea ajunge la (1,33 cm/apa), intr-o incercare tensionata a venei de a elibera
mai mult sange, spre a obtine cea mai mare stabilitate posibila pentru acesti pereti obositi, aflati sub influenta

durerilor cauzate de presiunea exercitata asupra lor. Aceasta schimbare in scaderea presiunii dintre prima si a
doua genoflexiune, cu toate ca nu este semnificativa stiintific, poate sa fie rezultata din extragerea sangelui din

grupul exterior/periferic al venelor pana la grupul mai adanc, dupa cum au stabilit unii oameni de stiinta, mai
ales daca aflam ca intre doua genoflexiuni omul capata stabilitate, aflandu-se in pozitie de repaos.

 

O data cu mentinerea sederii din timpul rugaciuni, am aflat ca media presiunii venei in acest timp a scazut la
valoarea de (16,73 cm/apa).

 

Daca indepartam statul in picioare din miscarile implicate in opertiunea rugaciunii si calculam media presunii (a
ingenuncherii, genoflexiunii si a sederii), rezulta clar si vizibil ca aceasta este de (17,55 cm/apa), de aceea

presiunile exercitate asupra peretilor venelor in timpul fiecarei ingenuncheri ajunge la 19% din valoarea
presunii in timpul statului in picioare.

 

Rugaciunea, prin miscarile ei deosebite, duce la maxima scadere a presiunii sangelui asupra celei mai lungi
vene din organismul uman in doua situatii:

 

* Prima: prin pozitiile care duc la scaderea treptata a presiunii, conform formulei lui Bernouli.

 

* A doua: activarea pompei venelor, care duce la scaderea in plus a presiunilor amintite.

 

Cel de-al treilea rezultat foarte neobisnuit al rugaciunii consta in faptul ca rugaciunea duce la activarea puterii
constructive al elementului numit colagen, care ajuta la intarirea peretilor venelor.

 

Este neobisnuit si minunat si rezultatul la care am ajuns odata cu masurarea cantitatii de hidroxiprolin din
peretele venelor oamenilor bolnavi de varice care fac sau nu fac rugaciuni: in cazul celor care fac rugaciuni,

aceasta ajunge la 26,13, iar la cei care nu fac rugaciuni este 16,43; diminuarea este vizibila fata de primii.

 

 

In ceea ce ii priveste pe cei care nu sunt bolnavi de varice, rezultatele au fost foarte surprinzatoare, pentru ca am
inregistrat o diferenta vizibila intre cei care fac rugaciunea si cei care nu o fac.

 

Media valorii hidroxiprolinului in peretele venei la cei care fac rugaciuni este de 80,93, iar la cei care nu fac
rugaciuni este de numai 63,40, lucru care dovedeste rolul magic al rugaciunii in activarea puterilor constructive

ale elementului care intareste peretele venei. Oare aceasta rugaciune, bine facuta, are un rol asemanator celui al
exercitiilor sportive facute cu moderatie, relaxante, de mare folos, sau rolul unei operatii de prin care se obtine o

stabilitate relaxanta impotriva presiunii psihice carora oamenii ii cad victima? Raspunsul ferm la aceasta
intrebare a fost dat      de       “William     Ganung”     in          anul    1981.   Acesta a      studiat   cu              atentie      diferenta   mare       dintre

exercitile foarte dure si cele relaxante, si a stabilit ca acestea din urma duc la schimbari care se reflecta in
dilatarea vaselor de sange, marindu-se circulatia sangelui din ele, lucru care conduce la cresterea procentajului

de alimentare cu oxigen, care acum ajunge sa fie suficient pentru producerea energiei relaxate necesare pentru
efectuarea acestor exercitii; de aceea, toate operatiunile de ardere se bazeaza pe aerul cu cel mai mic procentaj

de reziduuri si depuneri in sange sau in muschi. Aceste reziduuri sunt foarte deranjante, si nu se consuma in
sistemul circulator al sangelui decat odata cu nevoia maxima de producere a oxigenului prin intermediul a

altceva decat aerul, si anume prin consumul rezervei de glucoza in cadrul unui lant foarte complicat de
interactiune, din care rezulta un rezid din acidul lactic, care este produs in scopul fabricarii oxigenului in timpul

efectuarii exercitiilor dure/obositoare.

 

De aceea, exercitiile usoare regulate servesc ambelor scopuri.

 

Primul: maresc capacitatea corpului de a primi un procentaj mai mare de oxigen din aer, cu aceasta ocazie
simtindu-se energia in tot sistemul circulator al sangelui.

 

Al doilea: aceste exercitii usoare duc la o producere minima de acid lactic, cunoscut ca solicitand sistemul
circulator.

 

De aceea, cel mai mare procentaj de rezerve de oxigen, comparativ cu efortul si energia consumata, se va
mentine in cadrul acestor exercitii usoare, efectuate in timpul rugaciunii.

 

Mai exista un alt efect, si anume acela care consta in faptul ca toata energia produsa de pe urma acestor exercitii
nu apare decat sub forma de caldura, si aceasta din cauza ca miscarea externa este foarte slaba, conform legii

care stabileste producerea fortei prin egalarea ei cu distanta pe care o parcurge prin efectul acestei forte; aici
observam ca distanta este zero, si atunci caldura produsa se transforma in mod automat intr-o rezerva din

interiorul corpului, bogat in energie, pe care acesta o va folosi la nevoie.

 

Al patrulea efect: toate aceste miscari ridica nivelul aerisirii corpului in cadrul unei operatii ce poarta numele de
“capacitate de respiratie” (care reprezinta raportul dintre dioxidul de carbon expirat din plamani si oxigenul

inspirat in plamani intr-o unitate fixa de timp), care are semnul/simbolul stiintific (RQ).

 

Acest raport, in cele mai bune cazuri de aerisire a corpului, nu depaseste un intreg, dar sub efectul exercitiului
usor al muschilor care se petrece in timpul rugaciunii, se dubleaza, si aceasta din cauza vitezei de expirare a

cantitatii de dioxid de carbon din corp, si cresterii nivelului inspirarii oxigenului din aer.

 

La toate acestea se adauga faptul ca nivelul principal de asimilare din corp se bazeaza in activitatea sa pe
numerosi factori, cel mai important dintre acestia fiind efortul fizic, deoarece capacitatea de primire de cantitati

noi de oxigen nu se mareste doar in timpul acestui efort; dimpotriva, la oamenii, dupa o perioada mai lunga de
la terminarea acestui efort, si trebuie sa amintim ca acest nivel de asimilare gasit la oamenii bolnavi de stres si

tulburari psihice este mai mic decat la oamenii sanatosi, trebuie sa observam ca rugaciunea, care este porunca

 

de la Allah, duce la starea completa de stabilitate psihica si sufleteasca, linistind inima si indepartand starea de
deprimare; de aceea, nivelul de asimilare ajunge la cea mai mare cota.

 

Putem spune, asadar, ca rugaciunea duce la activarea efectiva a tuturor operatiunilor importante din interiorul
corpului uman, inclusiv a operatiunilor de asimilare, dovedindu-se a fi un factor psihologic si fizic foarte

eficient, de aceea, tot ceea ce am amintit pana acum reprezinta raspunsul la aceasta crestere vizibila din nivelul
de constructie a colagenului in randul oamenilor care practica rugaciuni (tesutul de legatura care intareste

peretele celei mai lungi vene din corpul uman). Acesta este rezultatul miraculos la care am ajuns la finele
acestui studiu.

 

Practicarea rugaciunii, prin miscarile ei deosebite pe care le implica, are un efect foarte puternic in ceea ce
priveste prevenirea varicelor

 

Rugaciunea activeaza pompa colaterala a venelor

 

Atunci cand se incordeaza muschii gambelor, sangele pulseaza cu forta in venele interioare, de jos in sus, si in
acelasi timp valvele stau in calea acestui sange, oprindu-l sa patrunda in venele exterioare/periferice. Acesta

este cunoscut sub numele de “pompa muschiului gambei”; apoi, muschii se relaxeaza, si atunci presiunea se
transfera brusc de la o forma mare la o presiune pasiva,   “aspirarea” sangelui facandu-se usor de   la venele

exterioare pana la venele interioare, in acelasi timp valvele permitand trecerea sangelui dinspre exterior inspre
interior.

 

Dar drumul sangelui care se intoarce prin vene spre inima se petrece sub influenta mai multor factori de impuls,
venele mici se umplu cu sangele care ajunge fara intrerupere la ele din vasele de sange; in acelasi timp venele

interioare se afla sub presiunea continua datorata incordarii continue a muschilor din jur, unele vene sunt lipite
de artere si incep sa pulseze pe peretele arterei, transferand aceste presiuni de pulsare la vena statica, scopul

acestor presiuni fiind de expulzare a sangelui din interiorul venelor in toate directiile; valvele impiedica, insa,
iesirea sangelui la exterior, situatie in care sangele nu are decat o singura cale, trebuind sa circule de la talpa

pana la inima, si aceasta in cazul in care valvele functioneaza intr-o stare perfecta.

 

Nu trebuie sa uitam de efectul atractiei gravitationale asupra venelor de la cap si gat, de forta de atractie din
zona pieptului, care rezulta din presiunea pasiva din aceasta zona, toti acesti factori avand un efect ajutator

asupra sangelui care urca cu greu spre locul lui, in interiorul inimii.

 

Este cunoscut faptul ca viteza sangelui in artere este mult mai mare decat cea din vene, de aceea, venele, in
general, sunt mai largi decat arterele, mai multe la numar decat acestea; prin urmare, si sub influenta vitezei

mari din artere, fata de stationarea partiala din vene se produce miscarea inversa a sangelui, lucru ce se petrece
datorita diferentei de viteza dintre sangele din artere si sangele din vene.

 

Pentru mai multa claritate in ceea ce priveste acest efect, in totalitate manifestat asupra presiunilor din gambe,
este de ajuns sa stim ca presiunea exercitata asupra talpii, care ajunge in pozitia de stat in picioare (100 cm/apa),

dupa o perioada foarte mica de la momentul inceperii mersului si miscarii gambelor, scade la (30 cm/apa);
acesta este un indiciu foarte clar in ceea ce priveste eficienta acestui instrument numit “pompa colaterala a

venelor”.

 

Daca ne intoarcem la rolul rugaciunii, ne vom afla fata in fata cu miscari foarte flexibile, care ajuta aceasta
pompa nu numai sa isi indeplineasca sarcina, ci si pentru a o spijini cu niste elemente care intaresc modul ei de

a lucra intr-o forma completa. Am vazut impreuna rezultatele deosebite de scadere a presiunii dupa fiecare
ingenuncheare nu numai la (30 cm/apa), dar si pana la aproape zero (1,33 cm/apa), si acesta este un dar facut

celor care trebuie sa stea in picioare perioade lungi fara pauza, in procent de 85% dintre bolnavii de varice, care
in mod normal stateau in picioare la serviciu intre 5 si 13 ore pe zi.

 

 

Modalitatea genoflexiunii, ca miscare efecuata in timpul rugaciunii, si ceea ce se intampla in acest timp

 

Este cea mai periculoasa miscare dintre toate miscarile rugaciunii din punctul de vedere al servirii scopului
reintoarcerii sangelui in inima.

 

Conform indicatiilor ferme ale profetului Muhammad, Allah sa-l binecuvanteze!, s-a ales aceasta miscare astfel:

 

· ca o baza care nu poate fi ignorata, genoflexiunea trebuie efectuata la fel ca si restul miscarilor rugaciunii, cat
mai incet si mai linistit.

 

· genoflexiunea se efectueaza intr-o perioada de timp foarte apropiata de perioada de ingenunchere.

 

· fata trebuie sa fie lipita perfect de sol.

 

 

· trunchiul ramane suspendat si spijinit pe fata, si ambele palme, ambii genunchi si varfurilor degetelor de la
picioare care sunt orientate spre Mecca.

 

· este interzisa odihnirea/spijinirea trunchiului in coate sau pe antebrate; dimpotriva, coatele trebuie sa ramana
cat mai departe de trunchi.

 

· omul care face rugaciunea trebuie sa se fereasca in totalitate sa indoaie spatele in timpul genoflexiunii,
dimpotriva, spatele trebuie sa ramana intins perfect.

 

· coapsele trebuie sa se afle intr-o pozitie verticala pe genunchi si intr-o stare de relaxare totala.

 

· gambele sunt sprijinite pe varfurile talpii, iar capatul celalalt al gambelor este fixat pe incheietura genunchilor.

 

 

A. Schimbarile petrecute in vene si in muschi in timpul genoflexiunilor:

 

* Spatele trebuie sa fie perfect intins, prin incordarea maxima a muschiului anterior al spatelui, care se intinde
de la zona de lucru a muschiului gatului pana la coccis (trebuie remarcate aici indicatiile Profetului, care spunea

ca trebuie evitata sprijinirea in coate in timpul efectuarii genoflexiunii, lucru care da posibilitatea muschiului sa
lucreze fara a intalni vre o piedica).

 

* Gatul se intinde sub influenta muschiului vertical din aceasta zona, care are un rol binecunoscut in ceea ce
priveste revenirea sangelui in vene.

 

* Indoirea abdomenului in pozitia genoflexiunii are loc prin coordonarea perfecta a muschiului abdomenului
anterior cu muschii vecini, aflati in pozitie inclinata.

 

* Indoirea incheieturii pulpei prin intermediul muschiului intins spre partea superioara a pulpei.

 

* Indoirea incheieturii genunchiului in timp ce gamba sta sprijinita pe varful degetelor in pozitie verticala, in
directia Meccai, lucru care confera o stare de relaxare totala a grupelor de muschi aflate in zona pulpei.

 

* In aceasta pozitie deosebita a gambei, muschii gemeni se relaxeaza si se odihnesc pe deplin, in timp ce pozitia
inclinata dinspre spate catre fata ajuta la circulatia mai buna a sangelui cu ajutorul valoros al fortei de atracie

gravitationala.

 

 

* Incheietura calcaiului ramane in pozitia initiala indoita, lucru datorat sprijinirii talpii pe varful degetelor fixate
pe sol.

 

B. Revenirea sangelui din vene sub influenta fortei de atractie gravitationala:

 

Lucrul cel mai remarcabil in ceea ce priveste pozitia     din       timpul   genoflexiunilor    care se fac      la           momentul
rugaciunii este urmatorul: sistemul      circulator          lucreaza    in         aceeasi directie in   care lucreaza           forta     de            atractie

gravitationala. In aceste momente, sangele care se straduia din greu sa urce dinspre varful talpii inspre inima
circula cu mai mare usurinta de sus in jos.

 

· Dupa cum se stie, intinderea si indreptarea spatelui se face cu implicarea muschiului vertical al spatelui, atunci
cand sangele aflat aici din belsug este impins catre curentul de sange care circula in vasele majore de sange

aflate de aceasta data la un nivel superior nivelului inimii, lucru care face sa circule cu viteza si usurinta cu
ajutorul fortei de atractie gravitationala.

 

· In ceea ce priveste gatul, dupa cum am mentionat anterior, muschiul vertical se incordeaza si pompeaza
aproape tot sangele in reteaua vasculara.

 

· In aceasta pozitie deosebita, si sub influenta presiunii din regiunea abdominala, impreuna cu incordarea
partiala a muschiului peretelui abdomenului anterior, cresterea presiunii in interiorul zonei abdominale forteaza

scurgerea sangelui, care va circula din acest moment fara efort sau piedici in directia buna inspre inima aflata la
puncul terminus al sistemului circulator, apta sa primeasca sangele care circula dinspre nivelurile superioare.

 

· Lucrul care conduce la cresterea vitezei de revenire a sangelui spre inima din toate vasele de sange, cat de
departe s-ar afla acestea de inima, este puterea miraculoasa a inimii de a crea presiune pasiva, in stare sa aspire

sangele din vasele de sange majore care ajung la ea. Acesteia i se adauga forta de atractie gravitationala a
pamantului.

 

· Drept rezultat al relaxarii bruste a muschilor gemeni, se naste o forta de aspirare a sangelui din vasele
periferice in directia celor de profunzime, lasandu-se in urma venele periferice ale gambelor golite aproape in

totalitate de sangele care presa cu putere peretii venelor.

 

· Pozitia verticala a talpilor sprijinite pe varful degetelor in timpul genoflexiunii conduce la incordarea pompei
venoase din interiorul vaselor sanguine din talpa, lucru care mareste capacitatea de revenire a sangelui din vene.

 

 

Foloasele medicale datorate genoflexiunilor:

 

Pe scurt, miscarea pe care o implica efectuarea de genoflexiuni are multe foloase in ceea ce priveste usurarea
sarcinii de revenire a sangelui la inima; astfel:

 

I. Directionarea sistemului circulator al corpului uman, in general inspre directia in care actioneaza forta de
atractie gravitationala a pamantului.

 

II. Activarea pompei venoase din zona abdominala la cota maxima.

 

III. Aspirarea sangelui prin intermediul pompei aflata in interiorul gambelor din reteaua superficiala inspre cea
de profunzime.

 

IV. Folosirea la maximum a fortei de aspirare pasiva de la inima, odata cu forta de atractie gravitationala a

 

pamantului.

 

 

Observatii:

Acesta este cel de-al doilea ciclu de revenire a sangelui sub influenta pompei venoase din regiunea abdominala,

primul ciclu fiind incheiat cu succes la finalul miscarii de ingenunchiere.

Iata cum pompele membrelor inferioare lucreaza          intr-o      atmosfera     de           relaxare     si       usurare          in          directia golirii 

venelor superficiale inspre cele de profunzime, rezultatul final constand in relaxarea deplina a venelor

superficiale,   apte   sa   reziste   fara   ajutor   circulatiei   permanente   si   extrem   de   dinamice   a   sangelui.

 

Ridicarea din genoflexiune (sederea – “al julus”):

 

I. Descrierea miscarii: in principiu, aceasta miscare trebuie sa dureze un timp foarte apropiat de cel petrecut de
omul care face rugaciunea in timpul genoflexiunii. Importanta acestei miscari se fundamenteaza in cea mai

mare masura pe imbinarea perfecta cu cele de dinaintea ei. Omul poate executa aceasta miscare la modul perfect
dupa cum urmeaza: cu teama deplina fata de Allah va inalta capul de la pamant pana ce corpul intra in pozitia

de sedere, cu spatele intins, iar pulpa stanga este fixata perfect pe gamba. Gamba dreapta va fi sprijinita pe
varful degetelor talpii drepte, iar pamele se vor aseza pe pulpe. Aceasta pozitie, in intregul ei, este cunoscuta in

termeni legislativi sub denumirea de “al-iftirash”.

 

II. Schimbarile petrecute in vene si muschi:

 

· Muschii peretelui anterior abdominal sunt in pozitie semi-incordata.

 

· Partea de legatura dintre zona trunchiului si membrele inferioare se afla in pozitie de relaxare deplina.

 

· Presiunea abdominala ridicata din timpul genoflexiunii este vizibil mai mica.

 

· Incheietura pulpei este indoita datorita muschiului “al-aliya”, si al pulpei.

 

· Incheietura genunchiului este pe deplin indoita, in acelasi timp in care se exercita presiunea totala din partea
pulpei asupra muschilor gambei.

 

· Muschii gambei se afla in stare de relaxare totala, in timp ce se afla sub presiunea dura a pulpei de deasupra
lo r.

 

· Incheietura de la calcai este in pozitie indoita.

 

III. Pompa din regiunea pectorala lucreaza la maxima capacitate: la momentul ridicarii din pozitia de
genoflexiune, si in mod automat, inspiratia se produce mai adanc, lucru care conduce la activarea perfecta a

pompei din regiunea pieptului. Aceste lucru a fost in detaliu explicat la capitolul miscarii de ridicare din pozitia
de ingenunchiere.

 

Daca privim membrele inferioare in aceasta pozitie, vedem ca acestea s-au indoit pe timpul cat muschii se afla
in stare de relaxare. Acest lucru da ocazia sangelui aflat in vasele superficiale sa isi faca drum lejer inspre

curentul de profunzime, timp in care muschii pulpelor preseaza muschii aflati in vecinatate din gambe,
impreuna cu venele din aceeasi regiune a corpului, care scapa astfel de sange, lasand reteaua de vase periferice

in stare de relaxare totala. Pompa din talpa se asociaza in timpul functionarii cu suvoiul de revenire a sangelui,
impingand sangele cu maxima putere.

 

Foloasele medicale ale sederii din timpul dintre cele doua genoflexiuni 

 

Sederea conduce la:

 

I. Pompa din zona pectorala lucreaza la maxima capacitate

 

II. Pompa abdominala lucreaza la maxima capacitate

 

III. Scurgerea sangelui din venele membrelor inferioare se face cu maxima eficienta

 

IV. Maxima relaxare a peretilor venelor superficiale ale gambelor

 

 

Rezumat

Rugaciunea este considerata a fi un factor eficient in profilaxia varicelor, lucru datorat unui set alcatuit din trei

mo t ive:

 

I. Pozitiile deosebite din timpul rugaciunii, care duc la reducerea presiunii exercitate asupra peretilor slabi ai
venelor superficiale ale gambelor.

 

II. Activarea pompei venelor colaterale, impreuna cu reducerea presiunii exercitate asupra acestor vene.

 

III. Intarirea peretilor slabi prin ridicarea capacitatii de asimilare a substantelor nutritive, lucru care se petrece in
cadrul ridicarii capacitatii generale de asimilare din intreg corpul.

 

______

Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Soucre Link

Hits: 1

0Shares