Day: May 17, 2022

Înţelegerea islamică a musulmanului – 1

  Înţelegerea islamică a musulmanului se bazează pe principii imuabile, dobândite din izvoarele autentice ale islamului: Coranul şi „Tradiţia Profetului” (Sunna). În înţelegerea noastră trebuie să se ţină cont atât de factorul timp, cât şi de specificul realităţii societatii in care traim. Adevăratul spirit islamic se bazează pe moderaţie, aşa cum reise din obiectivele acestei […]

0Shares

 

Înţelegerea islamică a musulmanului se bazează pe principii imuabile, dobândite din izvoarele autentice ale islamului: Coranul şi „Tradiţia Profetului” (Sunna). În înţelegerea noastră trebuie să se ţină cont atât de factorul timp, cât şi de specificul realităţii societatii in care traim.

Adevăratul spirit islamic se bazează pe moderaţie, aşa cum reise din obiectivele acestei religii. În această moderaţie nu sunt incluse nici îndoiala, nici excesele; se creează o punte între raţiune şi revelaţie divină, luându-se în considerare nevoile materiale şi spirituale ale omului, având o perspectivă echilibrată asupra vieţii.

Tinând cont de principiile, regulile şi valorile lui, islamul poate fi structurat în trei cateorii:

a. Principii de bază, aşa cum sunt acestea exprimate în cei şase stâlpi ai credinţei – credinţa în Dumnezeu, îngeri, cărţile revelate, trimişi, Ziua de Apoi şi Hotărârea Divină;

b. Şari’a, exprimată în actele de slăvire şi relaţiile dintre oameni;

c. Codul etic, care pune bazele unui trai demn. Aceste trei categorii legate între ele sunt complementare şi au ca scop îndeplinirea intereselor oamenilor şi îndepărtarea răului din lume.

Accentul pus pe dimensiunea umană, pe flexibilitatea legislativă, respectul pentru diversitate şi pentru deosebirile normale dintre oameni reprezintă caracteristici importante ale islamului.

Islamul preţuieşte fiinţele umane. Această preţuire este acordată tuturor fiilor lui Adam, bărbaţi şi femei, fără discriminare. Datorită acestei preţuiri, fiinţele umane sunt ocrotite de orice lucru care reprezintă un afront la deminitatea lor, care este dăunător pentru facultăţile lor mintale şi pentru sănătatea lor sau care abuzează de drepturile lor prin exploatarea vulnerabilităţii lor.

connect Înţelegerea islamică a musulmanului – 1Islamul acordă o importanţă deosebită dimensiunii sociale şi cere compasiune, ajutor reciproc, cooperare şi frăţie. Aceste valori sunt exemplificate în drepturile cuvenite părinţilor, rudelor vecinilor, dar şi săracilor, nevoiaşilor, olnavilor, bătrânilor şi celorlalţi, indiferent de rasă sau de religie.

Islamul cere egalitate între bărbat şi femeie în ceea ce priveşte rspectul reciproc şi consideră că o viaţă echilibrată este cea în care relaţia dintre bărbat şi femeie este armonioasă şi complementară. Islamul respinge fără echivoc orice noţiune sau faptă care subminează femeile sau le lipsesc de drepturile lor legale, indiferent de unele obiceiuri exploatării femeilor şi tratării lor ca pe nişte simple obiecte ale plăcerii.

 

 

____________________

Extras din Carta Musulmanilor in Europa

Source Link

Views: 1

0Shares

Intelegerea islamica a musulmanului – 2

  Islamul consideră că o familie întemeiată pe legătura de căsătorie dintre bărbat şi femeie este mediul firesc şi necesar pentru creşterea ciitoarelor generaţii. Familia reprezintă de asemenea temelia de bază pentru fericirea unui individ şi pentru stabilitatea societăţii. De accea, islamul a subliniat cât este de important să se ia toate măsurile necesare pentru […]

0Shares

 

Islamul consideră că o familie întemeiată pe legătura de căsătorie dintre bărbat şi femeie este mediul firesc şi necesar pentru creşterea ciitoarelor generaţii. Familia reprezintă de asemenea temelia de bază pentru fericirea unui individ şi pentru stabilitatea societăţii. De accea, islamul a subliniat cât este de important să se ia toate măsurile necesare pentru a întări familia şi pentru a p feri de toate lucrurile care ar putea să o slăbească şi să îi marginelizeze rolul.

human rights abuses Intelegerea islamica a musulmanului – 2Islamul respectă drepturile omului şi cheamă la egalitate între fiinţele umane; respinge orice formă de discriminare rasială şi pune accent pe importanţa libertăţii. Condamnă constrângerea în religie şi permite libertatea de conştiinţă a omului. Mai mult, islamul menţionează că libertatea trebuie să fie încadrată în limitele valorilor morale şi respectării legii, ca să nu se încalce astfel drepturile celorlalţi.

Islamul îi îndeamnă pe oameni să se cunoască între ei, îndeamnă la dialog şi la cooperare între oameni şi naţiuni, astfel încât să existe o coexistenţă mai bună şi să reuşească să obţină pacea în lume. Termenul „jihad”, care apare în scrierile islamice, se referă la exercitarea tuturor eforturilor de a face bine, începând cu îndreptarea sinelui şi ajungând la răspândirea adevărului şi a dreptăţii printre oameni. „Jihad-ul”, lupta sfântă, este privit de statul musulman ca unul dintre mijloacele disponibile atunci când este nevoie să se apere de agresiune. În această privinţă, învăţăturile islamice respectă legea internaţională. Pe baza acestei înţelegeri a jihad-ului, islamul respinge orice formă de violenţă şi terorism, susţine cauze drepte şi afirmă drepturile omului de a se apăra prin mijloace legale.

Islamul îi îndeamnă pe musulmani să fie oneşti şi să îşi respecte promisiunile. Interzice trădarea şi înşelătoria. Porunceşte un comportament desăvârşit în toate legăturile cu oamenii şi restul creaţiei.

Datorită beneficiilor pe care le are consultarea (Şura) şi ţinându-se cont de experienţa omului în domeniile politic, legislativ şi constituţional, islamul susţine cu tărie principiile democraţiei bazate pe pluralism, pe libertatea de a alege instituţiile politice şi pe alterarea paşnică de putere.

Islamul le cere fiinţelor umane să se folosească de natură într-un mod responsabil. Acest lucru înseamnă conservarea mediului şi protejarea acestui de toate sursle dăunătoare şi de poluare, ca de altfel şi de toate lucrurile care pot distruge echilibrul natural. De asemenea, islamul îndeamnă la protejarea resurselor naturale şi interzice cruzimea faţă de animale, risipa şi irosirea averii.

 

___________________________________________________

Extras din Carta Musulmanilor din Europa

Source Link

Views: 1

0Shares

Dorinţa lui Noe

  Ibn Kathir   Imamul Ahmed a relatat citându-l pe Abdullah bin Omar: „În vreme ce şedeam alături de Profet, a venit un beduin care purta un veşmânt lung (Jubba) făcut în Saiba, Siria, ţesut cu mătase. Profetul a zis: «Acest prieten al vostru a îmbrăcat un stil pur persan şi a şters orice urmă […]

0Shares

 

Ibn Kathir

 

Imamul Ahmed a relatat citându-l pe Abdullah bin Omar: „În vreme ce şedeam alături de Profet, a venit un beduin care purta un veşmânt lung (Jubba) făcut în Saiba, Siria, ţesut cu mătase. Profetul a zis: «Acest prieten al vostru a îmbrăcat un stil pur persan şi a şters orice urmă că ar fi fost păstor.» Apoi i-a zis:

background«Oare nu văd eu asupra ta veşmântul celor ce nu-şi folosesc inteligenţa?» A mai zis: „Când lui Noe i-a venit ceasul morţii, a dat o ultimă povaţă copiilor săi şi le-a spus: «Vă voi vorbi acum despre dorinţa mea. Vă voi porunci vouă înfăptuirea a două lucruri şi vă voi interzice vouă două lucruri. Vă poruncesc să vă păstraţi mereu credinţa într-un Unic Dumnezeu, Allah, căci nu există altă divinitate în afară de Allah. Dacă cele şapte sfere cereşti şi cele şapte pământuri ar fi puse pe un taler şi „La ilaha illallah” ar fi pusă pe celălalt taler, acesta din urmă ar atârna mai greu şi ar fi mai presus decât cel de dinainte. Şi vă interzic de la Şirk (a-I face lui Allah egali), de la Kibr (trufie) sau dispreţ.»”

Ibn Omar a relatat că Profetului – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască – i s-a spus: „O, Mesager al lui Allah! Ştim ce înseamnă Şirk, dar ce este Kibr?  Este ca şi cum am avea o pereche de pantofi frumoşi cu şireturi frumoase?”

Profetul a răspuns: „Nu!” Atunci altcineva a spus: „Înseamnă a avea o rochie frumoasă şi a o purta?” Profetul a zis din nou: „Nu!” O altă persoană l-a întrebat dacă înseamnă a avea un animal de călărie. Profetul a răspuns negativ. Apoi a fost întrebat dacă acest cuvânt înseamnă a face un lucru împreună cu prietenii şi a şedea alături de aceştia, iar Profetul a răspuns din nou negativ. Atunci ei l-au întrebat din nou: „Ce înseamnă atunci Kibr?” Profetul a spus: „Kibr înseamnă a nu ţine seama de Adevăr şi a încălca drepturile oamenilor.”

 

 

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 4

0Shares