Archaeopteryx şi alte fosile de păsări
În timp ce evoluţioniştii au proclamat decenii întregi că Archaeopteryx este cea mai mare dovadă pentru scenariul lor în ceea ce priveşte evoluţia păsărilor, anumite fosile descoperite recent infirmă acest scenariu şi din alte puncte de vedere.
The bird named Confuciusornis is the same age as Archæopteryx.
Lianhai Hou şi Zhonghe Zhou, doi paleontologi de la Institutul Chinez de Paleontologie a Vertebratelor, au descoperit în 1995, o nouă pasăre fosilă pe care au denumit-o Confuciusornis. Această fosilă are aproape aceeaşi vârstă ca şi Archaeopteryx (în jur de 140 de milioane de ani), dar nu prezintă dinţi la nivelul ciocului. Mai mult, ciocul şi penele sunt la fel ca cele ale păsărilor din zilele noastre. Confuciusornis are aceeaşi structură a scheletului precum păsările de astăzi, dar are de asemenea şi gheare la nivelul aripilor, la fel ca şi Archaeopteryx. O altă structură specifică păsărilor numită „pigostil“, şi care susţine penele cozii, a fost şi ea regăsită în cazul lui Confuciusornis. Pe scurt, această fosilă – care are aceeaşi vârstă ca şi Archaeopteryx, ce a fost privită multă vreme drept cea mai timpurie pasăre şi a fost acceptată ca fiind o semi-reptilă – seamănă foarte mult cu una dintre păsările ce trăiesc în zilele noastre. Acest lucru infirmă toate afirmaţiile evoluţioniste care spun că Archaeopteryx ar fi strămoşul primitiv al tuturor păsărilor.
O altă fosilă ce a fost excavată în China a generat o şi mai mare confuzie. În noiembrie 1996, s-a anunţat în revista „Science“de către L. Hou, L.D. Martin şi Alan Feduccia, descoperirea unei păsări vechi de 130 de milioane de ani, numită Liaoningornis. Liaoningornis prezenta osul sternal de care se ataşau muşchii pentru zbor, la fel ca şi păsările din zilele noastre. Şi toate celelalte caracteristici erau la fel ca cele prezentate de păsările din zilele noastre. Totuşi, singura diferenţă era prezenţa dinţilor. Aceasta arată că păsările cu dinţi nu aveau structura primitivă presupusă de către evoluţionişti.52 Acest fapt a fost menţionat în articolul publicat de revista Discover: „De unde provin păsările? Această fosilă sugerează că nicidecum din familia dinozaurilor“.
O altă fosilă ce a invalidat afirmaţiile evoluţioniştilor în ceea ce priveşte Arcaoeopteryx a fost Eoalulavis. Structura aripii lui Eoalulavis, care se spune că era cu 25-30 de milioane de ani mai „tânără“ decât Archaeopteryx, a fost observată la păsările cu zbor lent din zilele noastre. Aceasta dovedeşte că acum 120 de milioane de ani, existau păsări foarte asemănătoare cu cele din zilele noastre, care zburau pe cer.
Aceste lucruri arată încă o dată că, cu siguranţă, nici Archaoeopteryx şi nici vreo altă pasăre similară din vechime nu au fost forme tranziţionale. Fosilele nu indică evoluţia unor specii de păsări din alte păsări diferite de ele. Din contră, înregistrările fosile dovedesc că păsările din zilele noastre şi unele păsări din vechime, cum ar fi Archaeopteryx, au trăit de fapt împreună, în aceeaşi perioadă de timp. Unele dintre aceste specii de păsări, cum este Archaeopteryx şi Confuciusornis, au dispărut, şi doar unele dintre speciile ce au existat altădată au fost capabile să supravieţuiască până în zilele noastre.
Pe scurt, anumite trăsături ale lui Archaeopteryx indică faptul că această creatură nu a fost o formă tranziţională. Anatomia generală a lui Archaeopteryx indică o oprire şi nu o evoluţie. Paleontologul Robert Carroll a trebuit şi el să admită că:
„Geometria penelor de zbor de la Archaeopteryx este identică cu cea a păsărilor zburătoare de astăzi, dat fiind faptul că păsările nezburătoare prezintă pene simetrice. Modul în care sunt aranjate penele de-a lungul aripii o plasează din nou în rândul păsărilor din zilele noastre… Conform cu Van Tyne şi Berger, mărimea şi forma relativă a aripii lui Archaeopteryx este similară cu cea a păsărilor care se mişcă prin zone deschise restrânse din mijlocul vegetaţiei precum galinaceele, porumbeii, sitarii, ciocănitoarele şi majoritatea păsărilor din ordinul Passeriformes… Penele pentru zbor au rămas neschimbate, nemaievoluând de mai bine de 150 de milioane de ani.“
Pe de altă parte, „paradoxul temporal“ este unul dintre factorii ce au dat lovitura fatală declaraţiilor evoluţioniştilor în ceea ce priveşte Archaeopteryx. În cartea sa „Simboluri ale evoluţionismului“, J.Wells remarcă faptul că Archaeopteryx s-a transformat într-o imagine-simbol a teoriei evoluţioniste, deşi dovezile arată clar că această creatură nu este strămoşul primitiv al păsărilor. Conform celor afirmate de Wells, unul dintre indicaţiile acestui lucru este faptul că dinozaurul theropod – presupusul strămoş al lui Archaeopteryx – este de fapt mai „tânăr“ decât Archaeopteryx:
Source Link„Reptilele cu două picioare ce alergau pe suprafaţa pământului – şi prezentau şi alte caracteristici la care s-ar putea cineva aştepta de la un strămoş al lui Archaeopteryx – au apărut mai târziu.“
Views: 1
