Dan Michi
Din poziția de centru al spiritualității, Mecca a atras invidia altor popoare, culminând cu invazia sa de către Abraha al-Habași al-Abram, înainte de nașterea profetului Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !). De asemenea, Mecca a devenit inviolabilă (haram) încă din timpul profetului Avraam (Pacea lui Allah să fie asupra sa !), după cum este menționat cu claritate în Nobilul Coran :În ea1 sunt semne limpezi, [printre care] locul2 unde a stat Avraam, iar acela care intră în ea este în siguranță … (3 : 97)
Oare nu văd ei că Noi am făcut [locul în care trăiesc ei] un loc sacru (haram) și sigur, în vreme ce oamenii din jurul lor sunt răpiți ? (29 : 67)
Conform unor exegeți, cel de-al doilea verset se referă în mod direct la Mecca, privită ca templu sau zonă sacră (haram) înainte de afirmarea Islamului. Completând, Qatada ibn Di’ama, al-Tabarani și alți învățați au arătat că și primul verset indică existența inviolabilului (haram) doar în Mecca, în perioada preislamică. Conform lui ‘Abd Allah ibn ‘Abbas, dar și majorității primilor cercetători, în perioada preislamică Mecca era atât o zonă sacră (haram), cât și un loc al păcii și securității, oricine intra în ea fiind în siguranță și protejat de orice atac sau crimă.
Aceste dovezi, susținute de versetele Nobilului Coran, dar și de o parte a primilor învățați, istorici și exegeți, contrazic orice argument adus pentru a sugera că Mecca era un loc comun al Peninsulei Arabe înainte de afirmarea Islamului.
Există și unele informații care demonstrează că, în Mecca preislamică, oamenii de afaceri impuseseră un anumit cod comercial, asemenea celui din Europa. Acest sistem legislativ includea unele reglementări în privința contractelor agricole, valabile atât pentru Mecca, cât și pentru Medina, dar și pentru alte zone. De asemenea, se făceau referiri la procedurile aplicabile împrumuturilor cu dobândă. Și totuși, la arabii preislamici, nu regăsim nimic din reglementarea dreptului de proprietate, contractele și obligațiile adiacente. După toate probabilitățile, ambele orașe, Mecca și Medina, dețineau un corp de legi care, cu posibile influențe străine, era superior celui pus în aplicare de beduini. Mai mult decât atât, în sudul Peninsulei Arabe s-au descoperit unele indicii care ne conduc la concluzia că legislația comercială era chiar impusă de către anticul regat Qataban.3 Ea purta, sugestiv, numele de “legislație qatabanică” (al-Qauanin al-Qatabaniyya), fiind redactată în mai multe dialecte qatabanice antice și reglementa comerțul și tranzacțiile specifice pieței, trasând drepturile guvernului în domeniu, inclusiv la distribuirea profitului. Toate acestea ne arată nivelul avansat pe care îl atinseseră în timp qatabanii.
1. Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt în limba română, p123 : “În această Casă, prin care se are în vedere templul Ka’aba“.
2. Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt în limba română, p123 : “Piatra pe care a stat în picioare Avraam, pentru a completa părțile superioare ale zidurilor templului Ka’aba. Această piatră se află și în momentul de față în apropiere de Ka’aba“.
3. Istoricii au denumit acest regat diferit, Kittibaina, Kattabaina, Kastabaneis, Catabanes sau Catabani, inscripțiile vorbind, însă, de Qataban. Regatul era situat la extremitatea sud-vestică a Peninsulei, unde se forma ingusta intrare în mare, cunoscută sub numele de Bab al-Mandab. Pentru detalii suplimentare despre acest regat, se poate studia O’Leary, Arabia, p.96-98.
sursa: economia-islamica.blogspot.com
Source Link
Views: 1
