coran - Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania), together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly registered a large number of stolen vehicles. It is possible that the vehicles in point 1 have had their color changed before being sold.

Coranul și viața comercială a musulmanilor

Dan Michi În ciuda climatului prosper care caracteriza Mecca, în paralel cu progresul comercial, societatea era măcinată de practici injuste în toate sferele sale, începând cu viața socială, politică și terminând cu cea economică și comercială. Legat de comerț putem spune că nu climatul deșertic și viața nomadă sunt constante ale Coranului, cât […]

Dan Michi

În ciuda climatului prosper care caracteriza Mecca, în paralel cu progresul comercial, societatea era măcinată de practici injuste în toate sferele sale, începând cu viața socială, politică și terminând cu cea economică și comercială. Legat de comerț putem spune că nu climatul deșertic și viața nomadă sunt constante ale Coranului, cât abordarea complexității sistemului financiar și comercial, a evoluției sale sofisticate. Iar acest lucru este subliniat în Coran de numărul termenilor comerciali utilizați pentru definirea principiilor și doctrinelor specifice.¹ Acestea fiind spuse, Coranul devine o sursă de bază pentru teoria și practica comercială din Mecca și Medina, atât în perioada profeției, cât și în cea care a urmat.

Perioada profeției lui Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !) a durat peste douăzeci și trei de ani, dintre care primii treisprezece, în Mecca, iar următorii zece, în Medina. În timpul perioadei meccane, el a recitat diferite versete coranice (ayat) cu ocazia feluritelor întâlniri locale sau la vremea rugăciunilor la care a participat. Aceste versete i-au fost revelate de către Allah Preaînaltul într-un anume context sau situație. Unele versete referitoare la vânzare (bay‘) sau negoț (tijara) au fost, de asemenea, revelate în această perioadă meccană, majoritatea constituind, mai degrabă, aria de aplicabilitate a normativului etico-dogmatic, decât porunci legislative privind permisiunea sau interzicerea unor tranzacții anume.

Capitolele (surele) meccane ale Coranului sunt o dovadă vie a faptului că, încă de la bun început, Islamul a fost deschis activităților comerciale și de negoț. De exemplu, unul dintre versetele capitolului an-Naba’, unul dintre primele capitole meccane, îi îndeamnă pe musulmani să folosească lumina zilei pentru desfășurarea activităților productive :

Și am făcut ziua pentru agonisirea hranei. (78 : 11)

Asemănătoare sunt și versetele 10 : 67, 14 : 33, 16 : 12, 17 : 12, 25 : 47, 27 : 86, 28 : 73, 30 : 23, 36 : 37, 40 : 61, 73 : 7, versete despre care s-a relatat că au fost revelate în Mecca. Alături de ele există și altele care demonstrează, de exemplu, că pescuitul, ca mijloc de trai, reprezintă un dar al omenirii oferit de Bunul Allah :

Allah este Acela care v-a supus vouă marea, ca să plutească vasele pe ea, la porunca Sa, și pentru ca voi să umblați în căutarea harului Său. Poate că voi veți fi mulțumitori ! (45 : 12)

Asemănătoare sunt și versetele coranice următoare: 10 : 22, 14 : 32, 16 : 14, 17 : 66, 23 : 22, 26 : 119, 30 : 46, 31 : 31, 35 : 12, 36 : 41, 37 : 140, 40 : 80, 43 : 12.

Mai departe, într-un verset meccan al capitolului Al-Mulk Allah Preaînaltul ne spune că ne-a făcut pământul supus pentru a-l cutreiera și a ne bucura de ceea ce ne oferă :

El este Cel care v-a făcut pământul supus. Deci străbateți întinderile sale. Și mâncați din înzestrarea Lui. Și la El este învierea. (67 : 15)

sursa: economia-islamica.blogspot.com

Source Link

Matematica Islamului de aur – 2

Simina Harmonie Înflorirea culturii arabe în secolele VIII-XII se datorează unui complex de condiţii favorabile, cauzate de avântul economic ce a caracterizat această perioadă. Bazându-se pe moştenirea culturii arabe pre-islamice cultura arabă a acestei perioade s-a caracterizat printr-o vădită înclinare spre studiul ştiinţelor naturii şi al aplicaţiilor practice. Astfel au fost elaborate lucrări speciale […]

Simina Harmonie

Înflorirea culturii arabe în secolele VIII-XII se datorează unui complex de condiţii favorabile, cauzate de avântul economic ce a caracterizat această perioadă. Bazându-se pe moştenirea culturii arabe pre-islamice cultura arabă a acestei perioade s-a caracterizat printr-o vădită înclinare spre studiul ştiinţelor naturii şi al aplicaţiilor practice. Astfel au fost elaborate lucrări speciale pentru nevoile arhitecturii şi tehnicii. De exemplu matematicianul Abu-al-Wafa (940-998) a scrisCartea despre cele ce sunt necesare meşteşugarilor în legătură cu construcţiile.

catedrala mezquita 5 Matematica Islamului de aur – 2

Bogatele cunoştinţe de matematică au făcut posibile măreţele construcţii arabe pentru care subordonarea manifestărilor artistice unor norme cu caracter religios le conferă o notă de originalitate. Cel mai vechi monument de arhitectură arabă care s-a păstrat este aşa-numita Cupolă a stâncii din Ierusalim ( în ebraică – Kipat ha Sela), ridicată între 687-691, fiind cea mai veche construcţie islamică funcţională.

Arabii cred că aici este locul din care profetul Mohamed s-a înălţat la cer pe calul său fabulos, pentru ca apoi să se întoarcă pe Pământ şi să-şi transcrie viziunile, iar evreii cred că stânca protejată de cupola aurită este locul pe care s-a aşezat Chivotul Legământului.

Cupola+Stancii5 Matematica Islamului de aur – 2

Fig.4, Cupola Stâncii

Dar cea mai remarcabilă creaţie a epocii omeyyazilor este faimoasa moschee din Cordoba, Mezquita, a cărei construcţie a început în 785 pe o veche biserică vizigotă. Moscheea poartă numele Moscheea Aljama, în cinstea soţiei emirului musulman Adb ar- Rahman I , care a proiectat această clădire ca parte ataşată palatului său. Moscheea a suferit o neîntreruptă serie de modificări. Cu toate acestea a rămas cea mai mare şi mai frumoasă dintre cele peste 1000 pe care le deţinea oraşul la acea vreme. Pe lângă această calitate ea era şi a doua clădire, ca mărime, din lumea musulmană. Mezquita a ajuns, în scurt timp, un foarte important loc de pelerinaj pentru musulmani, ţinând cont că moscheea găzduia în acea vreme şi o copie originală a Coranului. Mezquita este impresionantă în primul rând pentru arcele ei uriaşe, susţinute de mai bine de 1000 de coloane din cuarţ, onix, marmură şi granit. Acestea au fost făcute incluzând în ele şi rămăşiţele vechiului templu roman ce ocupa locul mai înainte. Arcele duble, întâlnite des în această clădire au rolul de a susţine greutatea bolţilor. Este decorată cu numeroase figuri geometrice şi motive florale.

În ceea ce priveşte aceste decoraţiuni ale tuturor monumentelor de artă religioasă şi nu numai (Coranul interzicând reprezentarea prin pictură sau sculptură a figurilor umane şi animale), se dezvoltă o decoraţie cunoscută sub numele de arabesc, care deşi nu este inventată de arabi, este promovată de aceştia şi transformată într-un element caracteristic artei lor.

Aportul arabilor la cultura şi civilizaţia Europei medievale s-a efectuat prin canalul Spaniei şi al Siciliei. Viaţa intelectuală şi culturală din aceste două ţări aflate sub ocupaţie islamică era superioară celei din restul Europei acelor vremuri. Legăturile artistice ale europenilor cu lumea arabo-islamică încep încă din secolul al VIII-lea, odată cu schimburile comerciale care includeau şi obiecte de artă iar mai târziu, prin intermediul cruciadelor, europenii au cunoscut mai îndeaproape arta arabă. Arhitectura Evului Mediu occidental a fost sensibil influenţată de tradiţiile arhitecturii arabo-musulmane (ferestre duble, arce diferite, creneluri, arcade sau bolte poligonale, suprafeţe traforate).

Una dintre învăţăturile Coranului spune că “cerneala savanţilor este mai sfântă decât sângele martirilor” şi este unul dintre perceptele care au contribuit major la amplificarea fenomenului cultural şi ştiinţific arab.

alhambra+arabescuri Matematica Islamului de aur – 2

Palatul Alhambra, Spania

Source Link

Matematica Islamului de aur – 5

Simina Harmonie Perfecţionarea calculului algebric i s-a datorat lui Omar Khayyam. Cifrele sistemului nostru zecimal, numite cifre arabe, au fost introduse în Europa în jurul anului 1000. De fapt ele provin din India şi după mai multe transformări grafice au fost transmise de arabi lumii occidentale prin intermediul lui Gerbert D’Aurillac(938-1003), părinte benedictin, un teolog erudit, […]

Simina Harmonie

Perfecţionarea calculului algebric i s-a datorat lui Omar Khayyam.
Cifrele sistemului nostru zecimal, numite cifre arabe, au fost introduse în Europa în jurul anului 1000. De fapt ele provin din India şi după mai multe transformări grafice au fost transmise de arabi lumii occidentale prin intermediul lui Gerbert D’Aurillac(938-1003), părinte benedictin, un teolog erudit, arhiepiscop de Reims, apoi ales papă sub numele de Silvestru II. Relaţiile ecumenice cu biserica-moschee din Cordoba, şi prin aceasta cu arabii, l-au făcut să fie foarte impresionat de numeraţia zecimală pe care aceştia o foloseau. Este posibil ca sistemul de numeraţie folosit să fi fost adus din India prin intermediul matematicianului Al-Biruni care a trăit mult timp acolo. Cert este că şi Al-Biruni şi Silvester al II-lea au contribuit major la adoptarea sistemului zecimal în Europa. În Italia introducerea sistemului zecimal a fost făcută de Fibonacci şi a fost percepută mult timp ca o codificare misterioasă rezervată doar iniţiaţilor.
Dar folosirea sistematică a numerelor şi a fracţiilor zecimale s-a înstăpânit în Europa abia prin secolul al XV-lea sub influenţa matematicienilor Chuquet, Vièteşi Stevin.
Cultul musulman a impus şi dezvoltarea astronomiei, care nu ar fi fost posibilă fără progresul, dar şi reciproca este de luat în seamă: necesităţile de calcul din astronomie au dus la progresul cunoştinţelor de matematică. Erau necesare întocmirea calendarului islamic (determinat de fazele Lunii), stabilirea lunii Ramadamului şi a orelor de rugăciune, determinarea exactă a direcţiei către oraşul Mecca – necesară orientării corecte a credicioşilor pentru rugăciune. Începând cu secolul al IX-lea, astronomii şi geografii arabi au efectuat operaţii necesare măsurării unui arc de meridian terestru de 1º şi au ajuns la un rezultat foarte apropiat de cel real – 113Km, faţă de 111Km cât este în realitate.
Hegemonia culturii arabe se întinde până în timpul renaşterii, supravieţuind celor opt cruciade duse de europeni.
În procesul de cercetare şi de transmitere a cunoştinţelor ştiinţifice savanţii, denumiţi de arabi “înţelepţii”, erau familiarizaţi cu multe domenii ale ştiinţelor. Ei se conduceau după poveţele Coranului care spune de exemplu: “Citeşte! Căci Allah e prea bun. El este cel care l-a învăţat pe om cu condeiul, el l-a învăţat pe om ceea ce nu ştia”.

Al-Battani

Dar despre toate acestea şi încă multe altele, în cele ce urmează. Vom vorbi despre câţiva dintre matematicienii arabi, Al- Khwarizmi, Thabit ben Q’ra, Al Battani, Abu Al-Wafa, Abu Kamil, Ibn Al Haytham, Avicena, Bhaskara, Al Tusi, Al Farasi, Al Qalasadi, Omar Khayyam. Contribuţiile lor în domeniul matematicii dar şi al astronomiei (se va vedea că mulţi dintre ei au studiat în câte un observator astronomic) sunt temelie pentru ştiinţele viitoare.
Am considerat util să-i înşiruim în ordine cronologică şi nu după temele pe care le-au aprofundat, mai ales că mulţi dintre ei, pe parcursul anilor, şi-au preluat lucrările, aprofundându-le şi găsind rezultate noi.

Sursa: simina-harmonie.blogspot.ro

Source Link